4,397 matches
-
am pocăință, nici umilință care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne! S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință nesfârșită și inimă plină de durere ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta. Căci fără de Tine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se poartă asemeni unui om beat, nu neagă falsa explicație a mersului său chinuit, ascunde că nu alcoolul, ci foamea îl devasta continuu, deși intermitent. El simte nevoia să-și mobileze realitatea cu piesele imaginației sale, e mereu încercat de ispita de a fi un mic demiurg al propriei sale lumi. Adler, la care tocmai apelasem ca la specialistul în comportamentul uman, afirmă: „Când vanitatea depășește un anumit grad, ea devine extrem de periculoasă. Făcând abstracție că îl constrânge pe om la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să acționeze ceilalți? Dacă un context m-ar fi defavorizat pe mine, ce atitudine a celorlalți m-ar fi repus în drepturile mele firești? Însă solidaritatea este piesa cea mai fragilă, chiar și în rândurile comunității evreiești. Puterea este o ispită căreia mai ales cei puternici îi cad pradă. Dacă indiferența populației este vinovată, cum este atunci lupta pentru putere a liderilor evrei, în condițiile în care ceilalți au nevoie de acordul lor și de compromisul conjugării la aceleași idealuri? Două
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de orice conjunctură care te favorizează. Dacă alegi să fii adeptul lui Rawls, distribuirea resurselor ar trebui să se facă astfel ca și cum cei ce distribuie sar afla sub vălul ignoranței, ca și cum ei nu și-ar cunoaște poziția, depășindu-și astfel ispita de a-și favoriza propria poziție. Marx a venit cu năstrușnica idee că bunurile unei societăți trebuie împărțite nu după merite, ci după nevoi. De la idee la fapt a rămas doar un pas pe care cineva ca Stalin s-a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
biserică... mai degrabă ce l-a învățat maidanul are continuitate. - Lumea de-acasă. E o lume lipsită de libertate. Mama și bunica fac legea cu câte o crenguță ruptă din brad... ele sunt ostașe în Oastea Domnului. Cu toate astea, ispitele existenței îl ating și pe el. Primele țigări sunt cele meșteșugite la o vârstă mică din mătase de porumb fumate în pod, sub directa îndrumare a vărului său. Brațul lung al justiției materne îl ajunge și îl ține departe de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală. Acesta e cazul aci. Andronic (numele ar putea să fie ales spre a reprezenta virilitatea) turbură pe toate femeile cu ispita împreunării și el însuși atrage pe Eva dorită în insula-Eden. Numele Aglo al unei femei corespunde kabbalisticului Agla, care pronunțat în anume condiții confirmă ultimul termen al inițierii"8. Cu privire la semnificația numelui Andronic, părerea generală a fost că el reprezintă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
indecis și David Dragu. Ca și eroul său, Mircea Eliade a ales până la urmă ultima cale, dedicându-se activității savante (și aici criticul exemplifică prin câteva titluri - n.m.), nu fără însă a se fi lăsat adesea târât și de prima ispită"37. Despre romanele trăiriste, "existențialiste", "realiste" ale lui Eliade pe care le încadrează într-o literatură a "autenticității" și a "experienței", Ovid S. Crohmălniceanu spune că "personajele-mituri, disputele intelectuale, speculațiile filosofice și "trăirile" lor morale (sunt) reductibile aproape toate la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Se pune în supunere, în taina ascultării, în lumina în care el nu are ce arăta. Căci trupul adunat, chemat la mărturisirea altuia, e trupul concentrat, cristalizând imaginal în jurul purității. În această dispoziție revelatoare, el nu mai e inferiorul, șarpele ispitei subjugând materia. Nu e răul imemorial, mai vechi decât moartea. Trupul e robul nemanifestării, legat de ceea ce îl dezleagă. Esența lui nu e autonomia, manifestarea de sine, nici măcar în cuvântul care îi dă expresie, putere de formulare. Forma în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trăi o anumită irealizare produsă de activitatea de imaginare provocată de text ne ridică din datul realității (cf. Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 307). 12 "Golul orb al lumii pale" (Ispită, vol. Ora fântânilor, 1967, în Ion Vinea, op. cit., p. 324). 13 "Sensibilul este tocmai acest medium în care poate exista ființă fără ca ea să trebuiască să fie pusă (...). Sensibilul asta este: această posibilitate de a fi evident în tăcere, de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ale gândirii tocmai în cortul pauper al nomazilor, vinovatul tuși ușor și-și propti, penitent, coatele pe genunchi, în semn de aplecare mai atentă asupra discuției în agonie; îl trezise simțul datoriei. Există un delir al analizei, o cădere în ispita manipulării unui aparat conceptual impresionant atunci când îl posezi, sau mai bine zis atunci când te posedă, fără a băga de seamă că el îți ecranează de fapt o realitate mai degrabă sordidă. Proiectând o lumină prea puternică asupra obiectului tău de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
măsură o funcție socială, permițându-le părinților gâsculiței nevinovate, docile și neînsemnate, să-și impună mai pregnant autoritatea asupra ei. Crescându-și fiica departe de lume, părinții pot să doarmă liniștiți. Ei știu ca aceasta va fi ferită de orice ispită, de orice pas greșit în măsură să compromită strategiile matrimoniale ale familiei. Conservând virtutea copilei lor, părinții conservă de asemenea continuitatea descendenței și integritatea patrimoniului lor. Câțiva ani mai târziu, într-o societate misogină, acest model le va permite și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Prinsă între acești doi poli opuși, între aspirație și teamă, între dorință și repulsie, Catherine șovăie, pendulează mereu: ar cuteza dar nu cutează, ar vrea dar nu vrea, inițiază aventuri din care se simte curând "silită să se smulgă". Rezistă ispitelor, iar apoi se condamnă că le-a rezistat. Vreme îndelungată, universul ocrotit al copilăriei o cruță pe Catherine de alegerile dificile. Într-adevăr, pe lângă numeroasele prilejuri de apropiere, joaca puștilor oferă în același timp alibiul inocenței. Am crescut înconjurată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întâmplă când cele două talere ale balanței se află în echilibru? Când setea de aventură este la fel de puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți bărbați, alte femei? Când persoana, deși rezistă ispitei, se simte mulțumită, dar nu fericită? În acest caz, ca și în cel al tinerelor fete sfâșiate de curiozitate și teamă, nu rămâne decât o singură soluție: jocul. Bărbații însurați și femeile măritate îndrăznesc să practice seducția, dar "numai de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și ajuns în culmea ridicolului, este expediat definitiv, fără să primească o consolare cât de mică! După cum putem constata, piesa aparține genului vodevilului. Totul este luat în derâdere. Abordat într-o manieră atât de detașată, flirtul însuși devine comic. Vertijul ispitei Și totuși, acest joc amoros poate fi de asemenea, dacă nu dramatic, cel puțin zbuciumat, atunci când distanța dintre protagoniștii flirtului dispare. Atunci când aceștia își dau seama că nimic nu poate să împiedice ca, împotriva voinței lor, această frontieră vagă și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără să știe exact până unde vor ajunge. Flirtul devine tumultuos, alunecos, periculos. El nu mai aduce o simplă "beție de amor propriu", un fior abia deslușit, o satisfacție imaginară. El dezechilibrează, amețește, provoacă vertijul, deopotrivă îmbătător și înspăimântător, al ispitei. Este ceea ce pune magistral în scenă romancierul austriac Stefan Zweig în nuvela Secret arzător, publicată în 1911. Acțiunea se petrece în pasul Semmering, într-o stațiune foarte frecventată din Alpii austrieci, la 80 de kilometri de Viena. Un baron austriac
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dea dovadă de curățenie, de onestitate. Se vorbea de puritate, de aspirația către cele ale spiritului. Franța trebuia regenerată, iar aceasta presupunea o viață desăvârșită pe plan moral. Ni se repeta fără contenire următorul imperativ categoric: să știi să reziști ispitei, să nu te lași condus de simțuri. Dacă nu rezistai, erai târât, puțin câte puțin, tot mai în jos, până te prăbușeai cu totul în genune". Acest climat avea asupra tânărului Michel o influență cu atât mai mare cu cât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și camioanelor militare". Odată cu primăvara, în aer plutea parfumul seducției, căci "fete cu picioarele goale se îmbulzeau pe faleză și către partea sudică a orașului, cu câte o gentuță de plajă sub braț". Vara, dublată de atracția dintre sexe, această ispită a litoralului devenea și mai puternică. "De cum se făcea vremea frumoasă de tot, fetele se risipeau toate către mare, pe jos, cu vreo ocazie, cu autobuzul sau cu mașina, și petreceau acolo pauza de masă de o oră, întorcându-se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lumea lui Dumnezeu Editura Junimea Iași 2016 Murgul viselor mele frămîntă nebun din copite, zvîcnind peste iarba uscată a veghilor pline de dor, iar foamea de zări despletite spre cer o proclamă sonor. În coama de vînt, nechezatul strecoară uitate ispite... MICI AMĂNUNTE Dacă încep iar cu scuzele, ca la prima mea carte, risc să par fățarnică și cam prețioasă. Dar cum să fac, în fața celor care vor găsi, în acest volum, unele episoade pe care le-am publicat deja în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
marginea satului. Pe unele locuri, între sat și pădure, vii și livezi. Casa noastră, lângă clădirea școlii, ceva mai la deal, biserica și pe urmă pădurea, locuri de paradis pentru jocurile copilăriei și pentru asta, se vede, nu am rezistat ispitei de a cutreiera în lung și în lat acele neuitate și frumoase alcătuiri ale lui Dumnezeu. La școală am fost dat înainte de a fi împlinit șapte ani, însă școala mea erau dealurile și pădurea. După câteva luni de încercare, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
vrea să-i schimbe dispoziția, înviorându-se, renunțând ușor la aerul de nemuțumire. -Te invidiez. Ești un om realizat. -Știu să evadez din mijlocul oamenilor, tinu el să precizeze. El zâmbi,ridicând paharul în sănătatea ei. -Nu mă duce în ispita!.. Lăură însă începuse deja să se dezbrace, lăsându-se deja pe spate cu brațul întins moale pe marginea canapelei. Avea o expresie veselă, amuzantă și îl tachina mereu. -Stii despre ce să scrii? Despre întâmplări din “culise”, despre iubitele tale
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
limpede, care se pierdea Într-o podoaba de păr negru, stufos, lăsat să se reverse către gulerul hainei până la limita Întruchipării coamei eminesciene, ceea ce era plăcerea lui. Pentru că, În contrast cu restul elevilor, ce respectând regulamentul școlar ne tundeam de Îndată ce perciunii deveneau ispita și motiv de reflecții punitive pentru unii din personalul administrativ al școlii, de Sandu Tăcu nu se lua nimeni. Până și profesorilor, am Înțeles, le plăcea coama colegului nostru. Relații de amiciție nu am avut În anul acela cu Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vânturile, valurile>>. Și totuși, arareori pornește câte una impregnată de forțele unui misterios magnetism: ea stăruie și plutește liniștită și sigură pe linii de orizont infinit, purtându-și nestingherită aurul originar... Symposion, Eneida, Divina Comedie, Faust, ... Izbânda lor naște altora ispite și nădejdi și alte mii se avântă după ele, pe același drum de mirajuri și înfrângeri.” Eugeniu Speranția 527. „Cartea este, în esența ei, un cuvânt ridicat la înaltă putere, un cuvânt care atinge dimensiuni gigantice și a cărui semnificație
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
părerea mea, schimbată, ca și când i s-ar fi pus un nod în gât: Da, aud, poartă-te bine și, dacă ai nevoie de ceva, dă-mi un semn!" Camarazii se bucură să-l revadă. Îl tachinează pe tema amorurilor abandonate ispitelor capitalei, dar prea des le achită nota de plată ca bucuria lor să nu fie sinceră. Atmosfera e destinsă și locotenentul capătă iar curaj. N-o fi dracul atât de negru pe cât pretinde comandantul. Cum nu vrea să-și contrazică
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o purta, fără să știe, în el ca pe o moștenire redutabilă. Când se stinse, odată cu ultimele note ale melodiei, viziunea acestui tărâm lăuntric, care poate că nu era decât Creta eternă, cu spirala vertiginoasă a patimilor nebune și a ispitelor de neînchipuit, mesenii, stânjeniți să se vadă atât de tulburați, se feriră să se uite unii la alții. Constantin, care deținea secretul de a relaxa un grup împietrit într-o tăcere jenată, întrebă glumind: "Ce zici, locotenente, și aici avem
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
învățătorul, care sub aparența lui de bun simț comun ascundea o fire pătimașă și răzbunătoare. Era cât pe-aci să se încaiere cu Panaiota, dar am mușamalizat noi afacerea din cauza lui Grigore. Doar Caterina, maică-ta, a rămas în afara oricărei ispite extraconjugale. N-am văzut niciodată femeie mai devotată bărbatului și căminului ei. Exemplul ei pare să-mi contrazică convingerea că fidelitatea în dragoste este contrară înclinărilor naturale ale omului, dar ea nu a fost decât o excepție care confirmă regula
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]