5,217 matches
-
oricărei practici a dominării. În schimb, încheie McKerrow, Michel Foucault, care nu privilegiază absolut nimic, pare scutit de o astfel de amenințare. În ce privește caracterul ubicuu al puterii, McKerrow semnalează faptul că analiza lui Foucault nu se concentrează exclusiv asupra chestiunii legitimității statului. O astfel de opțiune este, cu siguranță, una limitatoare, în orice analiză a puterii. Foucault, în schimb, își propune să urmărească caracterul insinuant al puterii în întregul "corp social"714. Astfel, critica lui Foucault are în vedere două tipuri
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
această istorie alternativă a abordărilor critice și calitative pe scena cercetării în științele comunicării. Mai mult, studiul lui McKerrow este unul meta-teoretic, ceea ce înseamnă că abordarea sa recuperează, din perspectiva criticismului, însuși demersul critico-retoric ca atare, chestionându-i premisele și legitimitatea. Pe parcursul acestei ultime lecturi, l-am aflat pe Ray McKerrow angajân-du-se într-o întreprindere critico-retorică aparte, având ca obiect de interes însuși demersul criticismului retoric prealabil și ca scop crearea posibilității criticismului retoric viitor. În 1989, data la care eseul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ușor reformate, cel mai mult ar putea dura transformarea culturii politice, dintr-o cultură dependentă, într-una participativă. Atașamentul cetățenilor pentru democrație, un atașament afectiv și nu doar pur instrumental, este esențial. Convingerile activiștilor politici și ale cetățenilor în autoritatea, legitimitatea, eficiența și prestigiul democrației sunt condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Factorii culturali ar putea, deci, juca și ei un rol important în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
civici ar putea reprezenta o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Dacă acceptăm faptul că activismul civic are efecte asupra valorilor democratice împărtășite de membrii asociațiilor voluntare, este oare capitalul social esențial și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Depinde acceptarea legitimității sistemului politic de nivelul capitalului social? În conformitate cu teoria capitalului social, acesta este creditat cu capacitatea de a promova un cetățean competent politic, participativ și critic. Să fie oare capitalul social responsabil și pentru susținerea democrației? Constatarea noastră este că, pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în tranziție, sunt mai dispuși să susțină democrația. Totodată, acest fapt ne pune în gardă în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl (2000: 143) cetățenii trebuie să aibă anumite convingeri pentru a susține regimul. Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
participarea voluntară nu are nici un rol. Dacă ea nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, are o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele puse, atunci când legitimitatea regimului democratic nu mai este contestată și preferințele cetățenilor nu se mai îndreaptă spre alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie eficace și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2003). Este adevărat că democrația are nevoie de elite favorabile, dar la fel de adevărat este că ea are nevoie și de cetățeni devotați. Legitimitatea și stabilitatea regimurilor democratice datorează cel mai mult cetățenilor. Nu este însă evident că cetățenii noilor democrații post-comuniste vor susține necondiționat regimurile nou instalate. Dezamăgirea față de performanța politică și economică ar putea afecta sprijinul public și ar putea oferi șansa
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cei care ocupă temporar funcțiile publice) nu este doar la nivel conceptual, ci se regăsește și în percepția publicului. Evaluarea și atașamentul pentru cele trei obiecte pot fi, deci, autonome. Ceea ce autorul măsoară, de fapt, este identificarea cu comunitatea politică, legitimitatea principiilor democratice și performanța regimului, într-o analiză globală ce folosește datele World Values Surveys. Comparația între țări se realizează ținând cont de valorile obținute pe dimensiunile amintite, dar și de caracteristici particulare, precum localizarea geografică și gradul de democratizare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
doar constată existența acestuia. Analiza factorială demonstrase, așa cum am spus deja, o distincție între evaluarea democrației ca principiu abstract și performanța sa în fapt. Corelația la nivel global leagă estimarea idealurilor democratice de performanța democrației în fapt, ceea ce spune că legitimitatea democrației ar putea fi condiționată și de performanța sa reală. Însă atașamentul cetățenilor față de idealurile democratice ar putea însemna că democrații nemulțumiți cei atașați idealurilor democratice dar nemulțumiți de funcționarea sa în propria lor țară nu constituie neapărat un rezervor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
post-industrială, cu accentul pus pe erodarea autorității, expresia specificității individuale și noile forme de participare democratică (Inglehart, 1977). Desigur, neîncrederea în politicieni poate fi văzută și ca un semn al vitalității democrației. Când însă neîncrederea se răsfrânge asupra sistemului democratic, legitimitatea sa este afectată. Cum arată Dalton, încrederea în funcționarea democrației dar și în idealul democratic nu pare să se fi erodat de-a lungul timpului. La fel, reforma graduală a societății occidentale nu a fost niciodată serios abandonată în favoarea acțiunii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vedea dacă la fel stau lucrurile și în România. Protestul din România, alături de alte țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar susține mai curând ipoteză "modelului legitimității": participarea convențională reprezintă un sprijin pentru sistemul politic, în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți de funcționarea democrației este deja o constatare răspândită (Norris, 2003). Trebuie să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai puțin de politică, au cel mai puțin încredere în parlament, se situează spre extremele spectrului politic și sprijină cel mai puțin democrația. Vom testa cele două explicații ale protestului ca formă oarecare de expresie politică sau ca atac asupra legitimității sistemului politic prin măsuri ale sociabilității (apartenența la asociații civice, sindicate, organizații politice și încrederea socială), ale interesului politic, ale sprijinului pentru sistemul politic (încrederea în parlament, sprijinul pentru democrația din România, lupta împotriva corupției), ale valorilor politice (ideologia centristă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții convenționali sunt cei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții convenționali sunt cei care au mai puțină încredere politică și nu invers. Nu este adevărat că protestatarii ar fi mai puțin interesați de politică, ci din contră. În rest, nici un tip de participare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
unele mișcări sindicale s-au dovedit a fi contestatare la adresa regimului democratic, dacă ne gândim la acțiunile sindicatelor minerilor denumite popular mineriade (Gledhill, 2005). Nu este însă suficient pentru a considera protestul din România o activitate politică de contestare a legitimității regimului democratic, așa cum au fost mineriadele. În același timp, protestatarii se dovedesc mai impregnați de valori post-materiale, chiar dacă aceste valori sunt mai curând o excepție la scara întregii societăți. Ei valorizează mai mult libertatea de expresie și resping mai puternic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capitalului social. Suedia este un exemplu pentru persistența unui nivel ridicat de capital social (Rothstein, 2001). Și asta în condițiile modificării unor caracteristici ale societății și guvernării suedeze. În anii '70 Suedia era considerată un model de prosperitate și de legitimitate democratică, un caz fericit de acomodare a contradicțiilor capitaliste: stabilitate democratică, legitimitate populară, creștere economică semnificativă, un sistem de colaborare în relațiile industriale și de muncă, un stat social generos. Așa arăta renumitul "model suedez". Presiunile pieței din anii '90
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capital social (Rothstein, 2001). Și asta în condițiile modificării unor caracteristici ale societății și guvernării suedeze. În anii '70 Suedia era considerată un model de prosperitate și de legitimitate democratică, un caz fericit de acomodare a contradicțiilor capitaliste: stabilitate democratică, legitimitate populară, creștere economică semnificativă, un sistem de colaborare în relațiile industriale și de muncă, un stat social generos. Așa arăta renumitul "model suedez". Presiunile pieței din anii '90 au distrus colaborarea dintre actorii sociali de pe piața muncii și guvern, dar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
consecință, participarea nu a ajuns să fie instituționalizată, ea alimentând pe mai departe neîncrederea socială. Paradoxal, democrația din Spania nu urmează același model. Similar cu educația, există un efect de grupe de vârstă evident, cei mai tineri fiind mai atașați legitimității democratice a noului regim politic spaniol, iar diferențele dintre generații sunt constante și semnificative. Acest lucru demonstrează un proces de "învățare" a democrației, cei mai în vârstă având alte experiențe și amintiri colective păstrându-și reticența față de noul regim. Să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lectura știrilor politice în ziare, sau la participare politică neconvențională, precum semnarea de petiții, boicoturi, demonstrații și greve. Dacă regimurile politice sunt capabile să influențeze nivelul capitalului social, la rândul său capitalul social ar putea juca un rol favorizant pentru legitimitatea și consolidarea democrației. Cazul spaniol demonstrează însă că democrația funcțională nu este suficientă pentru generarea capitalului social, că acesta poate exista într-un echilibru de slabă intensitate de-a lungul mai multor decenii. Spaniolii rămân neîncrezători unii în ceilalți, în ciuda
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
garanții pentru drepturile omului s-au prăbușit chiar mai devreme (Kornai, 1980). Dacă nimeni nu știa când se va produce colapsul regimului comunist, toți se așteptau ca acest lucru să se întâmple din momentul în care regimul își pierduse orice legitimitate populară. Al treilea factor ține de capitalul uman. Susținerea democrației ar putea varia în funcție de vârstă, de educație și de sex, dar și de status socio-economic și control pe care oamenii simt că îl au asupra vieții lor. Statusul este auto-estimat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a resurselor. Cel mai mult ar putea dura transformarea culturii politice, dintr-o cultură dependentă, într-una participativă. Atașamentul cetățenilor pentru democrație, un atașament afectiv și nu doar pur instrumental, este esențial. Convingerile activiștilor politici și ale cetățenilor în autoritatea, legitimitatea, eficiența și prestigiul democrației sunt condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Noua orientare se bazează în esență pe redescoperirea importanței factorilor culturali pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nume de deputat sau senator din circumscripția lor electorală. Ca atare, activiștii civici ar putea fi considerați o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Să fie capitalul social esențial oare și pentru fundamentele sistemului democratic românesc? Să depindă și acceptarea legitimității sale de nivelul capitalului social? Desigur, capitalul social este creditat cu capacitatea de a promova un cetățean competent politic, participativ și critic. Să fie oare responsabil și pentru susținerea democrației? Am considerat susținerea regimului democratic din partea cetățenilor săi drept condiție
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
tranziție, sunt mai dispuși să susțină democrația. Totodată, acest fapt ne pune în gardă în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl, activiștii politici, inclusiv cetățenii, trebuie să aibă anumite convingeri pentru a susține regimul. Convingerile lor în autoritatea, legitimitatea și eficiența democrației trebuie însoțite de mândria față de sistem și de un atașament afectiv. Toate aceste atitudini se combină în acel tip de cultură politică participativă, al unui cetățean orientat către sistemul politic în mod afectiv. Atașamentul pur instrumental se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu are nici un rol. Dacă nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, ea are însă o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele democrației realizate, atunci când legitimitatea regimului democratic este necontestată și preferințele cetățenilor nu se îndreaptă spre alte alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie eficace și să rezolve
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dure. Este puțin ? Este mult? Deocamdată, nu putem decide. Nu eliberăm nimănui certificate de bună purtare. Pot fi introduse în discuție, pe un plan mult mai înalt, și teze de tipul Della dissimulazione onesta de Torquato Accetto (1641) ? Ea are legitimitatea sa permanentă, morală și socială. Sub comunism, s-a trăit în regim de disimulare în proporții de masă. Dar cât de onestă ? Fenomenul este însă mult mai vechi, de ordin istoric. Poporul român are, s-ar spune, un adevărat geniu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]