4,160 matches
-
elul �n care Legiunea a abuzat de �ncrederea poporului rom�n�, care a? tepta un �Trimis al Arhanghelului�. Apoi despre Codreanu, pe care �oamenii nu? l �n? eleg, dar �l iubesc totu? i�. �n acelea? i numere de ziar erau incluse mesaje m? gulitoare de loialitate (telegrame ? i scrisori) fă?? de rege. Iorga d? dea pe urm? o descriere a rom�na? ului, pierdut acum cu triste? e �n secolul al XX-lea. El nu voia comunism, ci ceva nou pentru ? ara lui. Rom�na? ul acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (at�ț de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era la curent cu aceste caren? e. Cu toate acestea, Iorga pretindea rareori c? este 100% impar? ial �n ceea ce prive? te Rom�nia. Atitudinile adoptate de el reflectau mai cur�nd principiile �Legii Supreme� a lui Eminescu dec�ț impar? ialitatea. Loialitatea aceasta ? i problemele personale (ego? ul s? u, preferin? ele, antipatiile ? i temperamentul s? u) ar fi putut �n mare m? sur? s??l fac? s? ? ov? ie. Iorga f? cea mari eforturi că s? promoveze �n? elegerea Rom�niei �n lume, fiind partizanul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o autonomie cultural? cuprinz? toare, ? i cele care nu beneficiau de nici un drept organic. Acestora din urm? , Iorga le cerea s? se asimileze. Practic, acest lucru �nsemna revenirea la vechea politic?: Iorga le garanta nerom�nilor drepturi propor? ional cu loialitatea lor fă?? de Rom�nia Mare. Rom�nia Mare avea dou? minorit?? i majore care �i f? ceau necazuri: ungurii ? i evreii. Iorga nu? i du? m?nea pe unguri �n m? sura �n care credea cea mai mare parte a lor (mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Minoritatea maghiar? (�ncurajat? de Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin intermediul minorit?? îi germane. Celelalte grupuri etnice mai pu? în numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept �minorit?? i prietenoase�. Ele erau acceptate de c? tre Iorga nu conform contribu? iei lor, ci �n func? ie de loialitatea lor fă?? de Rom�nia. Este interesant faptul c? Iorga a spus pu? ine lucruri bune sau rele despre numero? îi (? i foarte controversă? îi!) ?igani din Rom�nia. Iorga era �n primul ? i �n primul r�nd istoric. Politicianul ocupă un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga ? tia (�nc? din 1924) c? Prin? ul mo? tenitor Carol �manifestă simpatie ? i �ncredere fă?? de Argetoianu�. �Magazin istoric�. Memoriile lui C.A., vol. 4, pp. 66. Sentimentele acestea nu erau reciproce. Argetoianu se refer? pe larg la lipsa de loialitate, inconsecven? ele ? i perversiunea sexual? a lui Carol cu un dispre? cinic. Memoriile lui C.�A., �Magazin istoric�, anul 1, nr. 2, pp. 73-75 46�Op. cît. , anul 2, nr. 3, martie 1968, p. 70 47��n Memoriile sale (din perioada 1932-1938
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trăim, ci despre cum ar trebui să trăim, că nu putem să rămânem doar la acest nivel al înțelegerii indiferenței. Simplu spus, morala elementară primește conținut prin norme trans-individuale prin care noi participăm la valori cum ar fi onestitatea și loialitatea, iubirea și iertarea, prietenia și curajul; grija și respectul. În toate aceste cazuri indiferența față de ceilalți contează într-un sens foarte clar și precis al termenului: e vorba de acea nepăsare grea, uneori vecină cu nesimțirea, care se "traduce" în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
familiei sale. BP era cadrul în care se luau deciziile importante. în 1979, BP se lărgește la 15 membri, șapte dintre aceștia fiind membri ai familiei, iar Ceaușescu care controla acum întregul partid, precum și politica națională și externă, promovează intens „loialitatea cadrelor”. Efectul a fost anihilarea exprimării publice a oricărui gând sau idee ce ar fi putut diferi de vocea „conducătorului iubit”, precum și o deșănțată manifestare de cult al personalității, de preamărire a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
populației orice capacitate de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această scădere a influenței valorilor morale în viața cotidiană. Resentimentele trăite de români
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales la anumite vârste, pentru problemele sexuale și sentimentul că astfel el, copilul, face mai mult parte din lumea adulților și că este mai important; sentimentul că trebuie să asculte de adult, că adultul are un drept asupra lui și loialitatea pe care în mod natural copilul o are față de părinte; sentimentul de neputință de a se apăra a copilului și sentimentul că nimeni nu îl apără, că e părăsit de toți cei care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine stătătoare și care se numește psihogenealogie, apărută acum aproximativ patru decenii și care cumulează atât virtuți de diagnoză, cât și de psihoterapie. Printre pionerii acestei prețioase orientări menționăm pe I. Böszörmenyi-Nagy (apud Mitrofan, Stoica, 2005), care teoretizează conceptual de „loialitate familială invizibilă”(mecanismul prin care un membru al familiei se identifică inconștient cu unul dintre antecesorii săi care a murit tragic), A. Ancelin Schutzenberger (1978), care decelează prezența unui „sindrom aniversar”, conform căruia, pe filieră transgenerațională, la data aniversară a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în dreptul american se aplică instituțiilor, legilor sau afacerilor Statelor Unite sau guvernului acestora, ca opus celor ale statelor membrii. "Național" are în vedere o activitate cu o sferă larg-națională. În acest sens, se are în vedere și o persoană care datorează loialitate unui stat, precizându-se însă că termenul "național" cum se folosește în expresia "național of the United States" este mai larg decât termenul "cetățean"43. Cel de-al doilea termen "naționalitate" desemnează calitatea sau caracterul care rezultă din situația unei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai larg decât termenul "cetățean"43. Cel de-al doilea termen "naționalitate" desemnează calitatea sau caracterul care rezultă din situația unei persoane care aparține unei națiuni sau unui stat. Naționalitatea determină statutul politic al individului, în special cu referire la loialitate; în timp ce domiciliul determină statutul său civil. Naționalitatea se dobândește fie prin naștere, fie prin naturalizare 44. Cât privește cel de-al treilea termen "naționalism" este definit ca o atitudine ori ideologie care promovează acțiuni sau trăsături privind o națiune ori
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui respectate, nu promovate. Un tip insist] asupra faptului c], desi exist] opțiuni ce trebuie respectate, noțiunea de promovare a valorii abstracte a respectului nu are sens. Prin această se neag] prima afirmație a consecințialismului, care susține c] valori că loialitatea și respectul nu determin] sensuri abstracte pentru diferitele prognoze ale unei opțiuni; valorile sunt irelevante pentru prognoze, ele nereușind s] determine sensuri care s] nu fie unice. Cealalt] poziție pe care o adopt] ap]r]torii teoriei nonconsecințialiste este aprobarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau de onorare a valorii. Sper c] afirmația mea este susținut] de tipurile de exemple prezentate la început. Am v]zut atunci c] un agent poate alege s] onoreze său s] promoveze valori care au leg]tur] cu înțelegerea intelecual], loialitatea personal] și libertatea politic]. Prin analogie, aceleași posibilit]ți exist] și în cazul st]rilor dezirabile. Așa cum am v]zut, un agent poate alege s] onoreze o valoare asociat] în mod tradițional cu teoria consecințelor, cum ar fi cazul fericirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește simplitatea. În primul rând, adepții teoriei consecințelor susțin o singur] abordare a valorilor, în timp ce oponenții lor susțin dou]. Ei cred cu ț]rie în faptul c] anumite valori trebuie onorate, măi degrab] decât promovate; este cazul valorilor asociate cu loialitatea și respectul. Fie c] acționeaz] sau nu în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord cu faptul c] alte valori trebuie promovate; de exemplu, prosperitatea economic], igienă personal] și siguranța instalațiilor nucleare. Astfel, adepții consecințialismului folosesc o singur] axiom] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
onorarea și nu din promovarea lor. Într-adev]r, nu este foarte clar în ce ar consta o explicație satisf]c]toare. E un lucru s] întocmești o list] cu valorile despre care se presupune c] necesit] onorare, cum ar fi loialitatea personal], respectul pentru ceilalți și pedepsirea f]r]delegilor. Cu totul diferit] este g]sirea unei justific]ri pentru faptul c] aceste valori sunt atat de diferite fâț] de cursul obișnuit al st]rilor dezirabile. Exist], probabil, anumite caracteristici care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost deja sugerat] în acest eseu. Se pare c] oponenții consecințialismului se concentreaz] pe deliberare, măi degrab] decât pe justificare. Observând c] este adesea contraproductiv s] deliberezi în leg]tur] cu promovarea unei valori implicate în acțiune - o valoare precum loialitatea sau respectul - ei conchid c] în asemenea cazuri, alegerile sunt justificate prin onorarea valorilor și nu prin promovarea lor. Aici apare o prim] greșeal], dar, cel putin, ea este ușor de înțeles și poate contribui la explicarea poziției opuse. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de gândire al unor„sfinți” sau al unor figuri „eroice”. Chiar dac] utilitarismul ofer] soluții unor chestiuni cum ar fi s]n]tatea public], teoria nu poate totuși explică „datele” care compun existența individului și nici actele de curaj, compasiunea, loialitatea sau viciul. Cazul Dorotheei ilustreaz] alte dou] aspecte ale teoriei virtuții. În primul rând, este vorba despre natura acestei valori, iar în acest sens ne putem pune dou] întreb]ri: „Exist] o tr]s]tur] esențial] pe care Dorothea s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al doilea rând, virtuțile sau tr]s]turile de caracter pot fi analizate și atunci când se afl] în opoziție. Caracterul Dorotheei este marcat pe de o parte de ceea ce în Evul Mediu se chema „fidelitate”, „statornicie” în era victorian] și „loialitate” în zilele noastre. Aceast] virtute este diametral opus] dorinței de libertate a personajului. Analizate individual, ambele tr]s]turi sunt pozitive: loialitatea o ajut] pe Dorothea s] dep]șeasc] problemele c]sniciei, în timp ce autonomia proprie o împiedic] s] fie dominat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
marcat pe de o parte de ceea ce în Evul Mediu se chema „fidelitate”, „statornicie” în era victorian] și „loialitate” în zilele noastre. Aceast] virtute este diametral opus] dorinței de libertate a personajului. Analizate individual, ambele tr]s]turi sunt pozitive: loialitatea o ajut] pe Dorothea s] dep]șeasc] problemele c]sniciei, în timp ce autonomia proprie o împiedic] s] fie dominat] de alții. În acest caz, ne întreb]m dac] o persoan] onest] poate s] divorțeze din simplul motiv al incompatibilit]ții, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]