4,056 matches
-
Negând forța ca mod de manifestare a energiei, de care fizicienii și matematicienii uzează pentru a calcula efectele la nivelul materiei, confundând fecundația cu fecunditatea, folosind organele atavice și rudimentare pentru a susține transformismul, Voinov atrage chiar și reacția unui matematician (Periețeanu) care a simțit nevoia să-i corijeze elegant confuziile pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dereglări a simțurilor" prin care Rimbaud încerca "toate formele de iubire, suferință, nebunie [...] pentru a păstra doar chintesențele" și pentru a deveni vizionar 20. Este același lucru cu "starea de geometrie" de care vorbește Ion Barbu, într-un articol despre matematicianul David Hilbert (1943): În privința această, credem că Hilbert înfățișează un tip matematic de decadenta, de subtil sfârșit de cultură. Fondul lucrurilor îi este aproape indiferent, mai ales din momentul când se liberează din influență prieteniilor sale matematice și se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
starea de geometrie 21. Autorul Jocului secund folosește însă termenul și într-un sens "tehnic", măi restrictiv și, totodată, mai precis, după cum rezultă dintr-un articol "Răsăritul Crailor", publicat, tot în 1930, prin care spiritul deschide posibilități infinite de creație: Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taină acelui procedeu de "exhauțiune", de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și libera construcție a transcendentei [s.n.]. Lumile matematice șanț vizibil exterioare; numai elanuri somatorii virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogații, onoruri
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
circumscrie, inspirat, astfel: Increatul cosmic: adică existentele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegându-și că domeniul al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existente ideale, Rimbaud se dovedeste încă o dată om de stiinta căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi ("Limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forets"), aceste "flori de apă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai curând, sugerate ori evocate (ca să folosim doi termen dragi lui Mallarmé4) și nu expuse, prezentate la vedere - de aici dificultățile și imposibilitatea de a cuprinde, fie și într-un comentariu extins, sensurile posibile, depuse în text. Gestul poetului și matematicianului român de a scrie o astfel de reflecție asupra creației și cunoașterii poetice ni se pare semnificativ, dintr-un punct de vedere mai profund. Într-o lume urmărită de fantasma unui Adevăr absolut, a unei armonii universale, în care omul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
științei.71a Se credea, totodată, că, prin reorientarea care îi este imprimată în acest fel, filozofia devine capabilă să aducă o contribuție reală la instituirea unei ordini sociale raționale, a societății democratice. Unul dintre membrii importanți ai Cercului de la Viena, matematicianul Hans Hahn, se exprima în această privință cu patos profetic, într-o scriere din anii ’30: „Treptat, se luminează însă de zi, iar eliberarea vine de acolo de unde a venit în lume și eliberarea politică, din Anglia. Cele mai strălucitoare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Bayle și, de asemenea, reușește să-l convingă pe Papă să interzică hărțuirea evreilor din Roma. A fondat Accademia Arcadia, instituție care patrona și sprijinea diferiți artiști, printre care îi amintim pe părintele fiziologiei moderne Giovanni Borelli, pe astronomul și matematicianul Cassini, pe muzicienii Alessandro Scarlatti, Arcangelo Corelli și pe Alessandro Stradella. Academia Arcadia a dăinuit încă două 27 secole după moartea celei care a înființat-o, iar astăzi este un institut cultural de vază în lumea artistică europeană. În momentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
2. Se foloseau două discuri concentrice. Fiecare disc are alfabetul tipărit pe circumferința lui, iar, prin rotirea unui disc față de celălalt, o literă a unui alfabet devenea altă literă în celălalt alfabet. Figura 5.2.Discuri cifru Ulterior, fiind buni matematicieni, statisticieni și lingviști, arabii au inventat criptanaliza. Scrierea lor criptată a fost o taină de-a lungul secolelor. De exemplu, filosoful arab Al-Kindi a scris un tratat, în secolul al IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ordinea știută a perforațiilor, după care, renunțându-se la matriță, se continua scrierea pe coala de hârtie pentru închiderea textului sau mesajului secret printre caracterele textului liber, numit text clar. Tehnica a fost preluată, în secolul al XVI-lea, de matematicianul italian Cardan și din această cauză este cunoscută în criptografie sub numele grila lui Cardan. Doar pentru frumusețea textului scris de profesorul Dumitru Năstase 1, vă prezentăm constatarea sa: „Modul «inițiatic» de a comunica mesajele lor cele mai profunde, utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
opțiuni și argumentarea acestora4: Care personaj vă place cel mai mult? De ce? etc.; * pentru a organiza elevii în timpul activității: Ne grupăm câte patru?; Cui îi place pictura? Voi veți forma grupa pictorilor.; Cui îi place matematica? Voi veți forma grupa matematicienilor. etc.; * pentru a facilita interacțiunea elevilor: Ce părere ai despre răspunsul colegului tău?; Cum l-ai putea ajuta pe colegul tău din echipa pictorilor? etc.; * pentru a stimula derularea/continuarea conversației: Cine?; De ce?; Adică?; Și...?; Da...? etc.; * pentru a restabili
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-a ajutat... cu inima ca și cu o substanțială cotă la plata motorului de avion" (p. 140); Nicolae I. Profiri, academician, om de știință; Ion Juvara, mare chirurg, „una din cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
create pe lângă liceul din Galați, „cercul de lectură” Botoșani. 253 Societatea „Matematica Bârlădeană” a dovedit as tfel că pe lângă rolul modest de a întreține „atmosferă ma tematică” acolo unde este - cum spunea într‐ o altă scrisoare adresată conducerii ei, renumitul matematician Gh. Țițeica - mai are și rolul de a face să se nască această atmosferă acolo unde nu‐i, ba și mai mult își aduce modestul ei aport la valorificarea și recunoașterea științei românești.” Anuarul cuprinde Probleme propuse, note, conferințe ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui Ion Barbu - Dan Barbilian, poet și matematician. În colectivul de redacție au făcut parte elevii Andrei Constantinescu, Dan Dumitru, Cristi Bârsan, Liviu Bob; profesor coordonator - Rodica Popovici. Tiparul la S.C. A2 TRADING - Internațional. * Veacul nostru Veacul nostru, apare în 1933, la ea a colaborat și omul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, 1922, p. 119. 188 GÂNDITORUL SINGURATIC 74 Se știe că interesul pentru Tractatus al unor figuri centrale ale Cercului, precum Hans Hahn și Moritz Schlick, a fost trezit de un referat al matematicianului Kurt Reidemeister. Cartea a fost citită apoi cu voce tare și comentată, propoziție cu propoziție, într-o suită de ședințe ale Cercului din anul academic 1926-1927. Pentru informații în această privință vezi lucrarea documentară a lui Friedrich Stadler, Studien zum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Press, Chicago and London, 1995, p. 141. 68 În ultimii ani ai vieții, Wittgenstein îi spunea unui interlocutor că aceia dintre studenții lui asupra cărora a avut „o influență bună“ nu se îndeletnicesc profesional cu filozofia. Unul este medic, alții matematicieni. Rostul îndeletnicirii cu filozofia este de a ne clarifica gândirea pregătindu-ne astfel pentru alte activități. (Vezi O. K. Bouwsma, „Wittgenstein: Conversations 1949-1951“, în Portraits of Wittgenstein, vol. IV, p. 105.) ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 315 WITTGENSTEIN ȘI
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
științei.71a Se credea, totodată, că, prin reorientarea care îi este imprimată în acest fel, filozofia devine capabilă să aducă o contribuție reală la instituirea unei ordini sociale raționale, a societății democratice. Unul dintre membrii importanți ai Cercului de la Viena, matematicianul Hans Hahn, se exprima în această privință cu patos profetic, într-o scriere din anii ’30: „Treptat, se luminează însă de zi, iar eliberarea vine de acolo de unde a venit în lume și eliberarea politică, din Anglia. Cele mai strălucitoare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că formarea abilităților de comunicare eficientă devine un scop aproape iluzoriu. Oricum, nu vom rămâne cantonați într-un discurs teoretic strict ci, ori de câte ori va fi posibil, vom "converti" problematica teoretică în instrumente ale comunicării eficiente. În spiritul spuselor filozofului și matematicianului francez Blaise Pascal (1623-1662) că "Înainte de a discuta să ne definim noțiunile", începutul nu poate fi decât răspunsul la întrebarea: Ce este comunicarea? Într-o primă formulare, putem spune că actul comunicării reprezintă o diversitate de comportamente, procese și tehnologii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
aventurii Ființei ca această carte de înțelepciune, pe care un act de discreție și gust o disimulează sub grele catifele de pitoresc oriental". Două mari împărății se întemeiază pe umerii personagiilor mateiene. Împărății dragi și în consonanță cu universul barbian: "Matematicienii și poeții vor înțelege, singurii, taina acelui procedeu de "exhauțiune", de epuizare a calităților unei figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței. Lumile matematice sînt vizibil exterioare; numai elanuri somatorii virtuale, acumulări de operații le leagă. Extremele bogății, onoruri, frumuseți
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nume, susținută în 1947, afirmă într-o parafrază, "că există poate poeți mai mari și mai puri decît Rimbaud, dar că nu există în schimb nici unul atît de insolit". Îl consideră pe poetul Unui anotimp în Infern, un scientist, un matematician al delirului și vede în Iluminațiile sale o introducere la cunoașterea extatică a lumii sensibile, un fel de trecere la limita investigării exacte. Doar Povestirile grotești și fantastice ale lui Edgar Poe se înscriu și apelează la procedeele și obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de apă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
barbarie ci, participînd la desăvîrșirea figurii armonioase a lumii, devine umanismul cel nou". Decelăm o firească justificare a ermetismului propriu în paginile dedicate lui Carl Friedrich Gauss la centenarul morții, publicate în "Gazeta matematică" (mai 1955) cînd menționează ermetismul memoriilor matematicianului genovez, derivă dintr-o anumită concepție a artei teoremei, pe care Gauss o vedea ca un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e însăși garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mare decît în domeniul problemelor pe care le are de rezolvat un întreprinzător modern. Pe de altă parte - lucru adeseori ignorat -, ea nu joacă un rol mai mic decît în domeniul artei. Este o copilărie să-ți imaginezi că un matematician așezat la masa de scris, înarmat cu o riglă sau cu alte dispozitive mecanice, cum ar fi o mașină de socotit, ar putea ajunge la vreun rezultat științific de valoare. Fantezia matematică a unui Weierstrass este, bineînțeles, în ceea ce privește sensul și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
folosesc, cumpătat, pensia de fost ambasador întru delectarea pașnică a mea și a familiei?". Tenacitatea, orgoliul, farmecul personal, abilitatea de a întreține contacte la cel mai înalt nivel, precum și o șiretenie nativă combinată cu umor și o minte clară de matematician, l-au ajutat, în anii '90, să fie cel mai puternic om politic al Iașului, ales prin vot direct, și reconfirmat ori de câte ori s-a aruncat în bătălia electorală. El a generat răsturnarea găștii iliescane din administrația ieșeană, în 1996, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o vagă înțelegere a statutului său de „ne-muritor” ori de „înviat”. Străinii din Kipukua se plasează într-un spațiu exotic: insulele hawaiiene, cu mirajul unei culturi arhaice, care încă își trăiește poveștile despre zei (moolelo). Personajele centrale: domnul Martin, matematician ratat, și soția lui, Diana Kovalski, fosta elevă a naratorului, profesor în America într-o „primă” existență, prietenul profesorului, primarul orașului Kipukua, David Stevenson, și fetele sale, Kaena și Unauna, prințul Lohiau sunt „nemuritori” ori „înviați”, nemaiștiind cine ori ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]