4,186 matches
-
Brașov din noiembrie 1987, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Adoptarea Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor(Publicată în Monitorul Oficial nr.441/2010.) se apreciază că a fost motivată de o serie de factori macroeconomici și sociali cum ar fi: asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice; eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalitățile de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice; eliminarea legilor speciale de pensionare, care prevăd criterii diferite
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale(Publicată în Monitorul oficial nr.431/28.06.2010.). Elaborarea acestui act normativ în regim de urgență a fost determinată de: reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici în contextul evoluțiilor economice și financiare; reglementarea și implementarea măsurilor de reformă impusă de evoluțiile macroeconomice, precum și a celor care fac obiectul acordului de împrumut încheiat între România și Fondul Monetar Internațional (F.M.I.), Comisia Europeană, Banca Mondială și celelalte instituții
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Publicată în Monitorul oficial nr.431/28.06.2010.). Elaborarea acestui act normativ în regim de urgență a fost determinată de: reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici în contextul evoluțiilor economice și financiare; reglementarea și implementarea măsurilor de reformă impusă de evoluțiile macroeconomice, precum și a celor care fac obiectul acordului de împrumut încheiat între România și Fondul Monetar Internațional (F.M.I.), Comisia Europeană, Banca Mondială și celelalte instituții financiare; ajustarea deficitului bugetar în corelație cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu măsurile instituite
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
reformă impusă de evoluțiile macroeconomice, precum și a celor care fac obiectul acordului de împrumut încheiat între România și Fondul Monetar Internațional (F.M.I.), Comisia Europeană, Banca Mondială și celelalte instituții financiare; ajustarea deficitului bugetar în corelație cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu măsurile instituite; eliminarea regimului fiscal diferit de deducere al pierderilor fiscale înregistrate de persoanele juridice care își desfășoară prin intermediul unor sedii permanente situate în străinătate comparativ cu cele care dețin sucursale în România, în vederea evitării declanșării de către Comisia
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
remarcăm faptul că prin acest act normativ s-a înființat Consiliul Fiscal compus din 5 membri numiți de Parlament la propunerea Băncii Naționale a României, Academiei Române, Academiei de Studii Economice, Institutul Bancar Român și Asociației Române a Băncilor care va asigura calitatea prognozelor macroeconomice și bugetare și faptul că politicile bugetare sunt în conformitate cu principiile responsabilității fiscale. Desigur nu pot fi scoase din context Ordonanța Guvernului nr.18/2010 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010(Publicată în Monitorul Oficial nr.590/2010.) și
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
2010 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010(Publicată în Monitorul Oficial nr.590/2010.) Potrivit notei de fundamentare a Ordonanței Guvernului nr.18/2010 rectificarea bugetară pe anul 2010 a fost determinată de: Reducerea principalilor indicatori macroeconomici în contextul evoluțiilor economice și financiare recente. În pofida unei ușoare îmbunătățiri a stării economice condițiile financiare s-au dovedit a fi mai dificile decât s-au anticipat inițial, activitatea economică din România fiind în continuare marcată de recesiune. Pentru întregul
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
respectiv un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. Nivelul veniturilor bugetare mai redus decât se estimase inițial datorită redresării economice sub așteptări. Astfel, pentru realizarea unui echilibru între nivelul veniturilor și cel al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice agreate de organismele internaționale, a fost necesară implementarea unor măsuri privind creșterea bazei impozabile, majorarea cotei standard pentru taxa pe valoarea adăugată precum și unele majorări în domeniul impozitelor și taxelor locale prin: Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
măsuri financiar fiscale, nr.58/2010; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, nr.59/2010. În contextul crizei economice care s-a menținut și în anul 2010 și în urma reevaluării principalilor indicatori macroeconomici, deși Guvernul a elaborat un program de măsuri de atenuare a crizei economice concretizat în special în măsuri de reducere a cheltuielilor publice, datorită faptului ca acest program își va produce efectele pe termen mediu, aceasta a impus creșterea deficitului
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
reflectată într-o colectare mai redusă decât se estimase inițial, datorită redresării economice sub așteptări, s-a impus rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, aprobat prin Legea nr.12/2010 în corelație cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu măsurile stabilite de Guvern prin actele normative recent aprobate. Prin acest act normativ s-au preconizat următoarele schimbări: 1. La bugetul asigurărilor sociale de stat a. majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
prepararea apei calde de consum, iluminat și/sau încălzire care va conduce la realizarea unor economii semnificative de energie, a cheltuielilor cu încălzirea locuințelor pe perioada de iarnă, respectiv la reducerea costurilor cu climatizarea pe perioada de caniculă. În ceea ce privește impactul macroeconomic, actul normativ creează condițiile pentru dezvoltarea pieții construcțiilor prin deblocarea tuturor activităților componente, stimularea în mod indirect a persoanelor juridice care au ca obiect de activitate lucrări de construcții și a celor din industriile orizontale legate de acest sector, menținerea
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
în vederea sprijinirii și dezvoltării sectorului privat din România conform Memorandumului de înțelegere semnat de Guvernul României, Comisia Comunității Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 06.07.1995. Prin acest act normativ, din punct de vedere al impactului macroeconomic, s-au creat condițiile pentru: creșterea competitivității economice a întreprinderilor mici și mijlocii și menținerea acestora pe piața de investiții în active corporale și necorporale; creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; creșterea contribuției la realizarea Produsului Intern Brut
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate pentru agricultură(Publicată în Monitorul Oficial nr.294 din 06.05.2009. ). 6.4. Concluzii În România strategia preferată este una de protecție a statului și a indicatorilor săi macroeconomici împotriva propriilor săi angajați. În Programul de măsuri anticriză au fost cuprinse achitarea datoriilor generale, reducerea achizițiilor de bunuri în sectorul public, neimpozitarea profitului investit, capitalizarea C.E.C. și Eximbank care va permite acestor bănci să acorde credite celor interesați, măsuri
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
demers al cercetării, am avut în vedere nu numai dependența biunivocă dintre investiții străine directe și sustenabilitatea creșterii economice, dar și impactul aderării României la UE, comparând perioadele de preaderare și postaderare din punctul de vedere al evoluției unor indicatori macroeconomici relevanți. Primul capitol al lucrării cercetează aspectele teoretico-metodologice ale investițiilor străine directe, ținând seama că, pe de o parte, acestea intră sub incidența cadrului instituțional-legal al României ca orice alt agent economic sau persoană juridică în România și, pe de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tehnica actualizării; determinarea eficienței în situații de risc și incertitudine; analiza costbeneficiu și modelele de creștere exogenă și endogenă. Aceste tehnici și modele ale eficienței investițiilor, în general, ale ISD, în particular, au generat noi deschideri vizând aplicarea la nivel macroeconomic a analizei multifactoriale a ISD, ca factor explicativ dar și rezultantă a evoluției PIB și a altor indicatori macroeconomici, pe termenele scurt, mediu și lung. În concluzie, acest capitol teoretico-metodologic a avut ca obiectiv central poziționarea contribuției ISD la dezvoltarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Aceste tehnici și modele ale eficienței investițiilor, în general, ale ISD, în particular, au generat noi deschideri vizând aplicarea la nivel macroeconomic a analizei multifactoriale a ISD, ca factor explicativ dar și rezultantă a evoluției PIB și a altor indicatori macroeconomici, pe termenele scurt, mediu și lung. În concluzie, acest capitol teoretico-metodologic a avut ca obiectiv central poziționarea contribuției ISD la dezvoltarea durabilă a României, în funcție de eficiența în sens larg a acestora la nivelurile micro-, mezoși macroeconomic, reflectate în cele din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și a altor indicatori macroeconomici, pe termenele scurt, mediu și lung. În concluzie, acest capitol teoretico-metodologic a avut ca obiectiv central poziționarea contribuției ISD la dezvoltarea durabilă a României, în funcție de eficiența în sens larg a acestora la nivelurile micro-, mezoși macroeconomic, reflectate în cele din urmă într-o dinamică sustenabilă a PIB și altor indicatori de efect. Cel de-al doilea capitol cuprinde analiza comparativă a ISD din România și din alte țări în condițiile crizei economice mondiale. Analiza pornește de la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
predictibilitatea cadrului legislativ și eficiența instituțiilor publice; guvernarea corporațiilor; regimul stimulentelor etc. Totodată, am realizat o analiză comparativă între indicatorii de performanță economico-financiari în întreprinderile cu participare străină de capital din România și investițiile autohtone. Lucrarea prezintă un cadru sintetic macroeconomic al impactului ISD în România, în condițiile crizei economice și financiare din perspectiva rolului acestora, vizând ieșirea din criză și reluarea creșterii economice, dar și cauzele care au determinat declinul ISD și al celor autohtone. În finalul capitolului este efectuată
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cauzele care au determinat declinul ISD și al celor autohtone. În finalul capitolului este efectuată și o analiză SWOT a investițiilor străine directe în România. În cel de-al patrulea capitol, cercetarea ISD este realizată în corelare cu alți indicatori macroeconomici ai economiei naționale (PIB, export și import). Pentru o stabilire mai riguroasă a acestei corelații am utilizat metodele analizei de regresie și corelație simplă și multiplă, modelul LAG, precum și metoda VAR. Scopul unor astfel de analize cantitative, pe bază de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
forței de muncă: comit abuzuri asupra dreptului uman, inegalități între femei și bărbați, discrepanțe mari între veniturile celor bogați și veniturile celor săraci, încălcarea normelor și standardelor orelor de muncă etc. Impactul investițiilor străine directe asupra dezvoltării durabile la nivel macroeconomic poate fi negativ, atunci când întreprinderile cu investiții străine directe mai mult importă decât exportă. O problemă cardinală a impactului investițiilor străine directe este cea care vizează contribuția acestora la dezvoltarea sustenabilă a economiei gazdă. Din acest punct de vedere, părerile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
schimb valutar al valutei respective. 1.4. Factorul timp și eficiența investițiilor străine Eficiența economică a investițiilor străine directe, în general, se bazează pe sisteme de indicatori care țin seama de următoarele criterii: eficiența ex-ante și ex-post; nivelurile micro , mezoși macroeconomic; eficiența financiară și economică; eficiența pentru țara de origine și țara-gazdă; impactul asupra structurii economiilor naționale din punctul de vedere al ocupării forței de muncă; tipuri de investiții străine directe (fuziuni și achiziții, investiții greenfield etc.); orizontul de timp (scurt
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de factorul timp sunt: 1) factorul de fructificare sau capitalizare (compunere) (compound factor), (1 + α)n ne arată cât o să valoreze în viitor o sumă investită din prezent; Cercetările, în marea lor majoritate, studiază fenomenul investițional, mai ales la nivel macroeconomic ca un domeniu per se (de unul singur, izolat), pornind de la premisa că de îndată ce s-au făcut investițiile, efectele pozitive, de creștere a acestora, se produc în mod automat 21. Importanța primordială a ratei de actualizare , în opinia noastră, rezidă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
socialistă creșterea în dinamici foarte înalte a efortului investițional și a „ratei înalte a acumulării” ca garanție a creșterii cantitative și calitative a venitului național și a PIB. Din păcate, puține au fost cazurile în care s-a raportat efectul macroeconomic al investițiilor concretizat în creșterea producției de bunuri și servicii, mai ales sub aspectul calitativ structural al acestora. străine din punctul de vedere al intereselor naționale, la nivelurile local, regional, zonal sau național. Din câte cunoaștem noi, o astfel de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
presupune o diversitate de instrumente analitice și predictive a căror cheie de boltă o constituie mecanismul sau procedeul actua lizării, atât a rezultatelor, cât și a eforturilor pe baza unei rate de discontare sau actualizare adecvată sectorial sau la nivel macroeconomic, și a necesității luării în calcul a externalităților pozitive și negative pe care le presupune procesul investițional. 1.5. Determinarea eficienței economice a investițiilor, în condiții de risc și incertitudine Decizia de a investi, pentru dezvoltarea obiectivelor investiționale existente sau
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Studii/0 Studii Instrumente Structurale/ Pag.3 ACB/12 Beneficii ACB .pdf footnote> al ACB provine din metodologia acesteia, care aduce împreună, într-o formă monetară, costurile și beneficiile unui proiect, indiferent de tipul de efecte pe care acesta le produce - efecte nemonetare sau efecte macroeconomice semnificative. Având în vedere că rezultatele așteptate ale unei investiții majore au în general efecte nemonetare, acestea nu pot fi ignorate. Analiza cost-eficacitate<footnote http://www.fonduri ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd 62/Documente Suport/Studii/0 Studii Instrumente Structurale/Pag.3 ACB/18 Cost Eficacit
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
este absolut necesară punerea la punct a bazei legale care să reglementeze într-o manieră clară și eficientă parteneriatul publicprivat, în linie cu recomandările CE. 1.7. Modele de creștere economică bazate pe investiții 1.7.1. Aspecte teoretice microși macroeconomice privind investițiile Investițiile străine directe reprezintă principala pârghie modernă de stimulare a creșterii economice. O parte deosebit de importantă a dezvoltării economice este creșterea economică, dar și mijloacele folosite pentru atingerea acestei creșteri a producției de bunuri și servicii. Investițiile, ca
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]