5,980 matches
-
telespectatorul a auzit deja de o sută de ori. Protejate de către anturaj de orice contact supărător, stelele noastre căzătoare excelează în această circulație circulară a informației care, în metropolă, îmbogățește factorii de decizie, iar la fața locului face hecatombe. A invada în cel mai scurt timp Irakul, a ocupa Afganistanul fără să te cheme nimeni acolo și a califica o mișcare națională ce activează sub cerul liber drept organizație teroristă: la aceste simplisme, sinucigașe mai devreme sau mai târziu pentru partizanii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că cea de-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pus mâna pe armă în era revoltei pe pământurile Orientului colonizat. Trăindu-se din interior ca o progenitură est-europeană a lui Garibaldi (ceea ce și este), întreprinderea sionistă, în aceste locuri și în acestă epocă, nu putea fi percepută de către cei invadați cu aceeași bunăvoință cu care-l întâmpini pe un verișor întârziat al reginei Victoria (ceea ce iarăși este). În aceasta constă tragedia. Ai cu ce alimenta un război de o sută de ani. Nenorocirea provine din încălecătura a două cronologii decalate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a anului 2006, gardienii americani și britanici ai închisorii, observatori neutri, au ieșit ca din întâmplare împreună să fumeze o țigară la o anumită distanță de închisoare. Zece minute mai târziu, și ca o pură coincidență, teritoriul palestinain a fost invadat de elicoptere și tancuri israeliene. După câteva tiruri de rachete, cei șase, în legătură cu care Mahmoud Hussein evocase o eventuală punere în libertate, au fost răpiți în mare viteză, legați, dezbrăcați în fața camerelor de luat vederi și duși, pentru mai multă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
monologuri și dialoguri, să aleagă ritmul și viteza discursului, să instituie o atmosferă și, mai ales, să sugereze stări sufletești. Relatările lui despre întâmplări vechi ori recente, narațiuni adesea melodioase, își asociază magia amintirii și penumbrelor; vocația rapsodică se lasă invadată de filoane lirice impresive, de poeticitatea subconversației, mai exact de indicibilul minutelor de reverie. Pe scurt, în Sadoveanul tuturor vârstelor fuzionează observatorul multiobiectual și gânditorul negrăbit; tipic, faptele, întâmplările și ecourile lor surse de posibile compoziții devin literatură după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și documente, 1979). Chiar în același 1937 (la 24 decembrie, aflat la cură la Karlsbad) un Sadoveanu care dăduse Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Baltagul, Creanga de aur și primul tom al trilogiei Frații Jderi opere de repertoriu național se lăsa invadat de dubii. Jurnalul de la Karlsbad respiră tristețe: Destinul a trebuit să se împlinească, și n-am cel puțin impresia că aș fi făcut ceva care să dureze și să mă continue în ce am avut curat și nobil. Cartea bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Grădinile sunt udate cu mâna; curând vor fi adăpate prin irigații. E în curs de construcție o nouă hidrocentrală electrică. Dimineața, Duminică 23 Mai, vizităm o înălțime care se chiamă Curganul lui Mamac. (Probabil acel Mamai sau Mamac care a invadat în Moldova în domnia lui Ștefan-Vodă cel Mare.) Aici au fost, timp de șase luni, lupte crâncene pentru stăpânirea poziției. Hitleriștii se țineau cu energie; fiecare centimetru patrat de pământ a fost frământat de artilerie. Combatanții au pierdut cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turn cu terase în stil roman clădit din piatră. Șoseaua care duce până acolo sus a fost construită în câteva luni. I se spune acestui țanc Ahun, și a fost, în vremuri vechi, loc de refugiu când nomazii din pustie invadau regiunea. Interesantă convorbire cu Alexandr Dimitrievici despre Siberia, ținut imens cu bogății și frumuseți pe care lumea încă nu le cunoaște. Și-a făcut universitatea la Iacuțc; de 15 ani a venit în acest peisagiu încântător, unde cu suspinuri își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
martie 1468, cerându-le să împiedice atacarea Moldovei de către Matei, urmând ca neînțelegerile existente dintre cele două regate să fie lămurite printr-un arbitraj. La începutul lunii aprilie 1468, regele Matei le răspundea nobililor poloni. Aceștia îi imputaseră că a invadat Moldova și-i ceruseră lui Matei să respecte vechile tratate. Matei arată însă, că Ștefan, „tiranul acelui ținut”, l-a provocat, nerespectând cele promise, adăpostindu-i în Moldova pe răsculații din Transilvania. Avea, așadar, motive ca să-l atace pe Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în afara țării, ceea ce, din punct de vedere strategic, era o imposibilitate. Hotarul cu turcii era prea lung, și lipsit de fortificații. Dimpotrivă, turcii posedau capete de poduri la nord de Dunăre, prin raialele Turnului și Giurgiului. Posibilitatea lor de a invada Țara Românească era, practic, nelimitată. Judecând din punct de vedere militar, Țara Românească poate fi apărată cu succes de turci numai din Transilvania, pentru că de aici se putea respinge de oriunde ar fi venit un atac turcesc, iar Severinul, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde solicita un salv-conduct ca să i se dea liberă trecere spre Moscova. În răspunsul Maiestății sale se arată că, exact atunci au sosit vești din care rezulta că, „foarte de curând, cete înarmate ostășește au ieșit din Moldova și au invadat pe neașteptate, în chip războinic, stăpânirile Serenității Sale, pământurile Podoliei și au năvălit violent în vreo câteva cetăți în număr de patru sau cinci, pe care luându-le, au omorât pe toți cei găsiți acolo și pe unii i-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n. trad.) jurământul prestat, mai întâi însuși regatului Ungariei, apoi voievodului însuși și întregii acelei țări, în vremea fericitei noastre încoronări ca rege al Ungariei, ci dimpotrivă suntem ținuți a-i apăra; și am adaos că dacă maiestatea sa ar invada Moldova, (vom socoti - nota trad.) că ne atacă pe noi și acest regat al nostru”. Au existat, așadar, un schimb de solii și de scrisori între cei doi regi, între 1494/1497, din care reiese că Ioan Albert nu a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de oastea țării. Foarte importantă a fost și scrisoarea regelui Vladislav care-i scria lui Ioan Albert: „Acum însă înțelegem că lucrurile stau cu totul altminteri, că majestatea sa a intrat cu întreaga sa armată în Moldova pe care a invadat-o și o devastează prin foc și sabie”. Vladislav îl avertizează pe fratele său: „Căci dacă maiestatea sa va voi cu orice preț să persevereze în această hotărâre și nu va voi să-i pună capăt, poate fi sigur... că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dan Mititelu Adio și la Gară! Motto Într-o lume care se prăbușește sub povara rentabilității, invadată de sirenele devastatoare ale tehno-științei, ale globalizării, nouă formă de sclavagism, dincolo de toate acestea, prietenia și dragostea există.” “Ce îl face pe Dan Mititelu să ocupe un loc cu totul deosebit în peisajul fotografiei românești. Răspunsul nu este deloc ușor
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
nazistă și Ungaria horthystă, fidelitatea României față de poporul polon, dincolo de orice tratate, s-a manifestat însă pe multiple planuri, cu riscuri enorme, asumate conștient. Ele au devenit și mai amenințătoare când armata sovietică, urmându-și misiunea ei istorică „eliberatoare”, a invadat Polonia și a ocupat partea ce i se stabilise prin pactul Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939, contribuind astfel decisiv la ștergerea de pe hartă a celui de al treilea stat european liber și independent, după Austria și Cehoslovacia. În această situație
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
adresat României de către Gheorghi Cicerin, comisarul pentru Afaceri Externe al Rusiei sovietice, și de Cristian Racovski, comisarul pentru Afaceri Externe al Ucrainei În perioada când exista un front româno-rus unic, România s-a folosit cu viclenie de acesta și a invadat, la sfârșitul lui 1917, Basarabia, distrugând cuceririle revoluției ruse și restaurând detestatul regim al proprietarilor funciari, a cărui tiranie a consolidat birocrația sa politică și militară. În scopul de a-și masca politica reală, România a recurs la declarații care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie. Satul se umplea de oaspeți. Mici și mari, cu carele Încărcate cu buți mari de lemn, boturi*, găleți metalice și coșuri de nuiele, mijloace necesare depozitării strugurilor destinați vinificației sau conservării pentru nevoile gospodăriei, cohorte de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ocupă în totalitate, o rezumă la gestul crispat al schimbării. Această obsesie operează predilect într-un teren strategic care depășește intențiile particulare de a orienta în vreun fel poezia. În general, gustul amar al unei insuficiențe a formulei poetice care invadează tot mai insistent deopotrivă orizontul de așteptare al criticii și prefigurările poetice, poate fi citit ca o rezonanță specifică a unei nemulțumiri generalizate față de starea "culturii" și a "societății" în marasmul ultimilor 12 ani. (...) Când e vorba doar de orgoliul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tău? Îi acorzi vreo circumstanță cititorului? Te rog să faci portretul robot al cititorului tău de poezie. Cum ar arăta? Prin activitatea sa de purificare a Cuvântului Poetul, scriitorul în general, este astăzi un ins "decepționant". "Rău". O "buruiană" care invadează straturile pline de "miere și lapte". Un ins care "tulbură apele" spiritului public compromițând dramatic "succesurile". Până și tăcerea/ tăcerile lui sunt interpretate. "Terra nova" nu-i, astfel, decât un prizărit, vag și necăjit teritoriu de al cărui "gard" se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întâmplări" cu cântec și poezie erau televizate, se dădeau pe TVR (singura televiziune de atunci), la ore în care erai văzut de întreaga țară, se cântau și se recitau versuri curate și de valoare, în anii dinainte de 1980 nu erau invadate de glorificarea lui Ceaușescu, așa cum s-a ajuns mai târziu. M-a trimis acasă în Maramureș după soră-mea, care era un fel de cireașă pe tortul debuturilor pe care le-a susținut și încurajat în acei ani, i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei. Și apoi strada aceasta puturoasă a deversat preaplinul pe ecranele televizoarelor și în presa scrisă, pentru ca populația să facă până la capăt baia de jeg, zi și noapte, acasă, la masă, în pat. Și somnul trebuie să-i fie unul invadat de jeg. Și visele. Și dragostea. Și credința. Și moartea la noi pare să nu mai fie o "împlinire" după o viață, crima a ajuns fapt divers cotidian, accidentele sunt ca braconatul pe șosele. La noi și celebra "scală a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Răileanu, Vasile Stoica, Manole Fluture și alții care s-au situat în fruntea întrecerii socialiste aplicând în muncă noi metode tehnice avansate și organizând mai bine sectoarele de muncă”. Anii au trecut și, profitând de terenul fertil al comunizării, muncitorimea invadează prim-planul vieții sociale. O categorie socio-profesională, prezentată de partid ca fiind marginalizată până atunci, furnizează materia primă discursului oficial. Este prezentată omogen, ca bloc monolitic, cu o unitate de proprietăți, de acțiune și de interese, o inepuizabilă resursă de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
părăsită, în grădina dimprejur părăginită, să vadă bujorii scoși de unde i-a pus, poteca, pavată cu lespezi de el spre pădurea din dreapta, cu trandafirii și liliacul uscați din neîngrijire, iarba crescută peste pietre și poteca prin frumoasa pădure nu numai invadată de lăstari, dar tăiată de vie prin baricade de crăci uscate... Mai bine că nu le poate vedea... Iubea prea pasionat Florica pentru a putea îndura un astfel de spectacol. Nu mai vorbesc de zăvoi. Acolo făcuse un bazin cimentat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
început de săptămână; după micul dejun am început cu Bobiță, fiecare îl felul lui, al doilea tablou, instalați cât mai comozi în camera noastră, bucurândune de razele soarelui ce ne umplea camera . Liniștea care se așternuse în cameră a fost invadată de sunetul clopotului de la biserică. M-am uitat la ceas; era 12 fix, exact ca și în celelalte zile. De ce bat clopotele? Era a patra zi de când mă aflam la Gărâna și în fiecare zi la aceeași oră se auzeau
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de ziduri a facultății. Erau mii de tineri în acel spațiu îngust, același care este și astăzi, era un uriaș suflet palpitând într-un uriaș trup, încercând să reziste "siguranței" (care nu se cheamă încă altfel) agenților care încercau să invadeze cu arme și ciomege spațiul universitar. Făcându-și loc prin mulțimea agitată, decanul Țupa, singur (neînsoțit de nimeni...) și neînarmat, și-a apărat studenții cu vigoare, vehement, temerar, salvându-i de la închisoare și tortură. Nu am întâlnit niciodată un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]