6,831 matches
-
PÎnă-n părul conducînd În mansarda din flaut, PÎnă-n omida odihnită pe crepusculul mîinii, PÎnă-n versul acesta În care te cînt și te laud. Nici un vers nu este Însă un punct terminus al itinerariului imnic: poezia rămîne deschisă. Un asemenea discurs „infinit” ce-și caută pretextele pretutindeni, pînă la a lăsa impresia de autogenerare, contrazice desigur viziunea ratificată de tradiție asupra textului poetic „rotund”, echilibrat, cristalizat În precise structuri „definitive”. Dar el corespunde perfect unei definiții a poeziei concordante cu „starea de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
astfel de ideală comuniune situează exteriorul mundan În cea mai strictă dependență de fluxul și refluxul sensibilității, asigură acel spațiu și timp al disponibilității absolute a spiritului, pentru care orice frontieră a dispărut: „Timpul necunoscîndu-și limite, și, În Întinderea lui infinită neexistînd nici trecut, nici prezent, nici viitor, și presupusa succesiune cronologică nefiind decît o arbitrară și foarte neîntemeiată socoteală a bieților noștri semeni - neexistînd Început nici sfîrșit, nu există nici mijloc nici urmare și faptele pot fi, așadar, situate oricum
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sălciilor cu portocala de sînge al Îndrăgostiților... Și poate e locul să notăm aici, anticipînd unele considerații privitoare la dinamica imaginii poetice, că ochiul nu vede doar lumea ca necontenită deschidere, desfacere, despletire, revărsare etc. a formelor, Într-o succesiune infinită pe o retină-ecran, ci și provoacă deschiderea, situîndu-se Într-o arie a agenților dinamizatori, alături de tot ceea ce aparține subiectului liric care Înțelege nu atît să contemple universul, Înregistrîndu-i Înfățișările fascinante, cît să-l trezească din inerție, să-l cheme la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a viziunii „integralistului” Voronca. „Invitație la bal” e Întîi de toate o chemare la sărbătoare, la libera expresie de sine și la o Încrezătoare Întîmpinare a lumii prin poezie. Căci lumea toată este un spectacol, În măsura În care se dăruie privirii ca infinită varietate de evenimente și obiecte, atrăgătoare prin dinamica lor combinatorie, generatoare de raporturi inedite, șocînd inerțiile și convențiile. Dar elementele ludic-spectaculare, Într-o conjugare ce le echivalează la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere spintecă Întunericul ca un pîntec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea Înseamnă În același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența a VI-a a Brățării nopților: Am aruncat năvodul să prind peștii culorilor [...] Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei Clatin În mine
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
foarte importante. Amintirile sunt creații personale; ele s-au format prin alegeri, distorsiuni și inventări ale evenimentelor din trecut într-o manieră care ar putea servi scopurilor, intereselor ori stărilor actuale ale individului. „Nu există «amintiri la întâmplare»: din numărul infinit de impresii cu care intră în contact un individ, acesta alege să și le amintească doar pe cele pe care le simte, deși nu într-un mod clar, ca având o relevanță pentru situația în care se găsește. Astfel, amintirile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de metal găsită într-un morman de gunoi, în timp ce, într-o țară bogată, nevoia de a consuma este din ce în ce mai mare. Raportul lui Weber ne dă ecuația fericirii: de la explicația ascetismului până la cea a supraconsumului... Formula fericirii Cantitate neglijabilă - 0/0 = Infinit Concluzie În Război și pace, Tolstoi remarca cu perspicacitate acest aspect. După sângeroasa bătălie de la Borodino, prințul Pierre este luat prizonier în timpul retragerii armatei napoleoniene. După o săptămână de foamete și de frig cumplit, el a înțeles... ...că și suferinta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai reprezintă pentru el o ispravă, ci standardul său personal, astfel încât, pentru a găsi o „motivație”, este obligat să-și fixeze un scop mai înalt. Așadar, prin extraordinara sa simplitate, teoria lui Bandura se aplică unor domenii variate și explică infinita diversitate a „pasiunilor” și hobby-urilor pe care nu le putem justifica doar prin nevoi. Alpinistul care se ambiționează să escaladeze piscuri tot mai înalte sau colecționarul de timbre, de insecte, de mașini ori de motociclete caută întotdeauna „piesa” unică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
posibile și chiar cu cele imposibile. Dacă o asemenea perspectivă nu atrage în mod necesar după sine „domesticirea” sau ordonarea acelui „peisaj ontologic”, pluralist și anarhic, despre care vorbea Brian McHale, ea are totuși meritul de accentua asupra posibilităților practic infinite ale unei lumi (teoretic) „finite”, excluzând ipoteza existenței unei esențe atemporale, situate dincolo de ea. O anumită neîncredere în „transcendența goală” (după formula lui Hugo Friedrich) stă, fără doar și poate, și la originea tendinței actuale de a privilegia dimensiunea metacomunicativă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al dezumanizării, al defamiliarizării (sau, mai precis, al familiarizării cu „obstacolul”), ea devine o modalitate eficientă de a redescoperi farmecul comunicării, punctele de contact, articulațiile dintre Sine și Celălalt, fapt ce permite, în ultimă instanță, luarea în considerare a posibilităților infinite ale propriei lumi. În strânsă legătură cu distincția proză/poezie, trebuie să considerăm apoi binomul liric/antiliric. Deși nu perfect echivalente, aceste două opoziții apar oarecum „slăbite” (întrucâtva în sensul pe care i-l atribuie Vattimo termenului). Un tip de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ca „scene” desprinse dintr-un vrăjitoresc și amețitor spectacol al etalării de „ironii în ironii, de procedee în procedee și de măști sub alte măști”352(se sugerează astfel, în mod implicit, predilecția pentru resuscitarea unui paradox filosofic clasic, regresul infinit - aspect asupra căruia vom reveni). Însă ceea ce poate surprinde, în condițiile unei atât de elaborate viziuni, este opțiunea scriitorului pentru tonul sobru, aproape administrativ, de „notar extenuat al realului”, cum s-a spus353. Într-adevăr, sunt numeroase situațiile în care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Procedeul ne duce cu gândul la principiul cutiilor chinezești, la misterul borgesian al Ruinelor circulare și, în genere, la toate acele opere care tematizează însăși posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării fidele prin scris, ilustrând totodată și paradoxul filosofic clasic al „regresului infinit”366. Faptul că „mopete din textul pe care îl scrie el însuși/își face propriile închipuiri despre dânsul” constituie desigur un mod de a arăta că, la rigoare, se poate „face literatură chiar din condiția teoretică a literaturii”367, dar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pot fi vide și acest lucru poate fi văzut în următorul exemplu: presupunem că xPy yPz zPx∧ ∧ și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin includerea lor în tipuri, categorii, clase etc. definite prin elemente comune sau apropiate. Prin urmare, aplicarea unei scale nominale nu este altceva decât realizarea unui sistem de clasificare - pornind de la o caracteristică sau de la un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o depășire normală a cunoașterii comune. Singurul aspect criticabil în acest demers constă în aceea că, în procesul de numărare, atenția se centrează asupra masei de indivizi și nu spre fiecare entitate luată ca atare, scăpându-se deci din vedere infinita varietate a aspectelor cercetate și caracterul unic al entităților cu care se lucrează (de regulă, indivizi umani). Acesta este prețul pe care-l plătesc abordările cantitative de tipul numărării, în rândul cărora se înscrie clar și ancheta sociologică, preț compensat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dealtfel, obiectul cel mai puțin convențional din poezia lui Bolintineanu. Să urmărim cîteva din atributele lui. Întîia Însușire este transparența. Marea este „azurie” și, privită de aproape, se vede lucrarea dumnezeiască: „O pulbere-argintoasă de mii de peștișori, Frumoase mozaice, divine, infinite, Ce schimbă-ale lor forme bizare, strălucite! Ce ne amintă Încă p-al vieții autor, Făcînd ca să se uite durerea ce dărîmă!” și efectul ei este desfătarea care șterge contururile aspre ale lumii. Desfătător, cu efecte purificatoare este și tabloul cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dublate de studii de genetică populațională, că evoluția unei populații nu implică neapărat doar creșterea frecvenței alelelor dominante, ci poate să implice și scăderea frecvenței acestora. 1. nu se produc mutații 2. selecția naturală nu acționează 3. populația este numeric infinită 4. toți membrii populației participă la reproducere 5. împerecherile se fac absolut aleatoriu 6. fiecare individ produce un număr egal de descendenți 7. nu are loc imigrarea și/sau emigrarea din populație 1.3. Mecanisme ale evoluției 1.3.1
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de 10 ori, capul poate sau nu să apară de cinci ori. Cu cât aruncăm moneda de mai multe ori, cu atât ne vom apropia mai mult de frecvența expectată de apariție a capului, adică de 50%. La un număr infinit de aruncări, se va ajunge la frecvența de 50% de apariție a uneia dintre fețele monedei. Deviațiile de la frecvențele expectate ale unor alele pot să apară relativ des în populațiile mici (Suzuki et al. 1989). De exemplu, dacă o femeie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
atașat la decor ca pe o haină în cuier.Am îmbătrănit prăfuită și nedorită.Mi-am pierdut inima în negura tristeții, spune-mi ce drum să apuc să o aduc acasă? Ne-am rătăcit unul de altul într-un labirint infinit.” Gavriel simțea nebunia și disperarea înlănțuindu-l.În cele din urma reuși cu o forță extraordinară să o parcurgă însa finalul îi dădu lovitura de grație: „Am călătorit pe nori ca o zeiță binecuvăntată de dragoste, dar norii mei s-
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Notă bibliografică POESIA Il leone non mangia l'erba, Roma, 1974 Le favole impudiche, Bari, 1977 Passeggiate Romane, Lecce, 1979 L'eredità infinita, Firenze, 1981 Caro Baudelaire, Manduria, 1983 Il ritorno di Omero, Cosenza, 1984 A vite i tutte i jùrne, Roma, 1987 U ddìje poverìlle, Milano, 1990 L'educazione permanente, Bellinzona, 1992. La castità del male, Bellinzona, 1993 I rùspe cannnarùte, Milano
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
adeziune și aceleași certitudini de creștere pe care le simțise pe timpul când se apucase să-i citească pe Lucrețiu și pe Telesio 15. În opera lui Dante gândirea și poezia păreau să fi avut iscusința de a pune în armonie infinitul și finitul, izvodind cântec și cunoaștere ce deschidea porți necunoscute și nicicând încercate. Se preumbla prin grădină când Starețul porunci să fie chemat cu obișnuita furie a leului; pricepu că ceva nu e-n regulă, căci mesagerul era fra' Leonzio
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a se apăra: analizele aveau ceva din acea îndărătnică cercetare a adevărului, pe care el o cunoștea perfect, și înaintau cu teze tot mai strivitoare, cu teoreme impecabile. Și judecătorul. Iată, Judecătorul era Dumnezeu, era Infinitul. Sigur că da, universul infinit era totuna cu Dumnezeu. Infinitul cuprinde tot ceea ce există, și este în chip necesar unul singur. Ceea ce există prin urmare e parte din Dumnezeu, iar omul, ca părtaș al vieții divine, nu trebuie să-l caute pe Dumnezeu în afara sa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mă cunoaște pe mine... Pantelimon se jucă, printre degete, cu moneda. — Nu aveam așa ceva printre variantele mele, spuse. E cu atât mai fascinant jocul ăsta cu cât apar mereu alte variante. Noroc, adăugă, cu moneda asta ale cărei posibilități sunt infinite. Doi, doi ori doi, doi la puterea a nu știu câta. — Acum ce zice moneda ta ? — Acum nu zice nimic, a fost așa, pur și simplu. Te gândești la două variante și alegi una dintre ele. Dacă te împrietenești cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Duh este numit rând pe rând foc, lumină,soare, viață, apă, vin, comoară, cheie, coroană, dragoste, mângâiere etc. Prin această bogăție de numiri și imagini, Sfântul Simeon vrea să arate că, cunoașterea manifestărilor Sfântului Duh constituie un proces dinamic și infinit, întrucât taina dumnezeirii Sfântului Duh sporește mereu neputând niciodată să fie cuprinsă până la capăt<footnote Pr. Drd. Ilie Moldovan, „Teologia Sfântului Duh, după Catehezele Sfântului Simeon Noul Teolog”, Studii Teologice, Anul XVIII (1967), Nr. 7-8, p. 420. footnote>. Deși prezența
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
generos care luminează și încălzește<footnote Dumitru Stăniloae, „Natură și har în teologia bizantină”, Ortodoxia, Anul XXX (1974), Nr.3, p. 478. footnote>. Această relație personală cu divinitatea în lumină înseamnă pentru persoana umană comunicare permanentă, dinamism, libertate și progres infinit, dacă patima este stare de pasivitate a sufletului, atunci esența lui, eliberată de pasivitatea neconformă lui, este o pură și mobilă libertate. Poate această calitate naturală a sufletului, această subiectivitate pură a lui, o exprimă Sfântul Simeon prin imaginea focului
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]