5,936 matches
-
mieilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 143 Macrofagele activate eliberează factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ, care va induce sporirea secreției de colageni de către fibroblastele locale și instalarea unui proces de fibroplazie, cu încapsularea în unele cazuri a granulomului. Un granulom matur vizibil și macroscopic, de mărimea unui bob de mei - nodulul tuberculos - va avea în structura lui histologica o zona centrală necrotica, una intermediară epitelioido-gigantă și alta periferica, alcătuită din limfocite, histiocite și fibroblaste, cu sau fără fibre de colagen. Indiferent
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și îndeosebi a micobacteriilor (M. tuberculosis, M. bovis, M. avium subsp. avium și reactivitatea gazdei, granuloamele tuberculoase pot evolua în trei direcții (Fig. 2.37Ă. IOAN PAUL144 Fig. 2.36. Evoluția granulomului micobacterian la găină. Granulom epiteloid (1Ă; epitelioidogigant (2Ă; matur (3Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 145 Fig. 2.37. Evoluția favorabilă (ĂĂ și agresivă (BA a granulomului tuberculos la animale Calcificare Fibrozare (porcă Hematica Bronhica PREGRANULOM Granulom epitelioid Granulom fibrino-pitelioid Granulom epitelioido-gigant Granulom matur Granulom fibroblastic Osificare (cala Generalizare Granulom fibrinocazeos
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la găină. Granulom epiteloid (1Ă; epitelioidogigant (2Ă; matur (3Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 145 Fig. 2.37. Evoluția favorabilă (ĂĂ și agresivă (BA a granulomului tuberculos la animale Calcificare Fibrozare (porcă Hematica Bronhica PREGRANULOM Granulom epitelioid Granulom fibrino-pitelioid Granulom epitelioido-gigant Granulom matur Granulom fibroblastic Osificare (cala Generalizare Granulom fibrinocazeos (taurineă IOAN PAUL146 l. Granulomul tânăr, respectiv epitelioido- gigant suferă o metaplazie fibroblastica și că o consecință se fibrozează la porci și se fibrozează, se calcifica sau chiar se osifica la cabaline. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o metaplazie fibroblastica și că o consecință se fibrozează la porci și se fibrozează, se calcifica sau chiar se osifica la cabaline. În aceste cazuri intervine îndeosebi M. avium subsp. avium, specie mai puțin patogena pentru mamifere. 2. Obișnuit granulomul matur se impregnează în zona centrala cu săruri de calciu, deci suferă calcificarea distrofica și persistă astfel un timp îndelungat. 3. Evoluția granuloamelor predominant exsudative mai ales la animalele stresate, debilitate, are un caracter mai agresiv. Infecția difuzează mai curând - generalizarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ductulare biliare apartenente canalelor lui Hering (Wilson J.W., Leduc E.N., 1958Ă. Cercetările ulterioare ale lui Sell Stewart, 2003, au demonstrat că aceste două tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la alterările
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de a se transdiferenția în numeroase tipuri celulare în raport de necesitatea organelor de a-si repara golurile produse de către diverși patogeni. Exemplul ilustrativ ni-l oferă celulele stem hematopoietice care pe langă diferențierea considerată fiziologica în celule sanguine mature, se pot transdiferenția în celule hepatice, intestinale, musculare și nervoase (Bonnet D., 2002; Poulsom și colab., 2002Ă. Este din ce in ce mai frecvent admisă dogmă că o celulă stem embrionara este capabilă să genereze mai mult de un singur
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
unor produse ale activității. Metoda biografică s-a utilizat în cercetare deoarece studiul trecutului copiilor este foarte important pentru că în primii ani de viață, în familie, se pun bazele caracterului, ale personalității. Aici găsim cauzele primare ale comportamentului din perioada matură. d) Chestionarul este un set de întrebări elaborate în așa fel încât să obținem date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grup social. Există chestionare cu răspuns deschis când subiectul are libertatea de a răspunde cum crede el
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
până În luna mai, datorită faptului că, cățeii pot profita de condiții optime de creștere și dezvoltare, față de cei născuți pe timp de iarnă. Întotdeauna monta poate avea loc spre sfârșitul stadiului de călduri, când se face ovulația, adică eliminarea ovulelor mature de către ovare, dând astfel posibilitatea spermatozoizilor ca În deplasările lor rapide să le Întâlnească și să aibă loc fecundarea. Pentru o mai bună garanție a fecundării, monta se repetă la interval de 24 de ore, ajungându-se la 2-3 acte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este ținut În padoc sau să-i incite la lupte Între ei. Folosirea irațională la montă a câinilor poate duce la epuizare timpurie a acestora, deoarece se recomandă ca o cățea să nu fie folosită prea des la reproducție. Masculul matur nu va fi folosit la mai mult de 30 de monte pe an, repartizate uniform În tot cursul anului, iar masculii tineri și bătrâni la maximum 15 monte. Sub aspectul intensității folosirii la montă se recomandă ca cei maturi să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Masculul matur nu va fi folosit la mai mult de 30 de monte pe an, repartizate uniform În tot cursul anului, iar masculii tineri și bătrâni la maximum 15 monte. Sub aspectul intensității folosirii la montă se recomandă ca cei maturi să fie folosiți la cel mult două monte pe săptămână, la interval de 3 zile, iar tinerii și bătrânii doar o dată pe săptămână. Vârsta maximă până la care ambii parteneri pot fi utilizați pentru montă nu trebuie să depășească 7-8 ani
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a lungul timpului Luis Ravaz (1902), H. Moog (1938), Pierre Galet (1956 - 1964), P. Truel (1956) și J. Branas (1956). În România primele studii ampelometrice au fost efectuate de A. Billeau (1937), care pe baza măsurătorilor ampelometrice efectuate la frunza matură, a elaborat diagramele foliare la 33 de soiuri de viță de vie. Însuși autorul afirmă că această metodă nu poate constitui un mijloc sigur de descriere a soiurilor de viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie a adus-o marele viticultor francez Louis Ravaz (1902) care a conceput sistemul de ampelometrie pentru completarea descrierilor morfologice în detaliu la frunzele mature ale soiurilor. În lucrările sale din perioada 1902 - 1923, preconizează renunțarea la caracterele de gen și specie în descrierea soiurilor, deoarece acestea fiind comune tuturor soiurilor, nu ajută la recunoașterea acestora. Un accent deosebit pune pe importanța caracterelor morfologice și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie. Acestea sunt: 1.1. Mărimea frunzei , caracter genetic specific soiului, se apreciază pe baza produsului dintre lungime și lățime (L x l = S). Se poate determina și prin se apreciază prin măsurătorile ampelometrice asupra frunzelor mature. Au fost stabilite următoarele tipuri de frunze: orbiculare, cuneiforme, cordiforme, reniforme sau tronconice ca principale forme care stau la baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost stabilite următoarele tipuri de frunze: orbiculare, cuneiforme, cordiforme, reniforme sau tronconice ca principale forme care stau la baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis. Frunza matură poate fi întreagă sau împărțită în lobi delimitați de sinusuri, a căror formă și mărime sunt caractere fenotipice specifice cu care se recunosc soiurile de viță de vie. Sinusurile laterale întâlnite pot fi superficiale sunt forma literei V, sau adânci
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
maturării lemnului lăstarilor (cod OIV 305; UPOV -; IBPRG 6.1.49.) se consideră momentul începerii colorării în brun a internodiilor bazale de la 10 lăstari, respectiv când 50% din lăstari, pe lungimea a 2-3 internodii de la bază, prezintă culoarea caracteristică lemnului matur. 1.6. Culoarea frunzelor toamna (cod OIV 306; UPOV -; IBPRG 6.1.50.) se apreciază înainte de căderea frunzelor din treimea de mijloc a lăstarilor . 2. Vigoarea soiului se apreciază prin descriptorii agrobiologici prezentați în tabelul 2.22, unde sunt înscrise
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12. Gradul de toleranță la filoxera radicicolă (cod OIV 462; UPOV -; IBPRG 8.1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu modificările ulterioare, noile notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
datelor obținute prin măsurători, care depinde de acțiunea concomitentă a mai mulți factori, cu scopul de a-i extrage pe cei mai importanți și de a aprecia influența lor. Prin calcularea indicatorilor statistici enumerați pe baza valorilor ampelometrice ale frunzei mature se pot obține informații cu privire la omogenitatea fenotipică a unui soi, a variabilității unor mărimi ale componentelor frunzei, aptitudinile de variație ale caracterelor analizate, dar și cele mai stabile caractere, mai puțin fluctuante care pot fi luate în considerare în descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie autohtone, ce alcătuiesc sortogrupuri bine cunoscute în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost liberi să se Întoarcă În țară musulmani, iar acesta ar fi fost momentul cel mai greu din viața domnitorului. Ne punem Întrebarea dacă Brâncoveanu putea să dispună de viața fiilor săi, luând În calcul că unii dintre ei erau maturi: Constantin avea deja nepoți, Ștefan era văduv după moartea soției, Radu era logodit, iar Mateiaș nu avea decât zece ani și jumătate. Constantin Brâncoveanu Împreună cu fiii săi au devenit un monolit de nedespărțit În momentul În care au decis să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre și, totodată, asupra capacității universale a copilăriei de a reda omului matur puritatea lui nativă, pe care în trepidațiile vieții moderne o pierde în bună parte, dacă nu cu totul.” Pe plan internațional după primul război mondial, fenomenul de artă naivă ia o mare amploare. Prima mare expoziție are loc la Paris
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
avut inteligența să le uite și să facă cum îl taie capul. Asemenea libertate îl face unic și, cred, inconfundabil. Știe să creeze situații amuzante, umorul fiind un element constitutiv al artei naive, în general. Totul are aerul unui joc matur unde copilăria ține de nevoia întoarcerii în illo tempore. Ceea ce vedem poate fi perceput și ca un fel de provocare a simțurilor adormite sau doar somnolente. O recuperare prin artă a unui trecut utopic închis în antologii de folclor sau
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
văzuseră din copilărie și nici nu-și mai scriseseră. Să tot fi trecut de atunci vreo 20 de ani. Cu toate acestea, s-au recunoscut imediat. Timpul nu le schimbase prea mult fizionomia, dar Alex avea parcă o figură mai matură. După ce-și strânseră mâinile cu căldură s-au așezat În parc pe o bancă, pentru a-și povesti ce făcuseră În anii care au trecut. - Eu m-am căsătorit, spuse Alex. Dar tu? - Și eu. Am și o fetiță
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
trebui să fie așa. Orice lectură inteligentă și responsabilă a unui text sacru nu îndeamnă la crimă. Nu o justifică. Absolut nimic din această lume nu justifică asasinatele din redacția jurnalului Charlie Hebdo. Pledez însă pentru o politică redacțională mai matură, înțeleaptă și responsabilă. Nu poți fi orb și surd la repetatele atenționări din partea serviciilor secrete franceze cu privire la pericolul atentatelor și tu să continui să batjocorești o întreagă lume musulmană de dragul rating-ului și a câștigului financiar. (Patronii jurnalului invocat sunt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]