5,821 matches
-
acesta creează cu totul altă bază de organizare. Fermele de aici pot aplica mecanizarea integrală, care e cea mai rentabilă. Repartiția muncii e cu totul inegală. În această disproporționată repartiție a muncii impusă de climat, tractorul și combina sunt la largul lor. Ele au puține zile de lucrat. După aceea trec În remiză, unde nu mai consumă În afară de dobânda capitalului. Pe vremuri, când nu se răspândise tractorul, fermierii de aici erau obligați să ție un mare număr de cai care consumau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
amenințare, de răpire, dacă nu depune o sumă de bani. O Încercare identică cu cea a copilului lui Lindberg, despre care am scris mai Înainte. Așa că ne-am văzut de drum. A doua zi vizitez renumita insulă Catalina, situată În largul oceanului, la două ore de țărm, cu vaporul. Vegetația e luxuriantă. Originală e Însă plimbarea cu ambarcațiuni al căror fund e de cristal. Se poate admira flora și fauna În plin ocean. Ghidul ne indică vegetația, fauna, adâncimea. Turul merită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
devin una cu noul tot al cărui element constitutiv începusem să mă simt. Trăiam într-o altă frecvență, era minunat! Minunat a fost câtă vreme m-am lăsat purtat de val, câtă vreme picătura ce eram se avânta entuziast spre larg, uitând de imperfecțiunile ființei umane din care provenea. Și, totuși, picătura divină era inițiată pe imperfecțiunea recunoscută a unei obișnuite ființe umane. O ființă umană creată perfect de către Dumnezeu, cu toate însușirile dăruite, dar și cu... slăbiciunile caracteristice dobândite. Cine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
care lucrau pentru presa occidentală ; ziariștii străini, care aveau mult mai mari probleme decât noi pentru că legea din URSS le cerea să aibă viză pentru fiecare localitate în care călĂtoresc. Noi, ca români, n-aveam nevoie de nimic. Eram în largul nostru, era o țară prietenă. Și din Moldova am trecut mai departe, în Ucraina, dar nu-ți dădeai seama decât uitându-te pe hartă. Puciștii erau încă tari, erau la putere. Am încercat să ajungem în Crimeea, la Gorbaciov, dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Teodor Tarnavschi, Cernăuți. Profesor dr. Vasile Tarnovschi semna în revistă „Introducere și comentar la Geneza,” iar dr. E Voiutschi - articolul „Istoria și literatura moralei creștine.” În Candela nr.6 - iunie 1907 Nicolai Cotos, student în teologie, semna documentarul „Regulile pe larg ale celui întru sfânt Părintelui nostru Vasile, arhiepiscopul Cesariei Capadociei, după întrebări și răspunsuri.” * Candela reapare în ianuarie-februarie 1923 (nr.1-2) ca revistă teologică și bisericească, publicată de profesorii de la Facultatea de teologie din Cernăuți: dr. Vasile Tarnavschi, dr. Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturale sau literare, evocări literare și ale unor personalități etc. Rubrici mai frecvente: Note, Gânduri, Sugestii. Au mai colaborat: G. Fonea, Victor Săhleanu, E. Ar.Zaharia, Neculai Tăutu ș.a. Acțiunile organizatorice și de cultură ale revistei Orizont erau descrise pe larg și cu obiectivitate. Ilustrată și lucrată tipografic cu gust, chiar dacă era de dimensiuni reduse și în puține pagini (6), Orizont se prezenta cititorilor într-o ținută aleasă, deși își schimbase destul de des sediul. Era înregistrată la Tribunalul Cernăuți sub nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
figurau teme specifice timpului când apărea fascicula: Superioritatea probelor științifice asupra celorlalte categorii de probe; Luarea și utilizarea amprentelor digitale. Căutarea, conservarea și utilizarea urmelor de picioare, Curentele sociale de stânga, Curente sociale de extremă dreaptă. Ultima temă descria pe larg și pe bază de planșă - Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), cu un scurt istoric asupra felului cum a luat naștere această organizație, doctrina și programul ei, semnul ei fiind crucea arică „Svastica”, argumentând că ar fi semnul străvechii dăinuiri a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
profit considerabile. Cărțile și opusculele dvs. îmi vor fi extrem de utile pentru volumul suplimentar la Traité d’Histoire des Religions, în care mă ocup mai ales de formele istorice ale vieții religioase, și nu voi omite să le citez pe larg. Inutil să vă spun cât vă sunt de recunoscător pentru trimiterea acestor volume atât de bogate și de prețioase, care valorează, pentru non-elenistul care sunt, cât o întreagă bibliotecă! Indianist prin vocație și comparatist prin forța lucrurilor, sunt fericit că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mistică, a credinței (posibilă în prezența harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată în Primul cerc și preluată pe larg în primul volum din Arhipelagul Gulag, unde cel intrat pe mîinile Securității sau ale altui instrument opresiv de anchetă își spune cu hotărîre: în clipa aceasta chiar mor!! "... Hotărîrea trebuie să fie fermă, definitivă... Te declari decedat, primești a te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Rădulescu, Remus Niculescu, Iacov Noica, Theodor Enescu, inclusiv femei: Marieta Sadova, Simina Caracaș, dr. Anca Ionescu. Jurnalul se deschide cu un Testament politic în care sînt propuse cele trei soluții de a ieși dintr-un univers concentraționar, soluții prezentate pe larg în prima parte a articolului Victime și eroi ("Convorbiri literare", iulie 2005). Rememorările debutează cu o confruntare la Securitate, în ianuarie 1960, cînd, confuz, se decide a apela la soluția a treia, a confruntării și a minciunii, una liniștită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Era puține cazuri, dar exista, cînd nu putea să scoată de la el acolo la birou, nici o vorbă, veneau aici. Aici era mai la largu lui. Nu existau camere de tortură și la Securitate? Ba da, dar aici erau mai la largu lor. De exemplu, el sosea la 8-9 seara, și începea cînd nu era nimeni. Dar omul acela torturat nu striga? Ba striga, doamnă, dar cine-l auzea? Cine-l auzea? Tot niște oameni distruși ca și el? Nu se auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
intenționat. Între personajele care împărțeau dreptate, unul care după '89 va binemerita este creionat cît se poate de colorat: "Judecătorul, flancat de doi asesori populari, a căror unică și patriotică datorie era să dea aprobator din cap, se simțea în largul său. Punea întrebări, lansa observații malițioase, după care dicta grefierului răspunsurile primite, întorcînd vorbele pe dos, modificîndu-le înțelesul, potrivit cu nevoile justiției populare. Acest împărțitor de dreptate era căpitan și se numea Liviu Prună. Creierul lui funcționa după principiul aparatului digestiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să poarte un titlu puțin schimbat: Vinovați fără vină. În această carte - „dacă voi mai trăi și mâine!”, cum obișnuia să noteze Tolstoi În jurnalul său -, după modelul istoricului Joachim Fest, citat mai sus, care propunea integrarea epocii naziste În cadrul larg al istoriei și gândirii germane, voi Încerca să analizez și, cumva, să justific profund dilematica și dureroasa problemă a „vinovăției românești”, plecând de la constatarea, pe care sper a nu fi singurul care o face, că, alături și dincolo de gravele, brutalele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
libertate. Într-o țară unde distanțele sociale erau atât de mari, Mariei Îi plăceau oamenii de rând, mai bine zis nu făcea distincție Între ranguri. Nu-i displăcea deloc luxul și n-ar fi renunțat la el, dar părea În largul ei oriunde. Se Îmbrăca În costum popular, cutreiera prin țară, stătea de vorbă cu țăranii și nu evita nici sălașurile țigănești. Nu este un secret nici faptul că se simțea atrasă de bărbații frumoși, mai ales În uniformă. Despre viața
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
toate detaliile de Raymond T. McNally și Radu Florescu: In Search of Dracula. A True History of Dracula and Vampire Legends, Greenwich, Connecticut, 1972, și, mai recent, de Matei Cazacu, Dracula, Paris, 2004. 2. Cu privire la personajele mitificate, o expunere pe larg În lucrarea mea Istorie și mit În conștiința românească, capitolul „Principele ideal“. Sondajul menționat, În revista Oameni În top, nr. 1, iunie 1999, p. 13. 3. Regina Maria s-a prezentat ea Însăși În memoriile sale: The Story of my
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e d. prof. Popa, colaborezi la Monografia V.T. Nu Înțeleg Însă ce capitol ați luat (afară de Germanistul stă corespondența (!) ). Ce fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani de la Înființarea „Junimei” piteștene are loc la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
panta abruptă, unde dau peste surpriza cea mare a scenariului: Marea Baltică! - priveliștea ei ne vindecă dezamăgirea de a fi acostat prea devreme. Totul fusese gândit în alt fel. De fapt, nu știu cât de mult mi-ar fi surâs o ieșire în larg pe o asemenea vreme. Suntem într-un loc izolat, marea își rostogolește valurile furioasă, sub un cer de ametist, prevestitor de furtună. Vântul puternic și rece umflă balonzaidele prietenelor noastre letone și umbrelele deschise în așteptarea ploii, care poate reîncepe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de romane SF: „Afirmația e cât se poate de adevărată. La Sankt-Petersburg a avut loc, în ultima vreme, un număr foarte mare de omoruri la comandă. Asta poate însemna doar un singur lucru: rețelele criminale din oraș se simt în largul lor”. Constantin Melihan, scriitor și critic literar: „Cel mai bine organizată la noi este criminalitatea. Sintagma «capitală a criminalității» atribuită orașului nostru, îmi place. Sper ca ea să deranjeze în primul rând conducerea orașului...”. Igor Korneliuk, compozitor: „Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
puterile într-o activitate cu totul diferită. Împreună cu frații mei și cu alți câțiva specialiști, am fondat... o companie de pește! Ea se numește Salar Islandica. Scopul nostru este să pescuim cam 16.000 tone de somon pe sezon, în largul coastelor Islandei. Am câștigat deja o licență din partea guvernului, pentru a produce 8.000 de tone de pește. Ne-am asigurat, de asemenea, resurse financiare pentru a începe activitatea în primăvara următoare. Pregătirea pentru acest proiect mi-a cerut multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atunci, de la începuturile anilor ’60, s-a împlinit: criteriile artei naționale și universale au fost reafirmate printr-o creație majoră și prin comentarii critice adecvate, noi și nu numai „noi, elita”, am regăsit terenul propice al creației de valori, iar largul nostru public - și un asemenea public larg, interesat și solidar, nu-l vom mai avea multă vreme! - a „tresărit” și a reacționat, înconjurându-ne cu căldură și interes! Sigur, această „tresărire”, această reînviere a gustului, a interesului public față de, în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cardinalul-episcop al Parisului, trupul neînsuflețit al lui Philippe Henriot, Goebbelsul francez executat de către rezistenți; deci cu evreii, anglicanii n-au niciun motiv de neînțelegere. Cum n-au practicat colonizarea prin populare și nici asuprirea de proximitate, ei se simt în largul lor și cu arabii musulmani, păcat de crisparea nord-africană și de surdul complex al revanșei care ne mai apasă pe noi, francezii. Ne putem așadar croi un drum spre viitor. Universitatea Mac Gill din Canada acordă asistență celei din Al-Qods
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
asta nu înseamnă că nu se pune și o problemă: dar, cel puțin aparent, nu și pentru interlocutorul meu. Vine o delegație de ruși, preoți și credincioși dimpreună, grăbiți să se fotografieze lângă patriarhul Ierusalimului. Theophilos ne prezintă. Pare în largul său în limba lui Tolstoi. Un unison, aproape: alianță reînnoită sau regăsire? Rușii se întorc în Țara Sfântă. Iar viitorul creștinilor din Orient trece acum neîndoielnic mai mult prin Moscova decât prin Roma și Paris ceea ce ochelarii noștri latini ne
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în popor. (Matei, IV, 23) În nordul Israelului, în apropierea muntelui Hermon, peisajul are ceva din prospețimea Alpilor: cabane însorite, aer curat, limpede, căsuțe construite direct pe sol, și un nu-știu-ce natural, nesofisticat care te face să te simți în largul tău. Qiriat Shemona, localitate stoică și plină de veselie, aflată în primele linii ale conflictului din vara trecută, echipa municipală ne proiectează pe un ecran cinematografic, într-o atmosferă de reculegere, un Power Point sonorizat (pompieri, pereți găuriți de proiectile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ales la a-i ușura pe israelieni de povara consecințelor politicii lor de forță, lăsându-le doar avantajul anexării și asumându-ne, în locul lor, inconvenientele financiare. Toată sala a aplaudat. Asta însă m-a făcut să mă simt mai în largul meu. În curând voi fi oare obligat să-mi ascund pașaportul meu UE? Nu domnul Solana, "înalt reprezentant al Uniunii Europene" venit în vizită în regiune, va fi cel care-mi va permite să țin capul sus, într-atât se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]