6,066 matches
-
un cuvînt atestat de latina literară care corespunde unor cuvinte din limbile romanice forma lui nu poate totuși explica formele din aceste limbi și, în acest caz, situația se explică prin diferențele dintre formele din latina populară și cele din latina clasică. Astfel, găsind it. coda, prov. coza, sp., pg. coda, v.fr. coe, coue (> fr.mod. queue [kö]), rom. coadă și aplicînd legile fonetice de evoluție a acestor limbi se ajunge la forma latină *coda (cu o închis), iar nu la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferențele lingvistice se accentuează, dialectele aceleiași limbi se transformă în limbi deosebite, deși ele continuă să fie înrudite prin originea lor și să ateste această înrudire prin elementele lor principale. Aceasta a fost situația în cazul unor limbi indo-europene, precum latina și germanica comună, încît latina a devenit limba-bază pentru limbile romanice, iar germanica limba-bază pentru limbile germanice, latina și germanica reprezentînd la rîndul lor fragmentări ale limbii indo-europene. Această origine comună a germanicei și a latinei le conferă, desigur, unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceleiași limbi se transformă în limbi deosebite, deși ele continuă să fie înrudite prin originea lor și să ateste această înrudire prin elementele lor principale. Aceasta a fost situația în cazul unor limbi indo-europene, precum latina și germanica comună, încît latina a devenit limba-bază pentru limbile romanice, iar germanica limba-bază pentru limbile germanice, latina și germanica reprezentînd la rîndul lor fragmentări ale limbii indo-europene. Această origine comună a germanicei și a latinei le conferă, desigur, unele similitudini, precum radicalii cuvintelor de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor limbi indo-europene, precum latina și germanica comună, încît latina a devenit limba-bază pentru limbile romanice, iar germanica limba-bază pentru limbile germanice, latina și germanica reprezentînd la rîndul lor fragmentări ale limbii indo-europene. Această origine comună a germanicei și a latinei le conferă, desigur, unele similitudini, precum radicalii cuvintelor de bază și tipul de structură morfologică, dar între ele există și numeroase deosebiri, particularități proprii fiecăreia pe care cealaltă nu le are. Asemenea deosebiri au devenit și mai nume-roase între grupul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care vizează trăsăturile specifice de structurare ale limbilor, indiferent de origine și indiferent de contactele dintre ele, dar care uneori se corelează cu acestea, căci limbile romanice, de exemplu, luate împreună, constituie un tip lingvistic diferit de cel reprezentat de latină, deși explicația tipului romanic este în tendințele manifestate de latina populară tîrzie. Stratificări între elementele limbilor În clasificarea genealogică a limbilor, criteriul prin care se distribuie o limbă într-o familie sau în alta este limba-bază de la care pornesc și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
origine și indiferent de contactele dintre ele, dar care uneori se corelează cu acestea, căci limbile romanice, de exemplu, luate împreună, constituie un tip lingvistic diferit de cel reprezentat de latină, deși explicația tipului romanic este în tendințele manifestate de latina populară tîrzie. Stratificări între elementele limbilor În clasificarea genealogică a limbilor, criteriul prin care se distribuie o limbă într-o familie sau în alta este limba-bază de la care pornesc și care atribuie limbilor respective o anumită alcătuire, anumite trăsături și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
răspîndite pe spații extinse și în diferite zone ale Europei, demonstrează că și limba-bază a fost difuzată în aceste spații 32, iar această difuziune s-a realizat în timp, prin migrare, în cazul limbii germanice, și prin cuceriri, în cazul latinei populare 33. Cînd a ajuns într-o zonă sau alta, unde prin diferențiere a dat naștere unei limbi noi, limba-strat s-a suprapus peste altă limbă sau peste alte limbi ale populațiilor băștinașe, limbi pe care le-a copleșit, le-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gramatical și lexical între limbile din cadrul aceleiași familii, în vreme ce substratul, fiind diferit de la o limbă la alta, favorizează diversificările. Uneori însă, asemenea diversificări au fost generate chiar de limba-bază, atunci cînd aceasta a avut variante dialec-tale în diferite teritorii. Astfel, latina populară de la baza limbilor romanice a avut cel puțin două dialecte cu particularități deosebite, iar germanica de la baza limbilor germanice a fost deosebit de fragmentată dialectal, încît, în Anglia, unde colonizarea germanică s-a produs mai tîrziu (după secolul al V
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relațiile dintre ele, s-ar putea afirma că influența limbilor germanice asupra celor romanice s-a exercitat îndeosebi la nivel popular, în vreme ce adstratul romanic al limbilor germanice este unul preponderent cult. La nivelul limbilor literare, s-a exercitat și influența latinei clasice în perioadele medievală și modernă, atît în idiomurile romanice, cît și în cele germanice, ceea ce reprezintă un important element unificator pentru ele, dar, în unele cazuri, și influența vechii limbi grecești, care, deși a fost definitorie numai pentru unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii grecești în toate fazele existenței ei. Desigur, toate elementele pătrunse în greacă după faza bizantină din alte limbi (din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc. Limba latină și limbile romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal lexical (pronume, adverbe de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc. Limba latină și limbile romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal lexical (pronume, adverbe de comparație, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, articole etc.) cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal lexical (pronume, adverbe de comparație, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, articole etc.) cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică, ocupînd o zonă restrînsă numită Latium, unde au întemeiat cetatea Roma. Aflați un timp sub dominație etruscă, latinii s-au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pe care le-au avut sub ocupație, romanii s-au îngrijit în mod deosebit să asigure introducerea limbii lor ca mijloc de comunicare, să realizeze, prin urmare, romanizarea populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanii s-au îngrijit în mod deosebit să asigure introducerea limbii lor ca mijloc de comunicare, să realizeze, prin urmare, romanizarea populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au îngrijit în mod deosebit să asigure introducerea limbii lor ca mijloc de comunicare, să realizeze, prin urmare, romanizarea populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să asigure introducerea limbii lor ca mijloc de comunicare, să realizeze, prin urmare, romanizarea populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca mijloc de comunicare, să realizeze, prin urmare, romanizarea populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina tîrzie (sau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina tîrzie (sau medievală), care reprezintă perpetuarea latinei literare ca limbă de cultură și de cult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina tîrzie (sau medievală), care reprezintă perpetuarea latinei literare ca limbă de cultură și de cult în cea mai mare parte a Europei, chiar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina tîrzie (sau medievală), care reprezintă perpetuarea latinei literare ca limbă de cultură și de cult în cea mai mare parte a Europei, chiar și atunci cînd ea nu mai avea o corespondentă populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina tîrzie (sau medievală), care reprezintă perpetuarea latinei literare ca limbă de cultură și de cult în cea mai mare parte a Europei, chiar și atunci cînd ea nu mai avea o corespondentă populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
medievală), care reprezintă perpetuarea latinei literare ca limbă de cultură și de cult în cea mai mare parte a Europei, chiar și atunci cînd ea nu mai avea o corespondentă populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avea o corespondentă populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corespondentă populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]