6,058 matches
-
inima ta într-un bal mascat... de-ai rămas rece ca marmura? Iar? Aide... să uit... în poveștile lui Hoffman unul îndrăgește un chip de ceara ce sta într-o fereastă... Degeaba se-nchina la luceafărul dimineții sale, degeaba la luceafărul serilor... Luceafărul era o păpușă... coeur de marbre. Marie... Iar? Să m-arunc în vârtejul măștilor... ... calea acelui castel... ajung la lac... începuse a însera... eu mă sui în luntre și-ncep a trece încet, încet prin papura și stuful
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
comparée, Paris, 1930; George D. Nedelcu, Legiferare. Armonie. Lipsa sentimentului ei. Inferioritate, Tiparul, Libertatea, București, 1933; Octavian Ionescu, Opera Consiliului legislativ față de știința și tehnica dreptului, în volumul festiv al Consiliului legislativ, publicat în 1936, la Institutul de Arte Grafice "Luceafărul", București. 2 Mircea Djuvara, Procédé de formation du droit positif et unification internationale, București, 1940; A se vedea, Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului, Ed. a II-a revizuită și adăugită, Lumina Lex, București
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
colectivității umane nu promite să fie prea ridicată. „Și va fi tot atît de trist. Și va fi tot atît de vesel” - sfîrșește Pe cine căutați?; ultimele rînduri din Obrazul de cretă, elogiind „viața”, o echivalează metaforic deopotrivă cu „un luceafăr găurind toate cărțile, toate zidurile” și cu un „bici Încordat În cușca dresorului”, sub semnul definitiv al „singurătății”; În Poemoterapie, spectrul solitudinii se conturează În „plecarea celor din urmă prieteni”, pe o corabie incendiată; În Copacul-centaur libertatea poetului rămîne limitată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu alți ani, de voi". Locul său de acum e "tabăra" ("E mai rotundă vocea În tabără, mai scundă") și "cortul" soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, În timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți În șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, În corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sînge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămîne prezentă, cum se vede, și În privința acestui mesaj Înnoit, căci combatantul din fața cetății Își Împarte
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
luminezi acum și-ntotdeauna". Ultima piesă a ciclului nu face decît să adauge cîteva elemente sugestive pentru o aceeași stare de așteptare În penumbră a deplinei expresii de sine, fără mari speranțe dar și fără lamentații inutile: Închipuire. Nu-i luceafăr, nici Zi luminoasă-n blidul tău de linte. Acestea. Muzici sau miresme-n gînd Înghețe-n iarnă vorbele sau fiarbă În vară. Toate se vor spune cînd? (Sufletul florii). Oricît de surprinzător ar fi, la prima vedere, recursul lui Voronca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
conservă de pește te-au și îndrăgit. vino, și ai să scânteiezi toată noaptea, deasupra regatului de linoleum crăiasă a gândacilor de bucătărie. (Poema chiuvetei) Este evidentă aici, pe lângă verva parodică (avem de-a face cu o trimitere explicită la Luceafărul eminescian), aceeași aplecare către personificarea obiectelor mărunte (chiuveta, gaura de la perdea, vasele cu resturi de conservă de pește etc.). Avem de-a face în plus cu o incontestabilă aplecare către răsturnarea carnavalescă a oricăror raporturi logice între cuvinte și lucruri
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de senzația de gol cosmic. Este unica dată cînd Alecsandri are o reverie uranică Încheiată printr-o reverie a pustiului terestru: „Pe cerul nalt lucește un rîu albiu de stele, Ce curge spre Moldova din tainicul noian; Ca flotă luminoasă, luceferii prin ele Cutrieră În umbră cerescul ocean. Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe plaiul negru o brazdă argintie, Ce-n clipă-i trecătoare ca viața-n
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, mai tîrziu, Arghezi) trece peste pragul diminutivelor: „Inima-mi jălește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara mea. Căci aude șoapte Fremăte de zbor, Ș-apoi blînde șoapte Ce-i șoptesc din nor.” Crai-nou, Sburătorul și alte poeme prefigurează mitul luceafărului, Însă Alecsandri nu complică drama incomunicării și n-o spiritualizează prea mult. Sburătorii iau chipurile voinicilor cu plete negre care răpesc fetele din „lumea-ntunecată” și se pierd cu ele În codru. „Acel duh ce-ades se leagă” de copila
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jură, uneori, și pe obrazul femeii. Căutîndu-i un corespondent cosmic, Îi află numaidecît cerul cu stelele: „lai obrazul ce firește Cer cu stele-nchipuiește...” Acest paralelism facil merge departe: dacă obrazul este un succedaneu al cerului, ochii nu pot fi decît luceferi și anume luceferi săgetători (Nume). În poeme este vorba la tot pasul și de inimă: spațiul interior al pasiunii. Este motorul emoției și seismograful emoției: ritmurile ei exprimă ritmurile pasiunii. Roland Barthes o numește organul dorinței („Ce mot vaut pour
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe obrazul femeii. Căutîndu-i un corespondent cosmic, Îi află numaidecît cerul cu stelele: „lai obrazul ce firește Cer cu stele-nchipuiește...” Acest paralelism facil merge departe: dacă obrazul este un succedaneu al cerului, ochii nu pot fi decît luceferi și anume luceferi săgetători (Nume). În poeme este vorba la tot pasul și de inimă: spațiul interior al pasiunii. Este motorul emoției și seismograful emoției: ritmurile ei exprimă ritmurile pasiunii. Roland Barthes o numește organul dorinței („Ce mot vaut pour toutes sortes de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
eminesciană. Este vorba, de mitul tratat În Luceafărul și În alte poeme eminesciene (mitul hiperionian), dar și de reveria onirică din Sărmanul Dionis. Mitul cunoscut este sugerat În romanul lui Eliade cu mijloacele specifice prozei fantastice. Rolurile sunt, desigur, inversate. Luceafărul este În Domnișoara Christina o femeie tânără de origine pământeană, moartă de mult. Simbolul și-a pierdut solemnitatea astrală și chiar și Înțelesurile metafizice mari. A decăzut, putem spune, În condiția de strigoi. Un strigoi puternic erotizat, imprudent și nu
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pentru a acționa, spiritul trebuie să se întrupeze. 21 martie - 24 martie 1977 Luni, 21 martie 1977 Proiectata călătorie cu Noica la Păltiniș a luat ființă. Luăm trenul de 945 către Sibiu. Pe drum, Noica îmi dă să răsfoiesc "Steaua", "Luceafărul", tăieturi din "Le Monde". Pe peronul bucureștean părea impacientat că nu găsește un ziar de astăzi. Îl descopăr mult mai ancorat în realități decât pare. Cutremurul, pe care nu l-a trăit în București, îl preocupă în continuare. "Ar trebui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se hrănește din defectele obiectului îndrăgit, se iscau adesea, când nu puteau viza situația însăși, în preajma unui simplu simptom. Așa se întîmplase și acum, când l-am găsit, pe lângă toate celelalte, răvășit de un articol al lui I. Gr. din "Luceafărul", în care se cerea mutarea "cu câțiva metri" a Bisericii Eroilor din Tg. Jiu, pentru ca în felul acesta Coloana Infinitului să poată fi văzută nestânjenit de către privitorul aflat în Poarta Sărutului. Pamfletul lui Noica, devastator (urmînd a fi dat spre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
metri" a Bisericii Eroilor din Tg. Jiu, pentru ca în felul acesta Coloana Infinitului să poată fi văzută nestânjenit de către privitorul aflat în Poarta Sărutului. Pamfletul lui Noica, devastator (urmînd a fi dat spre publicare cu "dreptul la replică" tot revistei "Luceafărul"), îl numea pe I. Gr. "membru al brigăzilor roșii contemporane", care mutilează opere de artă celebre; îi cerea acestuia să părăsească țara, a cărei formă de a trăi infinitul îi rămăsese străină, în sfârșit, îi cerea oricum să părăsească Uniunea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-o, ori de Gelu Ruscanu, care a renunțat brusc la gazetărie și la politică deoarece nu putea realiza dreptatea absolută. Intelectualii lui Camil Petrescu nu prea au noroc în viață și nici în operă. Ultimul dintre ei, Bălcescu, e un luceafăr neînțeles între niște revoluționari de carton. În schimb, Ioanide al lui G. Călinescu, deși lovit zdravăn de existență, realizează o operă trainică în ciuda încercărilor repetate de a i se pune bețe în roate: o catedrală și un palat comunal cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
interesant în revistele de acest fel ar putea fi rețetele culinare, perfect utile ambelor sexe. Din păcate, ele sunt fie concepute pentru handicapați (nu folosesc femininul din decență), de pildă „paste cu suc de roșii”, fie imposibil de atins, precum Luceafărul. De exemplu, pentru „cubulețe fragede cu mure” trebuie să ai în cămară cantități însemnate din 15 ingrediente diferite și să muncești o oră pe brânci. La sfârșit obții fix 18 cubulețe, dar e puțin probabil că-ți mai arde să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în Bârlad, la 20 noiembrie 1872. Absolvent al Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos” din Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim și să așternem pe hârtie numai ce‐i al nostru. Că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la Buda‐ Pesta. Ceea ce înseamnă că Iorga vedea în Bârladul de atunci una din Ca pitalele culturii românești. * Paloda Literară, Bârlad, 20 ianuarie-28 decembrie 1904, odată pe lună, 33x24 cm., anual 1,50 lei, 10 bani numărul. Tipografia Cațafany. La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nostru, apărarea limbii sale, dragostea în forme de exprimare superioare (și foarte necesare !) ura sau alte sentimente, descoperim natura mereu regeneratoare pentru om ca și multe alte teme inclusiv problematica geniului. A cunoaște conținutul, fie și la modul simplu, al Luceafărului și a recita ca pe o rugăciune din el, e o dovadă că suntem OAMENI și nu roboți, că simțim cu sufletul. Am văzut și auzit nenorociți (mai mari sau mai mici) blamând poezia lui, plasându-se astfel între inculți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
DE SUFLET ! (MERIDIANUL, An X, nr.2 (731), joi, 17 ianuarie 2008, Editorial) 184 EMINESCU ... cel NE-CITIT ! Gândurile următoare mi-au fost prilejuite de sărbătorirea poetului național la Muzeul județean Vaslui, prin vernisajul unei expoziții și lansarea unei cărți "Luceafărul eminescian - fragmente pentru o tehnologie a relecturii" de profesorul bârlădean Marian Costandache (ed. Opera Magna, Ia și, 2006). Doctorul Constantin Teodorescu a mai sponsorizat o manifestare eminamente culturală care-i face deosebită cinste, și-l felicit pentru asta ! într-un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mare animator local; tipărește Observații sau băgări de seamă, 2006, scoate revista Baad. OATU, Daniela, n. 16 aprilie 1967; liceul "Emil Racoviță" (îndrumător prof. D.V. Marin), Facultatea de Filologie Ia și. Colaborează la Ateneu, Amfiteatru, Opinia Studențească, Tomis, Ramuri, Cronica, Luceafărul, Meridianul, ș.a. Tip. Eternitate fragilă, 2003 367 OGRINJI, Mihai n. 1954, Vaslui (Brodoc): publicist și scriitor. A urmat Liceul "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Debut literar în 1970. Ziarist la Vremea nouă din Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
București. Debut literar în 1970. Ziarist la Vremea nouă din Vaslui și revista România pitorească din capitală, unde este de mai mulți ani și redactor șef adjunct. Colaborează la antologiile literare editate de Casa Creației Populare Vaslui, la Cronica, Albina, Luceafărul. A publicat un volum de reportaje literare, "Sub zodia lui Bachus". OPREA Ioan N. n. 28 aprilie 1932, Priponești (Tutova), gimnaziu la Iași, Liceul "Gheorghe Roșca Codreanu" Bârlad, Facultatea Științe Juridice, 1962, Iași, secretar al Consiliului Județean Vaslui, colaborează la numeroase
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și cu credibilitate, al optzecismului - lucru neadevărat în parte, pentru că Alex. Ștefănescu a semnat cronici foarte pozitive la cărțile poeților tineri basarabeni, postmoderniști declarați) despre Noua revistă română: „Stilul este, bineînțeles, acela al revistei protocroniste de altădată (e vorba de Luceafărul de până la 1989 - n. n.). Însăși ideea de a folosi moaștele unor personalități din istoria culturii naționale (Noua revistă română este titlul unei publicații interbelice a lui C. Rădulescu-Motru - n.n.) pentru a justifica acțiuni ignobile provine din arsenalul propagandiștilor PCR. Ca
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care îl prețuim și iubim din obișnuință, o valoare dată, însă pe care, vai! uităm să-l mai și citim cu atenție și luare aminte... Solicitat de mai multe ori să scriu despre Eminescu, pentru antologii de tipul Închinare la Luceafăr sau pentru pagini aniversare de ziar, am respins întotdeauna ofertele, cu un sentiment de umilință și frică de eșec. Inhibarea mea este sporită poate și de tonele de omagii stupide și sterile care se scriu în fiecare an de ziua
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]