4,696 matches
-
obuzul de foame să crape,/ Semnez pentru oameni și dîrzul lor crez,/ Semnez pentru viață și pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e,/ În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea, Cîntec pentru pace: Cînd tainic pe holde cad umbre-n apus/ Și freamătul muncilor tace,/ Se lasă pe-ntinderi un farmec nespus/ Și holdele cîntă: Vrem pace!// Pe-acasă din fabrici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sarcinile ei de onoare, de a veghea la puritatea ideologică a literaturii, la păstrarea și creșterea prestigiului ei artistic. Iată de ce criticii literari nu pot fi simpli funcționari sau contabili ai literaturii, ci trebuie să fie luptători pasionați pentru o măreață literatură socialistă în conținut și națională în formă, luptători pasionați pentru dezvoltarea multilaterală și armonioasă a omului nou. Critica noastră literară are nobila misiune să prelucreze bogata moștenire a scriitorilor clasici și să generalizeze experiența literaturii noastre noi, să contribuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în poezie, ca expresia necesară a intimismului, a adus într-o vreme prejudicii liricii. Criteriul nostru ferm este, înlăturînd toate tezele dogmatice, ca sentimentele și gîndurile exprimate de poet să fie sentimentele și gîndurile înaintate care să ne înflăcăreze în măreața noastră operă, construirea socialismului în patria noastră". Chemînd la luptă împotriva ideologiei burgheze reacționare, criticul de la "Gazeta literară" (titlu preluat de la sovietica "Literaturnaia Gazeta" și care se va schimba, în a doua parte a deceniului VI din secolul trecut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o ipoteză. Și aici, în propunerile pentru modificările la statut, nu-i uitată funcția social-educativă a literaturii: "ea contribuie la uriașa operă de educare a milioane de oameni, la transformarea lor, la făurirea moral-sufletească a omului nou, în spiritul ideilor mărețe ale socialismului, al dragostei de patrie și popor, al internaționalismului proletar, al prieteniei între popoare și al păcii în lume". Pentru Aurel Mihale scriitorii sînt niște făclieri, care prin operele lor răspîndesc lumina vie, fără de apus, a celor mai nobile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
construirea lumii noi, socialiste, lipsită de exploatarea omului de către om. Și noi, scriitorii, răspundem de fizionomia spirituală a acestei lumi noi. De aceea trebuie să considerăm ca o nobilă misiune a noastră necesitatea de a contribui prin creația literară la măreața operă de educare moral-politică, estetică a oamenilor, de a ajuta și grăbi desfășurarea proceselor adînci de transformare sufletească a lor, de făurire a conștiinței omului nou, constructor și fiu al epocii socialiste, liber și stăpîn pe soarta sa. Pentru realizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care slujeau oficial țelurile clasei dominante, erau considerați ca niște simpli histrioni, nebuni inofensivi, amuzanți sau sîcîitori, de la caz la caz". O dată cu "eliberarea" sovietică aflăm care sînt schimbările: "După 23 august partidul ne-a investit deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel, în conștiința noastră au intrat caracterizări de mare rezonanță, care ne privesc direct: "ingineri ai sufletelor omenești", "tribuni", "profeți", "reprezentanți și exponenți ai năzuințelor poporului" etc." De aici rezultă (cum era obiceiul în acele vremuri, nu se discuta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe scenă ducea, dar parcă gloria era mai mult decât înjumătățită, luminile nu mai cădeau la fel de strălu- citoare, iar aplauzele erau mult, mult mai scurte și cu bătăi de palme moi, nu ferme. Viitorul nu-i părea lui Cristi la fel de măreț precum cel al colegilor săi, deziluziile lui tot mai multe și mai apăsătoare nu se comparau cu visurile lor îndrăznețe ce pluteau în camera sărăcăcioasă de pe Plevnei precum o simfonie, și gândurile îi erau tot mai întunecate. Imaginea lui taică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și urechi. Ca un savant din vremuri vechi ! începe Pribeagu. Îmi plimb prin cafenele mutra ! Am păr în nas și în urechi și- aduc puțin cu Brahmaputra. Mi-e capul bleg și lătăreț, picioarele două prăjine, un singur lucru am măreț, și ! — Și ? — Și-mi pare foarte bine ! țipă, înainte ca sala să fie umplută de hohote și aplauze, chiar și de la alte mese, care auziseră versurile. — Dar te-ai îmbătat bine, amice, de-ai lăsat tu câteva versuri să se-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fi eu tont și fonf și slut și am o mască incoloră... De cimpanzeu sau de mamut, dar voi să știți, femeile m-adoră ! De sunt urât și nătăfleț, de n-am nici mușchi, nici intestine, un singur lucru am măreț, și... — Și ? ! — Și ce ? Și-mi pare foarte bine ! — Dacă n-o zici p-aia cu Pandele, degeaba, insistă Mihail. — Vai, aia cu puța ? se rușinează Pribeagu. Într-un așa local select ? — Ia, s-auzim, râde Cristi. Pribeagu ia un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care înfruntau gravitația și se luau în piept cu puterea aerului, ajungând acolo unde numai păsările, credea el, puteau ajunge ? La Hipodrom, pe terenul de lângă Parcul Monumentului, a înțeles atunci pentru prima dată Cristian ce înseamnă să fii cu adevărat măreț. Sufletul lui a vibrat în ton cu virajele amețitoare, care păreau oricând că vor face avionul să se prăbușească. Uneori aproape că inima i se și oprea, apoi, când mașinăria ciudată de zbor revenea la poziția inițială și începea din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să ajung la Operă. Și acum să arunc totul peste noapte ? — Firește că nu, firește că nu... Și nimeni nu te poate opri să ajungi la Operă, domnișorule Cristian, dacă visul îți va rămâne neschimbat. Ba chiar e un vis măreț. Gata, apla- uze, vă rog ! Aplauze ! începe Pribeagu să țipe. Un om cu visuri ! Bravo ! Bravo ! Să-i facem statuie la Universitate, dragi studenți, căci nimeni n-a mai visat până acum ca dumnealui ! Dumneata ? sare la un tânăr care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
casă, din care Cristi ciugulea în grădina casei, povestind cu tanti Apostolescu ultimele succese. Zilele cu ghionturile stomacului tot mai puternice se ter- minaseră. Nopțile de singurătate și de frig se terminaseră, iar somnul venea peste oboseala lui cu vise mărețe despre glorie și despre cum lumea are să se schimbe din temelii și are să fie mai bună ascultându-i vocea caldă. Diminețile nu mai erau uscate, ci parfumate cu bunătățuri, mic-dejunuri cu marmelade în restaurante, banii nu mai trebuiau drămuiți pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
studiul i-a venit cu atât mai ușor. Nu a știut Cristi cât de mult l-a rănit pe cel care își pusese atâtea speranțe în a-l duce către gloria Operei, dar nici profesorul său ce destin mult mai măreț i se pregătea ucenicului său. Mulți dintre foștii colegi, din invidie sau având o viziune conservatoare, au spus că a ales cu buzunarul, pentru faimă ieftină și câștiguri excentrice. Însă Cristi nu a ales niciodată ceva decât cu inima lui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de zburat. — Sigur c-au înțeles-o, sigur, dar noi avem acum o expe- riență în plus față de ei ! Un detaliu major, o perspectivă cu totul nouă, iar dacă știm să o folosim cum trebuie, vom fi cu mult mai măreți. Și iar liniște câteva secunde, o nouă rundă indecisă, în care nimeni nu a câștigat vreun punct. Ca niște adevărați boxeri, se distanțează și se duc în colțurile lor. — De ce nu te întorci la muzică și la piese de succes
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
niște gângănii agitate, forfotind de zor și producând un zumzet de neînțeles, fad, prinși într-un ritual care, de sus, nu mai avea niciun sens. De fapt, nimic nu mai avea sens, s-a gândit Cristi imediat, văzând în depărtare mărețul Kiseleff cum devenise o simplă dungă trasată de un copil pe o hârtie. Toate mărunțișurile de zi cu zi, toate problemele, dar și succesele deopotrivă, cărora oamenii le dau atâta impor- tanță, erau brusc inutile. Toată eleganța și rafinamentul, care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
au părut imediat exagerate, nu se puteau zări și nu mai contau deloc. Nu exista rasă, de sus. Oamenii nu erau nici albi, nici negri, nici scunzi, nici înalți, nici săraci, dar nici bogați, doar oameni, purtați de cine știe ce destine mărețe pe toate drumurile. Mergând, alergând, dansând și uitând uneori de magia vieții, care era atât de evidentă la atâtea sute de metri distanță în aer. „Ah, cât de măreț trebuie să fie Dumnezeu !“, și-a spus Cristi, simțind pentru prima
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nici săraci, dar nici bogați, doar oameni, purtați de cine știe ce destine mărețe pe toate drumurile. Mergând, alergând, dansând și uitând uneori de magia vieții, care era atât de evidentă la atâtea sute de metri distanță în aer. „Ah, cât de măreț trebuie să fie Dumnezeu !“, și-a spus Cristi, simțind pentru prima dată atât de puternic cum exis- tența sa este o simplă fărâmă în marele Univers pe care conștientiza că nu-l va putea înțelege vreodată pe deplin. Totul avea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ai încercat din răsputeri ! — Și ai văzut ce-a ieșit ? Nu mă pricep deloc la treburile cu moartea, mie de viață îmi arde. Arcul de Triumf, ce va deveni repede emblema capitalei, nu era în sine o construcție atât de măreață, deși fusese realizată de cei mai în vogă arhitecți și sculptori ai vremii. Era mai degrabă un simbol al unei epoci, una în continuă dezvoltare și transformare. Un semn al trecerii peste crizele financiare și politice, încă un semn al
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai rafinate și mai elegante. Arcul de Triumf nu reprezenta neapărat un monument impunător, ci un moment, marcat cum se cuvine în istorie. Un moment care spunea că, dincolo de orice diferențe și contrarii, împreună se pot realiza lucruri și mai mărețe. — Slavă comisiei dumneavoastră, căci, fără ea, nu ne-am mai fi bucurat astăzi decât de încă o zi rece și noroasă, și Fernic i-a întins mâna distinsului istoric și filosof Nicolae Iorga. — Am făcut doar ceea ce a trebuit să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
folos dacă nu-i muncit. Scriitori sunt talentați cu zecile, cu sutele, și pictori și sculptori deopotrivă, dar vezi și dumneata că numai unul sau doi la câțiva ani reușesc să spargă cu adevărat barierele, reușesc să fie cu adevărat măreți prin poeziile lor aproape perfecte, prin tablourile lor inegalabil de frumoase și pătrunzătoare, prin formele lem- nului sau ale pietrei duse dincolo de imaginație. Întreabă-i pe ei cât se odihnesc și cât muncesc și ai să vezi că nu talentul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dragostei, iar ura pare să prindă rădăcini, ca o buruiană, agățându-se și sufo- când tot ce părea mai frumos, mai bun și mai fragil. Nu mai există cântăreți sau scriitori, ci comuniști sau legionari. Nu mai contează caracterul, realizările mărețe sau diplomația oamenilor, ci dacă sunt evrei sau români, trădători sau naționaliști. Ușor, ușor, totul e alb sau negru și nimic mai mult. Cristi este tot mai singur și mai rătăcit în această nouă eră a schimbării, văzându-se deodată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
prea devreme ? Atâta timp cât inima-mi spune că încă mai pot dărui lumii bucurie, sunt obligat să merg mai departe. — Ai o inimă prea mare pentru un simplu om, Cristiane, ascultă-mă și ține minte, căci ambiția ta și visurile tale mărețe nu sunt pentru oricine. M- am înșelat poate până acum, cum spui, dar tot ce am vrut să fac a fost să am grijă de tine și să te feresc de astfel de zile negre, însă tu ai ales calea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mic-cu mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a trăi Încă o dată Istoria și priveliștile ei mărețe de groază, iar vechile idei și principii despre libertatea și demnitatea persoanei seamănă tot mai mult cu acele costume uzate, purtate În multe spectacole de actorii unei piese și care sunt aruncate la magazia cu decoruri?! Persoana de care ne-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dispută ce revine adesea În aceste scrieri, dar și În altele, e o dovadă a unui anume „vitalism” ce-l caracteriza pe tinerelul și debutantul Breban - alții, mai răutăcioși, vorbeau bineînțeles de provincialism sau de obtuzitate, pur și simplu, În fața „măreței metafore a nunții cosmice”! E adevărat, „vitalismul” meu se acorda greu cu reflexele culturale rafinate ale unor prieteni bucureșteni precum Mircea Ivănescu sau Matei Călinescu, dar el, cred eu, nu era doar expresia unei genetici bine echilibrate și tari, ci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
marele ei prestigiu literar În slujba unei „justiții politice și istorice”. După nici doi ani, Însă, poeta și organizația pe care o conduceau au simțit, cum se zice, „pe pielea lor”, ce Înseamnă să nu fii efectiv la putere: proiectele mărețe și juste de redresare a economiei și de asanare a moravurilor politice din campania electorală a Convenției Democratice nu numai că au fost iute uitate, dar, cum se’ntâmplă - și cum se va Întâmpla probabil Întotdeauna, mai ales „la noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]