10,420 matches
-
Acasa > Poeme > Emotie > MAI TRĂIEȘTE TATĂL MEU.., Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu un deget tremurător și obosit, el mângâie o poză de odinioară, din sufletul cărunt și îmbătrânit, o lacrimă peste obraz i se strecoară. Bunicule, nu plânge, știu că doare, eu am pierdut un tată-n al vieții prag, războiul nu ne-a lăsat nici o alinare, fiul tău
MAI TRĂIEŞTE TATĂL MEU.., de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352676_a_354005]
-
arate calea cea bună. Ce ne vom face dacă totul se va transforma în întuneric în societatea noastră, și nu vor mai exista purtători de lumină?” Sandu se opri foarte emoționat în urma a ceea ce el spusese, se aplecă puțin și mângâie obrajii fetiței ce așezată în cărucior îl privea cu nevinovăție, după care o privi din nou pe Cecilia, care îi spuse: „Vă mulțumesc pentru tot ce mi-ați spus, am să țin cont de îndemnurile și sfaturile pe care mi
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (10) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352719_a_354048]
-
expună, apoi spuse: „Dar revenind la afirmația ta Sandule, în legătură cu sentimentele creștine de care tu de acum înainte dorești să te lași condus, hai să-ți spun ceva dacă îi spui omului să sufere aici totul că dincolo va fi mângâiat cu siguranță că nu va înebuni de durere. Ceea ce în realitate există este energie pozitivă și negativă, iar în anumite situații grele când un om începe să acționeze într-un fel sau altul urmând binele, se spune uite cutare cât
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352711_a_354040]
-
le fac viața mai plăcută. Beth ar fi spus ceva, fierbea dar prezența bunicii ei o reducea la tăcere. Marge îi zâmbea încurajator Almei. Locul unde hotărâseră să facă picnic-ul era o poieniță înverzită, înconjurată de copaci umbroși. Soarele mângâia cu raze calde frumusețea proaspătă a naturii și înveselea micul grup multicolor. Mătușa Annie era gureșă și zglobie, spre iritarea lady-ei M.Joseph. Lady Morgan se așeză pe aceeași pătură cu lord M.Joseph dar Beth nu a lăsat-o
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
Nu ei ... ea! - Cine? - Nesuferită de Mary Morgan! își ștergea lacrimile cu mâinile. -Ți-a spus ea, așa ceva? Neliniștea din stomac urcă în piept. - Nu! - Atunci? Beth, ți-am promis că poți avea încredere în mine. Nu-ți fie teamă! o mângâie pe creștet. - Am auzit când vorbea cu Eustace. - În prezența ta? Beth șovăia. - Nu. Erau în grădina și eu eram în copacul de deasupra lor. Am auzit când ea îi spunea că se va căsători cu tata și va fi
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
ai fost tolerant cu ea și uite, ce face! - Vorbești de parcă ar fi copil mic! - Mai rău! Beth renunțase să mai stea singură și venise lângă bunica ei. Era serioasă și nu scotea o vorba. - Nu te simți bine? o mângâie pe obraz, M.Joseph. Beth îl privi fix în ochi: - Nu vreau altă mamă! Lordul amuți o clipă, surprins. - Asta ce mai e, Beth? Ce înseamnă vorbele acestea? Alma a observat încruntarea lordului și s-a apropiat în grabă. Desigur
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului VIS DE PIATRĂ Vârf stâncos, uscat de soare cată gri-închis s-apară: Val înalt,născut din mare să-l umple de sare-amară Vânt nebun,plin de răcoare mângâind tăios,să-l doară Voalări de curcubeie în șuvoi de apă clară Voci perechi într-o chemare susurată ieri,spre seară Violet suav de floare Ce regin-a fost o vară...! DAN MITRACHE Referință Bibliografică: VIS DE PIATRĂ / Dan Mitrache : Confluențe
VIS DE PIATRĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353570_a_354899]
-
mă dor când, peste noapte, Se așază aspre ploi. Sunt cireșul care-și plânge Frumusețea ce-a trecut Și așteaptă primăvara, Să o ia de la-nceput. Să-nflorească floare aleasă Și s-aștern bătut de vânt, O ninsoare de petale, Mângâind al meu pământ. Și-n îmbrățișarea caldă Ce o fac cu-al meu veșmânt, Să-mi simt moșii și strămoșii Îngropați în lutul sfânt. Să dau sfântă sărutare, Ca un cer de ploi răsfrânt, Căci îmi trag dorul și seva
TRECÂND PRIN VREMURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353574_a_354903]
-
pleoapele tale. Visuri, speranțe, tăcere... Gânduri hoinare, Săruturi gen fluture Noi rătăciți în căderile toamnei! Incendiați de dor, Cristale de nisip Ne strecurăm în tine Clepsidră fără de sfârșit! Frunze și noi Fire de iarbă trecute în grabă! Raze de soare Mângâie fruntea. Iubirea deschide universuri, Atingeri, sunt flăcări Se nasc curcubeie Săruturi cascada Distanța, durere. Referință Bibliografică: Strivit între pleoapele tale / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
STRIVIT ÎNTRE PLEOAPELE TALE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353642_a_354971]
-
Iarăși pleacă nepoata, iar i-o răpește «doamna» ... / Trăiește-o tristă clipă cu-același dor nestins/ Durere-ascunsă-n zâmbet și-n părul ei cel nins.// Înalță rugi fierbinți, mai spune-o rugăciune/ Cu lacrimi de credință, dorindu-i cele bune,/ Își mângâie copila cu mâna-i iubitoare/ Și inima-și adună-ntr-o binecuvântare.” Fiecare plecare de “acasă” este însoțită de „Ruga bunicii, dulcea mea lumină”, mărturisește poeta, în felul ei unic: „În orice clipă-n suflet păstrez imagini vii:/ Credința-n
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
de floare / E nesfârșirea-n binecuvântare / Ce-aduce-n suflet dulcea alinare / Din veșnicia clipei ce nu moare. Parfum și culoare din suflet de floare / Se-așterne peste mine ocean de puritate / Ca gândurile albe și calde, ne'ntinate / Privirea mi-o mângâie, candid, mărețul soare. Parfum și culoare din suflet de floare / Corole de lumină pe-a timpului cărare / Minunăția-și poartă-n miresme-amețitoare / Din ceruri se revarsă o tainică chemare: Parfum și culoare din suflet de floare!”. Eiii, dar povestea „rândunelelor
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
tresărit, M-am trezit la viață dintr-un crud coșmar Primit de la tine, îl credeam un dar. Pleacă acum, te rog,mergi pe drumul tău, Vreau să văd lumină îngerului meu Să-mi aline dorul cu suflet curat Să-mi mângâie gândul cel nevinovat. Referință Bibliografica: Îngerul meu / Ana Maria Bocai : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNGERUL MEU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353652_a_354981]
-
numai pe tine în toată casa. Uneori îmi pare că urci scările și pășești spre ușă, aștept să intri cu ochii mari și galeși, mă simt un copil dornic de îmbrățișarea ta căutând ajutor la cearta cu tata. Tu mă mângâi pe cap și-mi spui; las că-l înduplec eu să te ierte, dar să nu mai umbli cu lucrurile lui, vezi că nu le găsește când îi trebuie. Plânsu-mi dispare pe loc, promit dar jocul și uitarea... Referință Bibliografică
ILUZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353648_a_354977]
-
să te-ntreb ceva. Vrei ... vrei să ... fii prietena mea? Alina rămase cu ochii mari și cu gura căscată. Visase de atâtea ori la clipa asta încât, acum că această clipă devenise reală, nu-i venea să creadă. El îi mângâie obrazul și șuvița. Privind-o din nou, fascinat de ochii ei albaștri-verzui, o mai întrebă o dată: - Vrei să fii prietena mea? - Da, răspunse ea șoptit. - N-aud, mai zi o dată, te rog, îi spuse el, mângâind-o pe obrazul drept
PARTEA A PATRA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353633_a_354962]
-
să creadă. El îi mângâie obrazul și șuvița. Privind-o din nou, fascinat de ochii ei albaștri-verzui, o mai întrebă o dată: - Vrei să fii prietena mea? - Da, răspunse ea șoptit. - N-aud, mai zi o dată, te rog, îi spuse el, mângâind-o pe obrazul drept și aplecându-se spre ea. - Daaaa, vreau! Spuse ea mai tare. Doamneee! Da vreau! Atunci el o luă în brațe, o sărută ușor pe obraz, apoi pe buze, după care urmă un sărut fierbinte. Se luară
PARTEA A PATRA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353633_a_354962]
-
nu piere-n efemer, Lângă o --Femeie! De este un izvor cu ape line, Unde tineri vin să se închine, Într-acele primăveri alese, Printre flori din zori culese, C-ar fi și ca o rază de soare, Ce ne mângâie încrezătoare, Numai ea -- Femeia! De este-un cânt adormitor, Ce te îngână-n vis liniștitor, Și-ți încânta urechile-n veghe, Le-auzi ca ciripituri în stele, În care te urcai, dar le-ai uitat Odată cu demnitatea de bărbat, Te-
CINE-I EA..FEMEIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353694_a_355023]
-
-ntunericul greu... Bun venit, primăvară! * Mă alintă slăvită lumina, Mă salută albina sprințară, Mi-e plină de sevă tulpina Din ceruri iubirea coboară... Bun venit, primăvară! * Din iarnă răzbate și mama, E încă-n genunchi la icoană, O lacrimă-mi mângâie geana, Parfumuri răzbat de afară... Bun venit, primavară! Referință Bibliografică: BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1158, Anul IV, 03 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353707_a_355036]
-
casei. Vara, puteai prinde cu gura dude negre și dulci, chiar din tindă, ori de pe scări, fără să-ți folosești mâinile. Așa de galant se oferea dudul meu! Era dezvoltat, parcă, mai mult pe orizontală decât în sus, spre Domnul. Mângâia ferestrele casei cu crengile-i răsfirate. Parcă dorea să spună ceva, dar nu-i ințelegeam limbajul, noi nu cunoaștem limbajul pomilor. Autorul își amintește de orătăniile din curte care se urcau în dud și înnoptau după un anume ritual numai
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
de parcă erau Moș Crăciun și Crăciunița! Dar litoralul românesc îi accentuă și mai mult sentimentul apăsător de singurătate, chiar dacă acolo regăsi întâmplător vechi prieteni. Valurile leneșe ale mării îi răscoliră tristețea. Doar briza parcă o purta pe tărâmuri de vis, mângâindu-i trupul întins la soare. În cele din urmă, se hotărî să treacă granița în Bulgaria și să-și îndeplinească visul. Voia să vadă Constantinopolul, apoi Atena, iar de acolo să colinde Grecia în lung și-n lat. Își propuse
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
atât de ocupată cu acțiunile de prevenție, ci se lăsa cu plăcere în vraja dulcelui joc al dragostei. Cristian începu să-i sărute gâtul centimetru cu centimetru, apoi își îndreptă atenția asupra lobului urechii. În același timp mâinile sale harnice mângâiau cu delicatețe merișoarele coapte ale fetei. Melcișorii și-au ridicat imediat cornițele. Andrada gemea de plăcere și se lăsă furată de starea momentului în brațele tânărului. Savura jocul dragostei și abia acum îi simțea fiorii. Când deschise ochii și văzu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
cât mai ales pofte de nestăpânit pe care în alte împrejurări nici nu ar fi avut curajul să le gândescă, dar să le mai și trăiască. Când arătătorul tânărului s-a insinuat pe sub bikini-ul roșu ca și trandafirii dăruiți, mângâind cu delicatețe pețiolul ascuns de catifelata matase încârlionțată, aceasta a tresărit ca atinsă de tensiunea a mii de volți. - Cris... ce-mi faci..., te rog..., nu..., nu mă chinui, știi că nu-i bine ce facem. Nu profita de mine
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai slabă de bikini-ul care cobora fără mare împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe și voluptate. Frământa neîncetat când sânii și mugureii, când zona pubiană
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe și voluptate. Frământa neîncetat când sânii și mugureii, când zona pubiană, trecând cu delicatețe peste micuțul său pistil nervos și predispus la joaca erotică. Încercă o ușoară penetrare a ușiței cuptorului fierbinte, să afle dacă este pregătită
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
pubiană, trecând cu delicatețe peste micuțul său pistil nervos și predispus la joaca erotică. Încercă o ușoară penetrare a ușiței cuptorului fierbinte, să afle dacă este pregătită să primească ofranda. Ușița era încă închisă, așa că din nou începu să-i mângâie intrarea cuptorului pentru a nu o speria pe fată. Se juca cu răbdare apoi încercă din nou cu delicatețe să pătrundă în tainele necunoscute ale divinității. A fost întâmpinat cu un ușor scâncet și cu o mușcătură a umărului stâng
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
camerei, hrănit deja bine de Mugurel. Dar, urechile-i fine, deslușind glasul fetei în cameră, îl făcură să deschidă ochii mari și să întindă gâtul lui lung și subțire spre ea. Eliza îi dădu un pupic pe bot, apoi îl mângâie pe căpușor. Puiului îi plăcea nespus acest răsfăț, se lăsă în voia ei, primind dezmierdarea cu ochii închiși. Dar Eliza se trezi strigată de mama ei, să vină la masă, c-apoi avea de învățat pentru a doua zi. Eliza
CASA PĂDURARULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353738_a_355067]