4,823 matches
-
domeniul lingvisticii, cât și la cel al istoriei și criticii literare. Ca amploare însă, problemele de limbă care l-au atras depășesc cele două domenii amintite mai sus. Fiind un eminent slavist, cercetările sale din domeniul filologiei slave și al lingvisticii ruse au dus la elaborarea unor studii care ocupă un loc de frunte în activitatea sa științifică. În această direcție, în afară de Gramatica limbii ruse și Cursul de limba slavă veche, se detașează teza de doctorat - Probleme de stilistică comparată privind
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mai direct în dialog cu opera (sau, după expresia lui René Huyghe, în „dialog cu vizibilul”). Dar domeniile nu trebuiesc separate etanș, nu trebuiesc puse în alternativă. Discutând problema limbajului, Andrei Pleșu spune la un moment dat : „Progresele actuale ale lingvisticii, ale teoriei informației, trebuie să intre neapărat în orizontul de preocupări al istoricilor de artă. (...) Nu doar cercetarea artelor are ceva de aflat de la lingvistica modernă. Și lingvistica are ceva de aflat de la cercetarea artelor. Or, de obicei, aceasta din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în alternativă. Discutând problema limbajului, Andrei Pleșu spune la un moment dat : „Progresele actuale ale lingvisticii, ale teoriei informației, trebuie să intre neapărat în orizontul de preocupări al istoricilor de artă. (...) Nu doar cercetarea artelor are ceva de aflat de la lingvistica modernă. Și lingvistica are ceva de aflat de la cercetarea artelor. Or, de obicei, aceasta din urmă își refuză orgoliul legitim al iradierii, preferând cumințenia sterilă de a se pune la unison cu ticurile metodologice ale ultimei ore” (pp. 17-18). Îndreptățit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
problema limbajului, Andrei Pleșu spune la un moment dat : „Progresele actuale ale lingvisticii, ale teoriei informației, trebuie să intre neapărat în orizontul de preocupări al istoricilor de artă. (...) Nu doar cercetarea artelor are ceva de aflat de la lingvistica modernă. Și lingvistica are ceva de aflat de la cercetarea artelor. Or, de obicei, aceasta din urmă își refuză orgoliul legitim al iradierii, preferând cumințenia sterilă de a se pune la unison cu ticurile metodologice ale ultimei ore” (pp. 17-18). Îndreptățit sau nu, „orgoliul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
afirme iar poeții scriitorii, oamenii de artă izbuteau să publice texte obiective Înscriind doar În prefață cuvinte complezente pentru partid și conducător. Slăbise rigoarea ideologică În cenzurarea cenaclurilor și cercurilor artistice, a colectivelor literare sau de pe lângă unele institute de istorie, lingvistică, sociologie. Au fost Înlăturate manualele școlare În care era falsificată istoria românilor, s-a publicat lucrarea lui Valev cu teza cominternistă de dezintegrare a statului român, a apărut sub redacția prof. Andrei Oțetea volumul Karl Marx despre români, lucrări care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Învățământul În limba maternă este recunoscut de stat. Numărul elevilor este redus și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, Învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată Într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre În știință
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
III. Delegația Românilor din Voivodina a participat la cel de al III-lea Festival de poezie (Casa Pogor) și apoi la ședința Uniunii Scriitorilor din România. A doua zi oaspeții, În cea mai mare parte literați, au vizitat Institutul de Lingvistică și Folclor ” Al. Philippide ”. (Al. Murgu) 26. III. La biblioteca ” Gh. Asachi ” s-a organizat o dezbatere pe marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vremuri au fost creștini. Față de temperamentul celorlalți beduini, vlaho beduinii sunt sociabili, religioși, comunicativi, Îndatoritori. Ei sunt răspândiți În prezent În localități la 100 km depărtare de mănăstire iar În vorbirea lor au cuvinte cert nearabe cu asonanțe latine. Pentru lingvistică și istoria românilor această descoperire are extremă importanță căci ar aduce elemente semnificative pentru tracii din secolul al VIlea așa cum remarcă I.I. Rusu În lucrarea Etnogeneza românilor. Cercetări În această direcție nu s-au făcut dar s-au acumulat totuși
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o disciplină la care numai dânsul avea acces, a ținut un curs de gramatică indo-europeană comparată. Cu coatele cârpite, profesorul avea o ținută mai mult modestă decât severă. Curând cursul deveni best seller studențesc. Nu era un simplu curs de lingvistică, ci o ilustrare a filozofiei limbii, cu exemple din limbile indo-europene, de la sanscrită, elină toharică sau vechea gotă, până la limbile moderne. Pe atunci Simenschy făcea parte din grupul privilegiat al celor cinci specialiști din lume în limba hitită (descifrată de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se depărtează? - Parcă numai una frumoasă are Iașul? Pionier în istoria și arheologia orașului, multe din adevărurile descoperite de profesorul Constantin Cihodaru s-au perimat. Spre deosebire de științele exacte, în care axiomele noi apar la mare distanță de timp, și chiar lingvistica în care, odată stabilite, legile au structuri de oțel, arheologia își completează datele cu fiecare descoperire. Aici adevărul e proteic, ceea ce dă un farmec aparte disciplinei. Profesorul Cihodaru era adeptul ipotezelor care împing știința istoriei înainte, fără a atinge vreodată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca și acesta, el înființează prima școală romî-nească specială, acea de inginerie, dar numai de inginerie, nu și de patriotism, cum era școala lui Lazăr. Eliade, în vremea de care vorbim, a fost un revoluționar în politică, un italienist în lingvistică. Dacă mai târziu devine reacționar, apoi aceasta e tot o "noutate", căci reacționarismul său e tot o transplantare din Apus: în reacționarismul său, el pleacă de la teorii apusene, nu de la considerații concrete asupra țării sale. Cine, azi, ar fi, de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
n-a avut în Moldova influență asupra limbii și a literaturii, a avut în politică puțină, nu e vorbă, dar, în sfârșit, destul de apreciabilă ca să formeze un partid, mai bine-zis, o școală de doctrinari. Pentru ce n-a izbutit în lingvistică și literatură, am văzut; pentru ce a izbutit mai mult în politică nu e locul să discutăm aici. Cauza cea mai vădită e antisemitismul acestei grupări în Moldova, unde invazia evreilor a fost atât de puternică. Culegere..., p. 97, 99
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încă destul de arbitrară. Critica freudistă, de fapt psihoanalitică în sens larg, nu cuprinde unele texte ale lui G. Bachelard și ale altora, critica existențialistă include teoreticieni de formație și orientare foarte diferită, aleși nejustificat aproape numai dintre francezi, iar orientările lingvistică și formalist organică nu sunt prea bine delimitate. Formaliștii ruși au avut destul de puține preocupări lingvistice, teoretizând, poate primii sistemul operei, omogenitatea și structura ei organică ; I. A. Richards, în ciuda psihologismului său, este și el un organicist premergător lui Wellek
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
putem analiza aici. În cercetarea literară acest concept s-a instaurat prin eforturile formaliștilor ruși din primele decade ale veacului, prin contribuția școlii lingvistice de la Praga *1, ale psihologiei germane "gestaltiste" ca și prin studii mai recente datorate lucrărilor de lingvistică și folcloristică modernă. Pentru reacțiile creionate mai sus, ale criticii moderne, conceptul de structură a constituit granulul inițial in jurul căruia a cristalizat treptat ansamblul teoriei. Referindu-se tocmai ia organizarea internă, "secretă" a materialului literar, conceptul de structură a
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
asupra operelor beletristice *3, B. Eichenbaum asupra povestirii lui Gogol, Mantaua, iar O. Brik, V. Șklovski, L. P. Iakubinski și V. Vinogradov extind cercetarea structurală în domeniul versificației, al compoziției nuvelei, al metodei istoriei literare, ca și în lucrările de lingvistică. Din diverse motive, strălucita școală de la Leningrad (mai puțin cea de la Moscova) n-a mai activat după deceniul al treilea și nici nu a cunoscut o difuzare imediată în restul Europei, așa cum ar fi meritat. Unii dintre reprezentanții ei însă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fi meritat. Unii dintre reprezentanții ei însă, printre care Roman Jakobson, s-au raliat școlii de la Praga, unde, încă din 1909, Villem Mathesius considerase ansamblul limbii drept "un sistem de sisteme" *5, fundamentând, împreună cu cercetătorii cehi, fonologia și, în genere, lingvistica structurală modernă. Școala de la Praga s-a ocupat mai puțin de studiul literaturii, exceptând lucrările lui Jan Mukarovsky, mai ales în versificație, dar concepțiile ei teoretice generale au dezvoltat sugestiile lui Saussure și au devenit, după un timp, sincronice cu
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Mukarovsky, mai ales în versificație, dar concepțiile ei teoretice generale au dezvoltat sugestiile lui Saussure și au devenit, după un timp, sincronice cu orientarea lingvistică a danezului Hjelmslev și cu școala glosematică, precum și cu cercetările lingvistice din S.U.A. Structuralismul în lingvistică a crescut din toate aluviunile acestea, devenind astăzi o direcție dominantă, la rândul ei divizată în mai multe orientări. Aplicațiile în literatură, inițiate cu brio de formaliștii ruși, au fost însă prea puțin urmate în celelalte "momente" europene care s-
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
doar la aspecte formale. Wellek și Warren accentuează asupra elementelor sistem și semn din definiție, fără a le acorda însă o dezvoltare prea amplă. Este interesant de remarcat că ambele au cunoscut o mare răspândire în studiile mai noi de lingvistică. Hjelmslev însuși dezvolta o teorie a "funcției semn", iar astăzi semiotica, știința generală a semnelor (nu numai verbale), cunoaște o fundamentare mai solidă prin teoria informației. Ideea de sistem a preocupat și ea pe cercetători, în sensul analizării minuțioase a
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
trădarea de neam și țară adevăruri de necontestat. Că lucrurile stau așa, le servesc latiniștilor un exemplu năucitor. Pe internet există site-ul www:proel.org unde niște spanioli șugubeți de la Universitățile din Madrid și Leon și de la Institutul de lingvistică din Verano spun că la începuturile lumii a fost o limbă pe care ei au numit-o proto-sumeriană. Din aceasta au evoluat în timp Tăr-tăria, Sumer și proto-elamita, confirmînd că otrava indoeuropenismului este o fă-cătură la fel ca rămurica ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ale unui context), prezentativele citaționale (ale relatării),12 prezentative argumentative (prezintă argumentul de necesitate, cauza, consecința/efectul, modul de desfășurare a unei acțiuni), prezentativele focalizante (de intensificare). 3.1.2. IATĂ și UITE în limba română actuală În lucrările de lingvistică românească, termenul de prezentativ 13 circulă, în mod curent, cu un sens restrictiv, desemnând numai elemente aparținând clasei interjecției.14 Alte formațiuni cu funcție prezentativă în limba română nu au fost explicit tratate în lucrările de specialitate. Interjecția prezentativă este
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
parțial simetric cu cel dintâi, cu funcție temperantă, demobilizatoare. Aceasta revine tipului stai (la imperativ având și valoare de interjecție) − care are funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a interlocutorului (stai, lasă). Fenomenul coincide parțial cu ceea ce în lingvistică este desemnat ca întrerupere 55. În continuare, ne vom referi la demobilizarea verbală ca întrerupere marcată, indusă de o schimbare de roluri solicitată (sau, în anumite cazuri, de semnalarea explicită a intenției de cedare a dreptului la cuvânt)56. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în limbă prin diverse cuvinte (prezentative), aparținând la diverse clase lexico-gramaticale. Suportul lingvistic al prezentării este condiționat cultural. Din perspectiva funcțională, categoria prezentării nu este omogenă. Există mai multe moduri de prezentare (cf. Charaudeau 1992: 301 și urm.). Până în prezent, lingvistica teoretică a acordat un spațiu limitat acestui subiect. Realizarea unei descrieri exhaustive a categoriei prezentării în limba română este imperios necesară și nu constituie obiectul lucrării de față. 11 Vezi GALR I: 668. 12 Vezi termenul evidențiale citaționale, în Zafiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
I: 668. 12 Vezi termenul evidențiale citaționale, în Zafiu (2002a: 129). 13 Prezentativ, -ă, a, [At: PUȘCARIU, L.R. I, 113 / PL: -i, -e/ prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a propunerii [...], a cererii [...], a întrebării [...], grupând toate tipurile de enunțuri orientate spre alocutor, orientare marcată gramatical prin apariția persoanei a II-a în forma verbului sau a pronumelui." (DSL 2001: 39). Precizăm că utilizăm termenul modalitate cu accepția din lingvistica franceză (cf. Charaudeau 1992: 579-598). 55 Cf. Dascălu Jinga (2006: 8−9), "Prin întrerupere se înțelege în general oprirea vorbitorului înainte de încheierea enunțului său, oprire provocată de intervenția unei alte persoane." 56 Cf. Golopenția Eretescu (1974: 114). 57 Sensul prototipic
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
recitării cuvintelor sacre. Ulterior, funcția magică a limbajului se va estompa, lăsând loc funcției semantice, care salvează limbajul de la a fi un simplu flatus vocis („suflu de aer”). la rândul său, Evans Pritchard remarcă faptul că, în cuprinsul lumii sacre, lingvistica joacă un rol cu totul deosebit. va studia schimbarea semnificației cuvintelor. Analizând limbajul religios al unui trib din africa de Est, autorul va arăta că „este” are o altă semnificație decât cea obișnuită pentru noi. Astfel, se poate spune că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]