4,021 matches
-
situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte. Dac], inc] din momentele de luciditate, persoana respectiv] și-a exprimat dorința de a muri dac] ar ajunge într-una din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea acesteia și realizeaz] un act
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu trebuie să ascult gigabiții de inepții ai gagiilor în rut. Ce zici?" El: "Și-așa-i mișto." Edvard Munch, tenebrosul, pandantul celuilalt tenebros, Strindberg, cu seria lui de "madone" încercănate, sfidătoare și seducătoare, în stare a castra bărbatul cu luciditatea lor crudă. Justificarea pictorului: "Eu am pus mereu arta înainte de toate și am simțit femeia ca un obstacol pentru munca mea". Da, dar madonele lui despletite, atît de atașant pictate, cu încadrarea lor în brîuri de spermatozoizi în atac, încît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
agresiva ofensivă a actualei puteri neocomuniste, care, debarasîndu-se de ultimele redute ale unei opoziții anemiate de infiltrările securiste ale deceniului încheiat, impune în toate planurile vieții sociale un climat dictatorial-clientelar de cea mai periculoasă perspectivă pentru țară. Cum cu acută luciditate îl definea, într-un recent dialog televizat Gabriel Liiceanu, numind viciul autonociv al puterii actuale, care neînvățînd nimic din tragedia unui Ceaușescu, se lasă devorată de același autoritarism de partid ce-i și va decide, la un moment dat, prăbușirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că o dată cu încărunțirea progresivă a vulgatei, nu vom mai înota cum se tem, oarecum îndreptățit, unii în același lichid amniotic al unui puțin alt Răsărit cel putnik iar societatea românească trezită își va urma, predestinat, meritatul destin prooccidental. 22 aprilie Luciditatea ne determină să judecăm, de ce nu, tranșant istoria țării după 1944, dar tot ea ne îndeamnă să nuanțăm consumarea etapelor. Dacă nu ne pierdem în hățișul aporiilor... metodologice, putem spune, fără prea mare marjă de eroare, că România a rulat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comodei noastre ierarhizări, întîi. Recursul acesta comparativ la trandafiriul răstimp e provocat, printre altele, de teribila devălmășie a momentului actual. În marginea căruia pare imposibilă pînă și o firavă aproximare de criterii. Pe de altă parte, ar trebui să lăsăm luciditatea să-și facă obligatoriul serviciu că să observăm ceea ce arta de-a lungul secolelor a cunoscut, indubitabil, ca normă autovalorizatoare. Chiar era totul atît de edenic în vremea lui Picasso, ar putea suna, de data asta, într-un cîrcotaș contraargument
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriptică ieșită din comun (Grand-père, 2001, tradusă acum la Editura Vivaldi: Bunicul). Îndurînd, alături de frățiorul ei, inconștientele (?) umilinți produse de colosalul bunic, Marina a rezistat parcă doar pentru a depune mărturie. Și a făcut-o cu un talent de o luciditate înmărmuritoare. Producînd, în definitiv, o carte, dar de fapt lăsîndu-ne mărturia unui personaj cu care lumea civilizată nu se va mai întîlni niciodată. E de parcurs, evident, întregul volum dintr-o suflare, dar pentru acum, frugal, de reținut, la întîmplare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar de fapt lăsîndu-ne mărturia unui personaj cu care lumea civilizată nu se va mai întîlni niciodată. E de parcurs, evident, întregul volum dintr-o suflare, dar pentru acum, frugal, de reținut, la întîmplare, mostre ale unui scris paralizant. Prin luciditate. Prin... plasticitate (nepoata lui Picasso, nu?). Iată-le într-o spicuire cu totul aleatorie. Și pe cele care condamnă... cruzimea granperului, dar și, compensatoriu, pe celelalte, de amară devoțiune. "Picasso, acest bunic interzis, pe care l-am văzut întotdeauna în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
La restaurant, în așteptarea celor două feluri comandate. De ce caut singurătatea, dacă atît mă înfioară atunci cînd mi se pare că totul e ratat? De ce nu împac astea? Ce bună e comoda somnolență, întreținută cu bună știință, ca remediu al lucidității tragice! Iată-i și aici, pe faleză, mișună, vorbesc mult, mult, de frică să nu se simtă singuri. (Puseul melancolic ar părea, cumva, replică la zumzetul totalitar, încercare de opunere. Nu. E doar lamento fără urmări; adn. 2004.) Știu bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cele mai multe imagini teoretice (în fond, judicative) ale lui Dumnezeu și tot de aici provine și confruntarea ideologiilor religioase. Am putea admite că teologia apofatică, prezentă în creștinism încă de timpuriu (la Dionisie Areopagitul, spre exemplu) s-a născut tocmai din luciditatea neputinței de a-l exprima judicativ pe Dumnezeu. Sunt însă și alte "subiecte logice" care nu pot fi constituite decât în modalitatea aceasta: de exemplu ființa și, de fapt, toate categoriile și "existențialii". Capătă expresie astfel imposibilitatea trecerii lor ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
uman și științific deplin, chiar și atunci când viața riscă a-și pierde idealurile și sensurile, și când i-a asigurat neștirbită condiția sa deontică. Respectul omului a fost profesiunea sa de credință și, chiar dacă la gradul său de inteligență și luciditate lasă impresia că se identifică greu cu cineva, în realitate diferența și diversitatea de opinii ne-a dus întotdeauna la gândul și convingerea că libertatea adevărată nu se poate cuceri decât prin creație. Într-un astfel de demers, totdeauna ierta
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a totalei dezagregări inexistența devine moarte. Iar moartea finală e anticipată pas cu pas de moartea morală progresivă. De-a lungul traseului parcurs în mecanica celor trei timpi cercetați luciditatea se insinuează pentru a amplifica lui Ilie Popescu tensiunea conflictuală a tragicului și derizoriului coșmarul acelei dezbateri alternate în prăbușire pe balansul grețos al celor două muchii, cea sfîșietoare și cea hilară, traducînd admirabil imponderabilitatea existențială ca terminus continuu al
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
contrastul lumii reale, al existenței celei adevărate obișnuite și tangibile în însăși banalitatea sau stereotipia ei, cu care inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a fost o pasionantă provocare de a desluși cifrul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lăuntric, în funcție de angajarea etică, de instituirea unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mărește uriaș, la bietele noastre suflete obligate să mintă pentru a se salva pe deoparte și pentru a se pierde pe cealaltă parte. Se propune aici o pagină a înfrînților vieții, a căror ultimă salvare nu este nici măcar sinceritatea, ci luciditatea dureroasă asumată în genunchi. Părăsind ordinea cronologică a apariției pieselor lui C. Popa, mă opresc asupra textului " Mașina de vînt". Ca și în "Calul verde", pretextul sentimental e doar manevra prin care se speră ( zadarnic) abaterea atenției cenzurii de la mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al recunoașterii unor zone maculate în planul conștiinței, dar și ca rezultat al lașității, al abandonului în registre care țin de etic și de social. Primul factor este unul indubitabil traumatizant, al doilea poate funcționa, prin șoc retroactiv, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-am obișnuit să mergem șchiopătând și nu ne miră deloc că nu mai putem alerga. În cele din urmă, am ajuns în ipostaza anihilantă în care verdictul asupra delațiunii să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mediului studiat (ar trăda astfel Încrederea celor ce i-au Încredințat secretele lor). O ambiguitate din care este dificil să te sustragi. Soluția este, desigur, găsirea unei căi de mijloc, Între integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie „studiată”, dar oferind cu condescendență și paternalism imaginea publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate și transmisă ca un bun comun, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru obținerea unei ameliorări clinice. Hayes își fundamentează critica pe fapte științifice indiscutabile la care avem datoria să reflectăm... Trebuie, totuși, să aruncăm și copilul odată cu apa din baie? Nu credem acest lucru. Dar a venit timpul să facem, cu luciditate, analiza contribuțiilor reale ale cognitivismului clinic ce aparține celui de al doilea val și a limitelor sale. O altă cale: analiza contextuală a comportamentului Hayes, liderul celui de al treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive, îl definește astfel: „Fixat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau nimic, alb sau negru. In realitate, ceea ce interlocutorii observă, este blocajul comportamentului său și al discursului său în momentul în care aceasta începe să roșească. Gândurile obsedante și devalorizările sunt simptome ale bolii, nu expresia unei forme oarecare de luciditate în legătură cu propria persoană. Simptome depresive (pierderea interesului, iritabilitate, oboseală cronică...). Inferioare pragului: numărul sau intensitatea simptomelor sale nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul, în ciuda disconfortului și a suferinței provocate. Prin intermediul Internetului și a mai multor lucrări de vulgarizare. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant mai apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]