5,376 matches
-
același Titi Iacob : “În 14 decembrie avea cuvântarea scrisă , a ascuns-o într-un ciorap și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora 16 era în centru înconjurat și de clopotele care începuseră să bată la “mânăstire”, (ei , dar câte năzbâtii nu defilau pe străzile Iașului ; clopotele lui Iacov băteau la mânăstire, cele de la Mitropolie sunau pentru Vicol, etc. (Clopotele Mitropoliei, din anul 1928, la orele 16 sunt trase în fiecare zi) . Apropiindu.- se de Piața Unirii
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora 16 era în centru înconjurat și de clopotele care începuseră să bată la “mânăstire”, (ei , dar câte năzbâtii nu defilau pe străzile Iașului ; clopotele lui Iacov băteau la mânăstire, cele de la Mitropolie sunau pentru Vicol, etc. (Clopotele Mitropoliei, din anul 1928, la orele 16 sunt trase în fiecare zi) . Apropiindu.- se de Piața Unirii și-a dat seama că locul n.-a fost tocmai bine ales . Piața era înconjurată
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
naștere, nuntă și înmormântare (1904), Rutenii din Bucovina (1913). SCRIERI: Țiganii din Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei, Cernăuți, 1897; Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare, Cernăuți, 1904; Mânăstirea și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912; Rutenii din Bucovina, București, 1913; Mânăstirea Sucevița, București, 1923; Stâna la românii din Bucovina, Cernăuți, 1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare, Cernăuți, 1904; Mânăstirea și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912; Rutenii din Bucovina, București, 1913; Mânăstirea Sucevița, București, 1923; Stâna la românii din Bucovina, Cernăuți, 1923; Dosoftei, mitropolitul Moldovii, Cernăuți, 1927. Traduceri: W. Hauff, Cântăreața, Gherla, 1889. Repere bibliografice: Dimitrie Dan, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903-1904; Ilarie Chendi, Doi membri corespondenți ai Academiei, Enea Hodoș
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
finele secolului XIX se publică, prin grija Academiei Române, și operele lui Dimitrie Cantemir (din păcate, la o editare critică a întregii sale opere nu s-a ajuns nici până în ziua de azi), chiar dacă se publicase, încă din 1825, la Tipografia Mânăstirii Neamț, o variantă a Descrierii Moldovei, sub titlul Scrisoarea Moldovei (urmată, în 1851, de o traducere realizată de Costache Negruzzi, sub titlul adecvat Descrierea Moldaviei). Tot la finele secolului al XIX-lea se ivesc primii filologi, precum Ioan Bianu, Nerva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 35 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, pp. 600-608, pp. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, p. 600-608, p. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din viața mea. Prețul patriotismului Dumitru VACARIU Un poem și o manifestare patriotică Constantin Ilaș: Domnule Vacariu, vă rog să-mi spuneți de ce ați fost arestat? Dumitru Vacariu 1: În 1955 am fost la Târgu Neamț, la Pipirig și la mânăstirile din ținutul Neamțului cu un coleg de facultate, un oltean din Cărbunești, Aurelian Popescu 2. A ajuns profesor universitar și a murit în 1992. Pe atunci eram student la Facultatea de Filologie-Istorie din Iași. Am fost cu el la Târgu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
celulele și toate celelalte "bucurii" ale temnițelor comuniste. Fac o scurtă paranteză: în timpul anchetei, mi s-a spus de către unul dintre anchetatori: "Ce-ai crezut, bă banditule, că noi vă lăsăm să vă jucați cu viața acestui popor? Toate podurile mânăstirii Putna erau înțesate cu securiști, cu militari cu armele îndreptate spre voi". C.I.: La Iași v-a anchetat tot David Isidor, cel care l-a anchetat pe Dumitru Bazon? D.V.: Da, l-am "cunoscut" pe David Isidor pentru că el m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni de a li se da lor anumite venituri pe satele închinate lor și voievodul donator nu uită să înșire anume ce scutiri dă mânăstirilor, înșirând dările ce satele nu vor avea a plăti domniei" - explică profesorul. Explicație cu temei pentru că scriind „Cronica Hușilor" ... Melchisedec din astfel de documente avea să ne înșire dările și încasatorii. „Alt chip de a mai ști de numerele dărilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ispisoc al lui Petru Șchiopu Vodă la 3 septembrie 1585, altul din 27 iulie 1599, dat de Mihai Viteazul referitor la satele care aparțineau mănăstirii Bistrița, cel de la 3 iulie 1604 dat de Eremia Movilă care întărește schimbul prin care mânăstirea Galata dădea lui Ureche vornicul satul Petricani cu o moară și luând în schimb satul Scociuhanii pe Bârlad cu cele „șaizeci bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zestre, ș-ai despărți pe copii de la părinți luându-i în casă la slujba lor, ș-ai muta de la un loc la altul", când se hotărăște pe baza cercetărilor cu „de-amănuntul" ca să se afle adevărul, în sobor bisericesc, în mânăstirea Trisfetitelor, la „scosul sfintelor moaște", „toți cu un glas", au răspuns, mărturisind adevărul „că vecinii robi nu sunt", fiindcă numai țiganii au acea robie". Surse de venituri Însemnate venituri obținea visteria, încă de pe atunci, din amenzi care mai purtau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prestații, slujbe, servicii, munci sau robote. Ceea ce trebuie subliniat, lucru pe care îl fac majoritatea istoricilor, este aceea că în vremea lui Ștefan cel Mare au fost acordate puține scutiri de dări, cele constatate referindu-se mai cu seamă la mânăstiri, dar puține la boieri. În O samă de cuvinte cronicarul Ion Neculce povestește cum s-a făcut înscăunarea lui Petru Vodă Rareș zis și Majă, când argații lui poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpitanii de mazili puneau la dispoziția ispravnicilor oamenii necesari de care aceștia aveau nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara claselor sociale vin boiernașii, clasă formată din amploaiații inferiori ai Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bun era vinul acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum spre Neamț a asediat mânăstirea, furând clopotele de bronz pentru tunuri, iar Ion Vodă cel Cumplit îl va îngropa de viu pe starețul Iacob cel Vrednic, pentru a afla unde e ascuns tezaurul, în timp ce turcii, la 1821, vor incendia chiliile călugărești, căutând să se răzbune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
viu pe starețul Iacob cel Vrednic, pentru a afla unde e ascuns tezaurul, în timp ce turcii, la 1821, vor incendia chiliile călugărești, căutând să se răzbune pe Iordache Olimpiotul și alți conducători ai Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venitul moșiilor și pădurilor, cu titlul înscris de jidovi orândari. Ei nu plăteau bir, ci dări. p) Locul cel mai umil în categoriile sociale l-au ocupat țiganii, foarte numeroși mai ales în așezările din Moldova. Robi ai domniei, ai mânăstirilor și boierilor până la eliberarea lor, în perioada 1855 - 1856 ei apar ca simple obiecte ale unor tranzacții - vânzări și cumpărări, danii și chiar moșteniri. Spre deosebire de sclavii de altă dată, ei nu puteau fi uciși fără judecată, dar puteau fi vânduți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dreptul de a judeca, aflăm: Nici judecătorii de la Hârlău, nici globnicii lor, nici pripășarii, să nu aibă a judeca pe acei oameni, nici să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau mai mult sau mai puțin, mai drept sau mai nedrept - fiecare după caracterul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă venea și el cu o carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i dea a-i trage până nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740 tătarii au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat până și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și să întrețină asemenea stabilimente. „Ceairul domnesc, amenajat mai jos de mănăstirea Frumoasa (Balica) exista încă de la 1691", ne informează Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în a lor „Istoria orașului Iași", vol. I, Editura Junimea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Galata, era amenajată și o prisacă, a lui Balica, iar o prisacă însemna uneori și chiar 4000 de stupi, pentru că, atunci, existau destule livezi, poiene cu fânețe, heleșteie de tot felul. purtat numele, iar mai târziu s-a numit mânăstirea Frumoasa (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 167). Iașul întreg era un târg al locurilor de popas. De la Constantin Botez și Adrian Pricop aflăm un han care se afla la reîntâlnirea bisericii Sf. Lazăr, construită în 1703 (Carvasara), un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]