8,051 matches
-
domniței": "Răspunse Carol cuvântare lungă -/ Domniței ce l-a prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii: Ranaldo bea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în această direcție. Octavian a putut să accepte titlul de Augustus, care avea în sine ceva sacru. Trebuia să se aducă sacrificii geniului împăratului chiar și în casele private, deoarece se credea că în el se manifesta prezența divină; se jura pe geniul împăratului, iar încălcarea unui asemenea jurământ era considerată lezmajestate. Când poetul roman Virgilius (70-19 a.Chr.), în a patra eglogă (mic poem pastoral asemenea idilei), spunea că în timpul lui Augustus s-ar fi împlinit o veche profeție etruscă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care îl lucra. Filozoful palestinian Iustin (100-165), transferat la Roma, în opera sa Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 39, evidențiază efectiva realizare a profeției lui Isaia, subliniind importanța mărturiei unite martiriului. Aici, autorul accentuează depășirea proverbului păgân (A jurat limba, dar n-a jurat mintea) care implica folosirea restricției mintale. Creștinul nu se limitează numai să nu facă război dușmanilor, ba chiar trebuie să-și ofere propriile suferințe pentru dobândirea nemuririi. În Cum Tryphone Judueo Dialogus, revenind la profeția
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Iustin (100-165), transferat la Roma, în opera sa Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 39, evidențiază efectiva realizare a profeției lui Isaia, subliniind importanța mărturiei unite martiriului. Aici, autorul accentuează depășirea proverbului păgân (A jurat limba, dar n-a jurat mintea) care implica folosirea restricției mintale. Creștinul nu se limitează numai să nu facă război dușmanilor, ba chiar trebuie să-și ofere propriile suferințe pentru dobândirea nemuririi. În Cum Tryphone Judueo Dialogus, revenind la profeția lui Isaia, filozoful Iustin clarifică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
instituțiile consolidate ale statului, provocând dezordine socială; că vor să se izoleze de lume, cu scuza că nu pot sluji la doi stăpâni; că vor să fie absenți de la ceremoniile religioase oficiale, iritând divinitățile protectoare ale orașului; îndemna creștinii să jure pe împărat cu încredere și că ar fi deținut o putere izvorâtă din divinitate. Origene răspunde punct cu punct la toate acuzațiile interlocutorului: creștinii nu sunt niște revoluționari din moment ce nici primii ucenici ai lui Isus, după moartea sa, nu au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să folosească bunătatea și ocrotirea față de oameni. Recunoaște pe deplin puterea civilă atât timp cât aceasta nu intră în contrast cu cea divină, când trebuie să ascultăm de aceasta din urmă (glasul conștiinței), care e neutră față de orice altă lege. Ucenicii lui Cristos nu jură pe fericirea împăratului, care reprezintă Geniul, un demon rău, preferând mai degrabă moartea. Din Contra Celsum, VIII, 68, aflăm că acesta a voit să reproșeze creștinilor absența lor din rândurile armatei romane. Potrivit celor afirmate de Cels, până în anul 178
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în numele unei legi superioare celei umane. Un exemplu în acest sens, ne este oferit de soldatul Basilide, la Alexandria, care, într-o împrejurare necunoscută, fiind invitat de unii dintre camarazii de arme să presteze jurământul, a răspuns că nu poate jura întrucât este creștin, suscitând stupoarea și incredulitatea în mijlocul tovarășilor de luptă, care nu mai asistaseră la asemenea atitudini sacrilege, crezând inițial că ar fi fost o farsă. În plină perioadă anarhică (235-284), voind să verifice loialitatea soldaților săi, Decius (249-251
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
însemnat înscăunarea unui aventurier, ce se făcuse remarcat mai mult prin patimi și porniri imorale, dar cu pretenții monarhice exagerate în stilul său de viață. Iuliu Maniu sau „Sfinxul de la Bădăcin”, grijuliu cu aplicarea „legalității” pentru zisa Restaurație și pentru că „jurase credință” minorului rege Mihai, atitudini ce “îmbrăca forme de-a dreptul înduioșătoare”, a fost omul politic esențial care a manevrat readucerea lui Carol în țară. Astfel că „nemaiputând suporta răspunderea”, și-a dat demisia de la Președenția guvernului propunându-l în locul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
instaurarea la 10 februarie 1938 a regimului carlist. Instituționalizarea lui a marcat o altă formă de guvernământ în istoria României. Acum, monarhia avea un rol pe deplin decisiv și dominant în sistemul politic al țării, căci de facto și de jure Parlamentul, guvernul și chiar puterea judecătorească erau subordonate exclusiv regelui. Instaurarea dictaturii regale prin noua Constituție în locul unui regim constituțional tot nu va aduce pacea socială și liniștea politică în România, obiective scontate de întreaga societate. Adoptarea noii legi fundamentale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
el și fiul său”. Astfel, băieții între 7 și 18 ani și fetele între 7 și 21 ani erau obligați să fie încadrați în această organizație paramilitară. Șeful lor suprem era „marele străjer”, adică regele. Toți străjerii trebuiau să-i jure credință, iar activitatea lor era direcționată mai degrabă pentru proslăvirea suveranului și a instituției monarhice decât pentru pregătire paramilitară așa cum era concepută mișcarea Străjeriei. Armand Călinescu, ministru de Interne în guvernul Miron Cristea, și succesorul acestuia după decesul lui, ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
provenea din foștii parlamentari, iar două treimi candidau pentru prima dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și legile țării, să mențin unitatea națională și să apăr integritatea teritoriului României”. Indiscutabil că victoria în acest simulacru de alegeri a revenit Frontului Renașterii Naționale, fiind de fapt singura
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
candidau pentru prima dată. Adunările legiuitoare alese în formula preconizată de noul regim și-au început activitatea la 7 iunie 1939. Fiecare deputat și senator era obligat să depună jurământul după următoarea formulă: „Jur credință regelui Carol al II-lea. Jur să păstrez Constituțiunea și legile țării, să mențin unitatea națională și să apăr integritatea teritoriului României”. Indiscutabil că victoria în acest simulacru de alegeri a revenit Frontului Renașterii Naționale, fiind de fapt singura formațiune politică care a depus liste electorale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
timp. Astfel că, în ciuda dezastrului economico-social, suferit în urma înfrângerii din primul război mondial, la 16 aprilie 1922, Germania a semnat la Rapallo un acord cu Rusia Sovietică, prin care se stabileau și relații diplomatice, fiind de fapt prima recunoaștere de jure a statului sovietic de către o mare putere. Apropierea sovieto-germană a fost favorizată și pe fondul unor acerbe dispute, subterane sau la vedere, dintre Paris și Londra, ce vizau manierele de refacere economică și menținerea păcii pe bătrânul continent. Constrânși „de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
generalului Ion Antonescu, președinte al Consiliului de Miniștri, a patriarhului Nicodim, a lui Dimitrie Gh. Lupu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, depuse jurământul, într-o formulă schimbată și prescurtată în care națiunea trecea pe primul plan „înaintea regelui”: „Jur Credința Națiunii Române, jur să păzesc și să apăr ființa statului și integritatea teritoriului României. Așa am să-mi ajute Dumnezeu”. Prin Decretul-lege nr. 3 065, au fost reglementate raporturile oficiale între noul monarh, Mihai I, și președintele Consiliului de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al Consiliului de Miniștri, a patriarhului Nicodim, a lui Dimitrie Gh. Lupu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, depuse jurământul, într-o formulă schimbată și prescurtată în care națiunea trecea pe primul plan „înaintea regelui”: „Jur Credința Națiunii Române, jur să păzesc și să apăr ființa statului și integritatea teritoriului României. Așa am să-mi ajute Dumnezeu”. Prin Decretul-lege nr. 3 065, au fost reglementate raporturile oficiale între noul monarh, Mihai I, și președintele Consiliului de Miniștri, generalul Ion Antonescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost principalul vector al nenorocirilor abătute asupra României, în vara anului 1940. Din mulținea decretelor-legi, cel de reînnoire a jurământului pentru militari, a funcționarilor publici și liber-profesioniștilor a avut un rol important. Noua formulă, impusă de noul Decret-lege, era: „Jur credință Națiunii și Regelui Mihai I. Așa să-mi ajute Dumnezeu” (art. 2), iar cei care îl depuneau erau obligați să îl facă înainte de a-și reînnoi exercițiul funcției sau al profesiei (art. 3 și 4). Dacă refuzau să-l
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La sfârșit, toți, ca unul, au sărit In picioare. S-au îmbrățișat. S-au sărutat. «Jurăm că vom da mâna să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la suflet de sfânta libertate. Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frații. .' «Răsunet» pătrundea adânc în cugetul fiecăruia. Se simțeau, în adevăr, frați. La sfârșit, toți, ca unul, au sărit In picioare. S-au îmbrățișat. S-au sărutat. «Jurăm că vom da mâna să fim pururea frați!» recitară câțiva, într-un glas. Aceasta va să fie deviza de acum încolo! Entuziasmul i-a împiedicat o vreme, să vadă că singur Anton Pann, îngândurat, sta de o parte, cum nu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
luarea deciziei privind admiterea unei țări ca membră în Consiliul de Europei. Atâta timp cât Adunarea nu a dat un aviz pozitiv privind o cerere de aderare, niciun stat nu poate deveni membru al Consiliului Europei 235. Deși CM ar putea, de jure, să ia o decizie în opoziție cu avizul Adunării, cutumele și practica arată că aceasta este o posibilitate pur formală. Adunarea exercită, de asemenea, o influență considerabilă asupra procesului de elaborare a tratatelor. Studiile au arătat, de exemplu, că 36
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
C., Dezvoltarea constituțională a României, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Jaskiernia J, The Parliamentary Assembly of the Council of Europe. Warsaw: Information Office of the Council of Europe, 2003. Judge D., Earnshow D., The European Parliament, Ed. Palgrave Macmillan, 2003. Jura C., Rolul organizațiilor nonguvernamentale pe plan internațional, ed. All Beck, București, 2003. Katz Richard, Wesselz B., The European Parliament, the National Parliaments and European Integration, Oxford University Press, 1999. Kerremans B., De hoed van Uncle Sam. De federale politieke besluitvorming
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Ed. All Beck, București, 2005. Muraru I., Tănăsescu S., Drept constituțional și instituții politice, vol 2, ediția XI, Editura All Beck, 2004. Năstase A., Aurescu B., Drept internațional contemporan, texte esențiale, Ed. Monitorul oficial, București, 2000. Năstase A., Aurescu Bogdan, Jura Cristian, Drept Internațional public, sinteze pentru examen, Ed. All Beck, 2002. Năstase A., Dimensiunea politicii externe în tratatele României, Ed. Monitorul oficial, București, 2005. Năstase A., Europa, quo vadis, Editura Monitorul Oficial, 2003. Năstase, Adrian, COMAN, F, POPESCU, D, Drept
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Genoveva Vrabie În pregătire: Tendințe și perspective ale evoluției dreptuluiîn contextul globalizării, Nadia Cerasela Aniței (coord.) 1 John Field, European Dimensions: Education, Traning and the European Union, Londra, Jesica Kingsley Publishers, 1998, cap VII. 2 Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, Drept Internațional public, sinteze pentru examen, Ed. All Beck, 2002, pp. 88 și urm. 3 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Drept Constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XI-a, Ed. All Beck, p. 1. 4 Ibidem, p. 9
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
statelor și problemelor specifice din alte părți ale globului. 85 P. Lalumiere, A. Demichel, Les regimes parlamentaire europeens, Themis, 1966; M. Prelot, J. Boulouis, Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1990, p. 86. 86 A. Năstase, B. Aurescu, C. Jura, op. cit., p. 335; H. Klebes, Diplomația parlamentară, IRSI, București, 1998, p. 9. 87 J. Goldstein, J. Pevehouse, Relații internaționale, ed. Polirom, 2008, p. 197. 88 Grupurile de interese sunt coaliții de persoane cu un inters comun în obținerea unui rezultat
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
and International Relations, vol. 5, p. 515. 94 Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, op. cit., p. 163. 95 http://www. cdep. ro/pls/parlam/structura. co?idc=13 96 https://www. senat. ro/Start. aspx 97 A. Năstase, B. Aurescu, C. Jura, op. cit., p. 337. 98 http://www. cdep. ro/pls/dic/site. page?den=regcd 1 1#s15cp13 99 A se vedea și atribuțiile comisiei de politică externă din Senat, pe https://www. senat. ro/ Start. aspx 100 S. Stavridis, op. cit., p.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, pp. 267-271. 138 La una din statistici s-a constatat că sunt mai mult de 25.000 ONG-uri și peste 5.000 O.I. G. -uri; a se vedea Cristian. Jura, Rolul organizațiilor nonguvernamentale pe plan internațional, ed. All Beck, București, 2003, p. 1. 139 Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaționale în istoria lumii, Ed. Polirom, 2009, pp. 284-286. 140 Exemple de ONG-uri sunt, Greeanpeace, Comitetul Internațional Olimpic; ME. Keck
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]