4,083 matches
-
Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de învățare a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag. • Româna de bază vol. 2, Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag. • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag. • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
afirmă că scopul revistei este acela „de a informa cu obiectivitate și de a îndruma cu bunăvoință și prudență”. Dintre articolele publicate se rețin: Destinația literaturii și răspunderea scriitorului, Sărbătoarea Unirii și problema revizuirii tratatelor, Sângele care curge în Spania, Jurnalismul în câteva din aspectele lui particulare, Arta și morala, Legea lui Tartuffe ș.a. Fără colaboratori de anvergură, publicația rămâne interesantă pentru ilustrarea tendințelor democratice ale presei românești din perioada interbelică. I.R.-N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286007_a_287336]
-
am aptitudini lingvistice sau artistice și foarte puțin interes pentru știința experimentală. Poate aș fi putut fi un filosof acceptabil, dar nu unul de o factură prea originală. Mă gândesc că aș fi putut fi poate un bun avocat; dar jurnalismul este singura profesie, exceptând viața academică, în care poate m-aș fi simțit într-adevăr încrezător în alegerile mele. Nu există nicio îndoială că am ales bine să fiu matematician, dacă criteriul de apreciere este ceea ce numim în mod obișnuit
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
le moț vient de naître), penseuses, amazones, journalistes et bas-bleus envahissent le champ littéraire" [Leroy, Bertrand-Sabiani, p.264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Sunt mai multe evenimente diverse, care trec în revistă, pe un ton lejer și glumeț, numeroase detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților pariziene la modă: ele își propun să fie inteligente, amuzante, spirituale. 1.1
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
redarea operei lui Paulescu sunt mai mult decât meritorii. Pentru că Paulescu, prin geniul său pe tărâmul științei și credinței, trebuie să-și găsească locul ca valoare de simbol național în galeria marilor noastre valori, întocmai ca Eminescu pe tărâmul lingvisticii, jurnalismului și artei poetice. “A trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt’ scria Nicolae Iorga în necrologul ce il dedică sub titlul “Moartea unui învățat” publicat în Neamul Românesc, 131. Dar poate cele mai potrivite cuvinte pentru spiritul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral”. Urbanismul implică „Inteligență-filtru. Luciditate-surpriză. Ritm-viteză.” Tehnica de comunicare scriptică devine jurnalismul, întrucât el „a intuit sensul vieții moderne, exploatând brut o viață care nu cere interpret”. Poezia va fi înlocuită de reportaj și poetului i se va substitui - susține în „unu” Paul Sterian - „cel cu o mie de ochi, o mie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
justiția nu le-a probat. Represaliile prezidențiale l-au doborât ulterior și pe Adrian Cioroianu, numit, împotriva dorinței președintelui, Ministru de Externe, victima unei campanii destructive care ar putea servi drept material didactic pentru "character assasination" în orice școală de jurnalism. Treptat, s-a vădit că președintele Băsescu devenise beneficiarul unei susțineri contradictorii și paradoxale. O majoritate care aduna laolaltă segmente din electoratul pierdut de PSD și, încă și mai mult, de PRM, s-a asociat cu o parte importantă din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pregătirea lor. La scurt timp după aceea, am primt de la câțiva studenți mesaje interesante, exprimate În stilul specific vârstei și „limbajului” folosit În e-mailuri: „Cartea e super, am invatat si pt examen, dar si lucruri de viata!” (Raluca Dargau, Jurnalism, anul I), „Vreau sa va felicit pentru cartea pe care tocmai ati scris-o! Nu am citit-o inca pe toata, dar pot sa spun ca este foarte interesanta, usor de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Raluca Dargau, Jurnalism, anul I), „Vreau sa va felicit pentru cartea pe care tocmai ati scris-o! Nu am citit-o inca pe toata, dar pot sa spun ca este foarte interesanta, usor de parcurs, usor de citit” (Andreea Boiciu, Jurnalism, anul I). Ecouri asemnătoare mi-au trimis și unii colegi din țară, autori ai unor valoroase cărți cu același profil: Ionel Funeriu, Septimiu Chelcea, Mihaela Șt. Rădulescu. „Voi recomanda cartea studenților și doctoranzilor mei. Felicitări!”, Îmi scria profesorul Septimiu Chelcea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
materiale de altfel greu accesibile, cum ar fi studiul Cum se face un index sau lucrarea clasică Plagiat și originalitate, de Alexander Linden. Domnul Richard Müller-Schmitt, de la Editura Reclam din Stuttgart, doamna conf. univ. dr. Mirela Lazăr, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și domnișoara Laura Petrehuș, o fostă studentă, mi-au pus la dispoziție diverse studii și materiale de profil. Tuturor le exprim recunoștința mea. Mulțumesc Editurii Polirom pentru interesul manifestat față de această lucrare, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cartea nu ar fi existat. Deci ar fi fost perfect justificat ca pe copertă să se scrie: Ilie Rad, Scrisori de la Geo Bogza. Un alt caz. Cu ajutorul unor colegi din țară, Mihai Coman a publicat două volume din Manualul de jurnalism, el apărând pe copertă În calitate de coordonator. Opțiunea mi se pare perfect justificată. La fel au procedat și Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, care și-au trecut numele pe Dicționarul scriitorilor români În calitate de coordonatori. Cu altă ocazie, Mircea Zaciu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rezumat al acesteia (așa-numitul abstract). Se poate Întâmpla ca rezumatul să fie util și unui cititor grăbit, care Își poate face o idee despre conținutul articolului respectiv. În revista Ephemerides (nr. 1, 1996, p. 87), editată de Secția de Jurnalism a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Emil Boc a publicat studiul Libertatea de exprimare și calomnia prin presă, studiu care a fost precedat de următorul abstract: The article is focused on the relations between the freedom of
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a cărții lui Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977. Se precizează aici numele lectorului, al tehnoredactorului, anul apariției, bunul de tipar și tirajul, numele tipografiei și adresa acesteia. FIGURĂ!!! Caseta redacțională a cărții lui Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Editura Polirom, Iași, 2007. Este precizat numele redactorului, al tehnoredactorului, al autorului copertei, anul apariției, adresa editurii și a tipografiei. Nu este menționat tirajul cărții O trimitere bibliografică trebuie să conțină
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la un studiu apărut Într-un volum colectiv, vom preciza: autorul, titlul studiului, prepoziția În, numele coordonatorului (dacă acesta este menționat pe foaia de titlu), locul, editura, anul și pagina: Ilie Rad, „Titlul jurnalistic”, În Mihai Coman (coordonator), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. II, Polirom, Iași, 1999, p. 46. Când trimiterea se va face la un articol apărut Într-o revistă, vom preciza: numele autorului, titlul articolului, anul de apariție, anul curent, numărul și pagina: Ilie Rad, „Aron
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cantității de informație oferite În cazul unui titlu, există două tipuri de bibliografie: signaletică și analitică. 2.3. Bibliografia signaletică Este cea mai răspândită și se rezumă la prezentarea fișei cărții respective (sau a articolului, studiului etc.): Marian Petcu, Istoria jurnalismului și a publicității În România, cuvânt Înainte de Mihai Coman, Polirom, Iași, 2007; Ilie Rad, „Journalistic Education at the «Babeș-Bolyai» University in Cluj-Napoca”, În Perpectives in Higher Education Reform, vol. 13-14, pp. 166-173, Russel J. Meyer (ed.), Colorado State University-Pueblo, The
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al ediției princeps, dar, În cazul unei traduceri, nu s-a menționat numele traducătorului: - BUZAN T., Une tęte bien faite: exploiter vos resources intelletuelles, trad. fr., Paris, Éd. d’organisation, 1979 (prima ediție În limba engleză: 1974). FIGURĂ!!! Val Vâlcu, Jurnalismul social, Polirom, Iași, 2007, p. 284. 1. Numele autorilor sunt scrise la fel ca restul textului, iar „intrările” folosesc ordinea nume + prenume, despărțite prin virgulă: Mărginean, Ioan, 2004, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. 2. În cazul cărților cu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lucrării conform prezentului Ghid (cu accent pe modul de tratare a referințelor bibliografice) 1,5 puncte 4. Prezentarea lucrării și răspunsurile la Întrebări 5 puncte Anexe UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1986. Beldescu, G., Punctuația În limba română, Editura Procion, București, 1995. Bernstein, Theodore M., The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York, 1977. Bertrand, Claude-Jean, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București, 1993. Exemplu de bibliografie http://analizesifapte.wordpress.com press.com America, New York, 1985. DE PRELUAT ȘI CELELALTE SITE-URI!!! Exemplu de site-ografie IMAGINEA CU DECLARAȚIA SCANATĂ + LEGENDA!!! Bibliografie generală ***, 1954 Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Beldescu, G., 1995, Punctuația În limba română, Editura Procion, București. Bernstein, Theodore M., 1977, The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York. Bertrand, Claude-Jean, 1993, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București. Biriș, Vasile, 2003, Tehnoredactare. Cărți, reviste, ziare, Editura Axy Impex, București. Bogdan-Dascălu, Doina, 1997, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara. Booth, Wayne C.; Colomb, Gregory C.; Williams, Joseph M., 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
2001 în București, din inițiativa unor părinți, Școala europeană particulară menită să ofere copiilor o educație mai temeinică. Este o școal ă a computerelor, a englezei, germanei și spaniolei, școală a educației fizice și cercurilor de teatru, afaceri, matematică și jurnalism, dar nu lipsesc artele plastice, muzica, dansul sportiv și artele marțiale. Cu un program de la ora 8 dimineață la 6 seara, elevii trăiesc o experiență unică: învață, mănâncă, se joacă, își fac temele, fac mișcare și desenează, pictează ori fac
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Expediția științifică “Eclipsis-2006” în Turcia (Antalya-Manavgot) 23 martie -1 aprilie, de Vlad Mărgărint, dar și materiale de genul “Simpozionul “Victor Anestin, primul jurnalis de știință din România”, de Ștefan Neculai. Dezvoltând subiectul, Ștefan Neculai punctează câteva repere privind și apariția jurnalismului de știință în România. “Dicționarul presei românești precizează că publicistica românească a împlinit două veacuri și jumătate, în 1981, de la apariția pe teritoriul nostru a primului periodic românesc,” numit “Calendar” întocmit și tipărit în anul 1731 de dascălul Petcu Soanul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiind considerat primul fotoreporter de război din lume. Bine documentat, folosind prezența la Simpozion ca Invitat, a lui Cătălin Mosora, jurnalist de știință la radio Europa FM, ca să vorbească despre Victor Anestin, ca cel care a avut prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hidrografic al râului Prut,” Concursul Național de grafică, pictură și fotografie astronomică, ediția a IV-a, Bârlad, 11 martie 2006”, “Concursul prin corespondență “Green Planet”, ediția a II-a, Moscova, aprilie 2006”, “Participarea la lansarea cărții Infomania cu pledoarie pentru jurnalismul de știință la Radio Europa FM, autor Cătălin Mosoia, Editura Humanitas , “Simpozionul Național Educația și astronomia în mileniul III”, ediția a VI a, Bârlad 6-7 mai 2006” etc. Incitante mi se par și materialele care încep cu o întrebare: “Care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]