4,066 matches
-
Matematicianul german Hermann Kober (1888-1973), născut în orașul german Beuthen, actualul oraș Bytom din Polonia, a obținut o primă generalizare a inegalității lui Camille Jordan. Teoremă. Sunt adevărate afirmațiile: a)Dacă formula 1 atunci are loc inegalitate formula 2. b) Dacă formula 3 atunci
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
născut în orașul german Beuthen, actualul oraș Bytom din Polonia, a obținut o primă generalizare a inegalității lui Camille Jordan. Teoremă. Sunt adevărate afirmațiile: a)Dacă formula 1 atunci are loc inegalitate formula 2. b) Dacă formula 3 atunci are loc inegalitatea formula 4. Matematicianul american Raymond Redheffer (1921-2005) a extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
Sunt adevărate afirmațiile: a)Dacă formula 1 atunci are loc inegalitate formula 2. b) Dacă formula 3 atunci are loc inegalitatea formula 4. Matematicianul american Raymond Redheffer (1921-2005) a extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are loc inegalitatea formula 14. Teoremă. Dacă formula 1 atunci are loc următoarea inegalitatea formula 16. 1. A. Vernescu, D. Coma, O demonstrație elementară a inegalității lui Jordan, Gazeta
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
Pavel Valerievici Durov (; n. 10 octombrie 1984) este un om de afaceri rus, cunoscut ca fondatorul rețelei de socializare VKontakte și a produsului software Telegram Messenger. Este fratele mai mic al lui Nikolai Durov, programator și matematician care contribuie la proiectele lui Pavel. s-a născut la Leningrad (azi Sankt Petersburg), dar și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Torino, Italia, unde tatăl său Valeri (doctor în filologie) era asigurat cu loc de muncă
Pavel Durov () [Corola-website/Science/334348_a_335677]
-
gândirea neohegeliană, iar ca reacție împotriva acest fapt, figurează Bertrand Russell și George Edward Moore, care au început mișcarea în direcția filosofiei analitice, care a fost în esență o actualizare a empirismului tradițional, adaptat la noile progrese în logică a matematicianului german Gottlob Frege. Filosofia modernă începe cu René Descartes și dictonul său „Cuget, deci exist”. La începutul secolului 17, cea mai mare parte a filosofiei era dominată de scolastică, scrisă de teologi și bazată pe Platon, Aristotel și scrierile creștine
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
a aplicațiilor în care a fost utilizat DACICC-1 se găsește în lucrarea . La proiectarea și realizarea calculatorului au contribuit: Gheorghe Farkas, Bruno Azzola, Mircea Bocu, Iolanda Juhasz și Manfred Rosmann. Programele pentru DACCIC-1 au fost realizate, în limbaj mașină, de matematicienii: Emil Muntean, Liviu Negrescu și Teodor Rus. Calculatorul DACICC-1 - Institutul de Calcul T. Popoviciu Istoricul Institutului de Calcul T. Popoviciu
DACICC-1 () [Corola-website/Science/335112_a_336441]
-
mișcării particulelor materiale la scară atomică. Ludwig Eduard Boltzmann a sugerat în 1877 că nivelele de energie ale unui sistem fizic, cum ar fi o moleculă, ar putea fi discrete. El a fost unul dintre fondatorii "Austrian Mathematical Society", împreună cu matematicienii Gustav von Escherich și Emil Müller. Raționamentul lui Boltzmann asupra prezenței unor nivele de energie discrete în molecule, cum ar fi cele de iod în stare gazoasă, având originea în termodinamica lor statică și în teoriile statisticei mecanice, a fost
Istoria mecanicii cuantice () [Corola-website/Science/335126_a_336455]
-
(n. 28 februarie 1954, Oostende) este un matematician belgian, care a avut o contribuție importantă la multe domenii ale analiza matematică. A fost laureat cu Medalia Fields în anul 1982 și cu Premiul Crafoord în 2001. S-a născut în 1954 în Oostende, în partea neerlandofonă a Belgiei
Jean Bourgain () [Corola-website/Science/335182_a_336511]
-
(n. 11 august 1956, Grasse) este un matematician francez specializat în ecuații cu derivate parțiale, laureat cu Medalia Fields în anul 1994. S-a născut în 1956 în Grasse, un oraș pe Coasta de Azur. Tatăl său, Jacques-Louis Lions, era un matematician cunoscut. În anul 1975 a fost
Pierre-Louis Lions () [Corola-website/Science/335158_a_336487]
-
11 august 1956, Grasse) este un matematician francez specializat în ecuații cu derivate parțiale, laureat cu Medalia Fields în anul 1994. S-a născut în 1956 în Grasse, un oraș pe Coasta de Azur. Tatăl său, Jacques-Louis Lions, era un matematician cunoscut. În anul 1975 a fost admis la Școală Normală Superioară din Paris, în aceeași promoție că Jean-Christophe Yoccoz. În anul 1979 și-a susținut teza de doctorat în teoria probabilităților sub conducerea lui Hâim Brézis, apoi a devenit cercător
Pierre-Louis Lions () [Corola-website/Science/335158_a_336487]
-
Vladimir Gherșonovici Drinfeld (, ; n. 14 februarie 1956, Harkiv) este un matematician american de origine ucraineană specializat în teoria numerelor și geometrie algebrică, laureat cu Medalia Fields în anul 1990. S-a născut în 1956 în Harkiv într-o familie evreiască. Tatăl său, Gherșon Ihelevici, a fost directorul departamentului de matematică din cadrul
Vladimir Drinfeld () [Corola-website/Science/335168_a_336497]
-
român . Avansat sublocotenent în anul 1938, locotenent în 1940, căpitan în 1945, maior în 1951, locotenent colonel în 1956, colonel 1961, general de brigdă 1995 și general maior 1999 În timpul carierei sale a fost și profesor universitar la Academiei Militare, matematician și scriitor, membru al „Uniunii Scriitorilor din România” și al „Asociației Oamenilor de Știință din România”. În anul 1976 a fondat Cenaclul Literar „Vasile Cârlova” al Veteranilor de Război, urmând ca acesta să fie deschis publicului larg. La 25 mai
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
(n. 1 aprilie 1947, Draguignan) este un matematician francez specializat în geometrie necomutativă și în teoria algebrelor Von Neumann. A fost laureat cu Medalia Fields în anul 1982 și cu Premiul Crafoord în 2001. S-a născut în 1947 în Draguignan, în sud-estul Franței. Tatăl său era un
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
(la naștere:Gheorghe Lusztig, născut la 20 mai 1946 la Timișoara) este un matematician american, evreu originar din România, profesor de matematică la catedra Abdun-Nur de la Institutul Tehnologic Massachusetts. Între anii 1999-2009 a fost profesor la catedra Norbert Wiener. s-a făcut cunoscut pentru contribuțiile sale la teoria reprezentărilor, mai ales în grupurile algebrice
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
Opera lui Lusztig se caracterizează printr-un înalt nivel de originalitate, o tematică imensă, o remarcabilă virtuozitate tehnică și o deosebită profunzime în tratarea problemelor. Nu este nicio exagerare să afirmăm că George Lusztig este unul din cei mai mari matematicieni ai epocii noastre”". După opinia lui Solomon Marcus, Lusztig este, alături de János Bolyai și Dan Virgil Voiculescu unul din cei trei matematicieni cei mai mari care s-au născut în spațiul locuit de români. S-a născut la Timișoara, în
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
în tratarea problemelor. Nu este nicio exagerare să afirmăm că George Lusztig este unul din cei mai mari matematicieni ai epocii noastre”". După opinia lui Solomon Marcus, Lusztig este, alături de János Bolyai și Dan Virgil Voiculescu unul din cei trei matematicieni cei mai mari care s-au născut în spațiul locuit de români. S-a născut la Timișoara, în 1946, într-o familie de evrei. Ca elev de liceu a participat și a câștigat medalii de argint la Olimpiade Internaționale de
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
a colaborat cu Pierre Deligne. Ulterior el a raportat despre această cercetare în conferința "On the discrete series representations of the classical groups over a finite field" pe care a ținut-o la secția Grupuri algebrice din cadrul Congresului internațional al matematicienilor de la Vancouver în august 1974. Lusztig a făcut o clasificare completă a reprezentărilor complexe ireductibile ale grupurilor finite Chevalley. În Teoria Lusztig-Deligne (cu Pierre Deligne, "Representations of reductive groups over finite fields", Annals of Mathematics, vol. 103, 1976, paginile 103-161
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
algebras" (Inventiones Mathematicae vol.53, 1979, p. 165) Kazhdan și Lusztig au introdus polinomul purtând numele lor (și au formulat ipotezele Kazhdan-Lusztig), iar în 1980 au dat o interpretare coomologiei intersecție a lui Goresky și MacPherson. La congresul international al matematicienilor la Kyoto în anul 1990 Lusztig a raportat despre aplicarea acestor metode „geometrice” în teoria reprezentărilor ("Intersection Cohomology Methods in Representation Theory").La finele anilor 1980 el s-a ocupat și de grupuri cuantice (care au fost definite de Vladimir
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
spus atunci acest lucru, apoi mi s-a confirmat. Mi s-a povestit și că atunci cînd se discuta dacă să mi se dea recomandare pentru Princeton, se credea că fusesem invitat datorită conexiunilor evreiești".. Între elevii săi se numără matematicianul italian Corrado de Concini și matematicianul polonez Jan Grojnowski.
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
s-a confirmat. Mi s-a povestit și că atunci cînd se discuta dacă să mi se dea recomandare pentru Princeton, se credea că fusesem invitat datorită conexiunilor evreiești".. Între elevii săi se numără matematicianul italian Corrado de Concini și matematicianul polonez Jan Grojnowski.
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
fiecare unitate are un simbol standard, independent de limbă, de exemplu „km” pentru kilometru, „V” pentru volt etc. În sistemul metric, multiplii și submultiplii de unități urmează un model zecimal, concept identificat ca posibilitate încă din 1586 de către Simon Stevin, matematician flamand care a introdus fracțiile zecimale în Europa. Aceasta se face cu prețul pierderii simplității asociate cu multe sisteme tradiționale de unități, când împărțirea la 3 nu are ca rezultat fracții dificile; de exemplu, o treime dintr-un picior este
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
are ca rezultat fracții dificile; de exemplu, o treime dintr-un picior este patru țoli, o simplitate care a fost discutată în anul 1790, dar respinsă de către inițiatorii sistemului metric. În anul 1854, în introducerea actelor conferinței Asociației Zecimale [Britanice], matematicianul Augustus de Morgan sintetiza avantajele unui sistem zecimal față de unul nezecimal: „În regulile "simple" ale aritmeticii, practicăm un sistem pur zecimal, nicăieri întrerupt de pătrunderea vreunui alt sistem: "de la coloană la coloană, nu transportăm nimic în afară de zeci"”. Un set comun
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
au fost specificate pentru a satisface variații ale gravitației; latitudinea specificată a fost un compromis între latitudinea London (51° 30'N), Parisului (48° 50'N) și valoarea mediană a paralelei Statelor Unite (38°N) pentru a minimiza variațiile. Cu toate acestea, matematicianul Borda a convins Adunarea că un studiu cu capetele la nivelul mării pe baza unui meridian care acoperă cel puțin 10% din cadranul pământului ar fi mai potrivit pentru o astfel de bază. Tehnologia disponibilă în anii 1790 făcea nepractică
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
care derivă hectarul) avea 100 m. Cu toate acestea, unitățile de masă și lungime erau legate între ele prin proprietățile fizice ale apei, gramul fiind concepute ca fiind masa unui centimetru cub de apă la punctul de îngheț. În 1586, matematicianul flamand Simon Stevin a publicat un mic pamflet intitulat "De Thiende" („zecimea”). Fracțiile zecimale fuseseră utilizate pentru extragerea de rădăcini pătrate cu circa cinci secole înainte de vremea sa, dar nimeni nu folosise numerele zecimale în viața de zi cu zi
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]