4,293 matches
-
Fink (1991) mă dă pe spate, ca și ornamentația acelui film, dar nu sînt sigur că filmul chiar are ceva de spus pe temele lui nominale (artistul integru vs Hollywood-ul corupător, artistul vs masele populare) ; și ele sînt tot ornamentație. Metafizica din No Country for Old Men (Nu există țară pentru bătrîni) mi se pare praf în ochi. Cele mai satisfăcătoare filme ale lor sînt Fargo și Marele Lebowski. Plasat într-o Americă profundă și înzăpezită, unde toată lumea pare să se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
secolului, micul funcționar își răsfrânge statura unui revoltat de specie romantică, profesând acel titanism tragic al dezmoșteniților soartei. Aceste bilete de loterie transcriu paradigmatic economia șansei care-l desparte pe cel bogat de cel sărac, economie însoțită de o întreagă metafizică topită ulterior în ideologie. „Ș-apoi, schimbând tonul, cu glasul tunător : - Rușine pentru acest început de secol ! de trei ori rușine !” Și Nae din Situațiunea indica cu un ton profetic forma de sote- riologie radicală, „ne-ar trebui o tiranie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
efectele și să trăim această dilatare a personajului prin intermediul stimulării și deopotrivă a simulării afectului. Apoi retrage minciuna romantică lăsându-ne în fața unei dileme : ce s-a întâmplat cu Lefter, cu acest mic funcționar ? Acest narator ne refuză accesul la metafizică, împiedică istorioara sa să devină un exemplum, blochează accesul la lirism și elegiac, și ne oferă un non-sens, o farsă. Sunt aici premizele literaturii moderne acolo unde sensul dis- pare pentru a face loc nonsensului sau absurdului. Omul nou al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din D. Gusti, M. Ralea, Șt. Ciobanu, C. Narly și G.I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filozofie și Litere „Magna cum laudae”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București, în calitate de director al liceului din Buftea și profesor de pedagogie la diverse licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a fost numit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927ă, Ideile gnoseologice ale lui L.N. Tolstoi (1930ă, Metafizica lui Tolstoi (1930ă. Din această perioadă se remarcă manualul Datoriile învățătorului (1935ă, singura lucrare de acest gen destinată învățământului pedagogic din țara noastră. A colaborat cu Petre Andrei la elaborarea Manualului de sociologie (1938ă. Preocupările sale științifice în domeniul filologiei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În teatru, cum puteam să mă descurc? Am Încercat să-l citez pe Gordon Craig, cu avertismentul că dacă refuzăm să acceptăm realitatea unei lumi a spiritelor, Îl distrugem pe Shakespeare, deci mai bine să-i ardem piesele, căci fără metafizică ele nu au nici un sens. În loc să-i pună pe gânduri cuvintele lui Craig, ei se făceau că plouă, uitându-se unul la altul critic la adresa mea. Acești tineri finlandezi revoltați de prea multă bunăstare și ședințe stropite cu vodcă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să folosesc proiecții video și În spectacole de operă (Otello sau Visul unei nopți de vară), am revenit totuși În teatru la ce-i aparține doar lui: două scânduri și o pasiune, cum spune Bardul. Neguțătorul din Veneția: rasism și metafizică Experiența directă mi-a arătat cât de mult poate fi afectată percepția unui spectacol de ceea ce se Întâmplă În lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia Franceză să aibă loc imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a mă debarasa de ceea ce este muritor În ea, ajutându-mă astfel să lupt Împotriva degradării totale, a ridicolului, a groazei de a fi manifestat o infinitate de sentimente și de gânduri, În cadrul strâmt al unei existențe finite. Întrucât, În metafizica mea, sunt un non-unionist Înrăit și nu mă atrag excursiile organizate prin paradisuri antropomorfe, mă las În voia propriilor stratageme, deloc neglijabile, când mă gândesc la ce e mai bun În viață; ca acum, când văd retrospectiv grija mea de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un eclectic, cu opțiuni strict occidentale, de preferință moderne. Eclectic era și Eliade, cum era și Hasdeu, dar, ca și acesta, cu repere mult distanțate în timp și spațiu, aproape amețitoare și aparent heteroclite. Pentru Eliade, filozofia se întemeiază pe metafizică, pentru Ralea, pe psihologie. Evident, poziția avantajată e a lui Eliade. Era, firește, la unul și la celălalt, o chestiune de temperament dar și, ca să zic așa, de epocă. Ralea era format intelectualmente înainte de primul război mondial, în tot cazul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Eliade. Era, firește, la unul și la celălalt, o chestiune de temperament dar și, ca să zic așa, de epocă. Ralea era format intelectualmente înainte de primul război mondial, în tot cazul adolescența și prima lui tinerețe s-au desfășurat atunci. Metafizica abia renăștea, aproape nemărturisit, cu William James și cu Bergson, din psihologie și din datele cele mai noi atunci ale biologiei. Reperele de bază ale lui Ralea, autorii cei mai des invocați în lucrările lui mai mult sau mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Pierre Janet (fiul filozofului Paul Janet, a cărui ultimă carte, apărută în 1896, poartă titlul Principes de métaphysique et de psychologie). În Germania, școala neokantiană de la Marburg revenise strict la criticismul transcendental, făcând abstracție de sistemele idealiste post-kantiene și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai Berdiaev devin stele călăuzitoare ale preocupărilor filozofice, dramatizându-le și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
interferente. La universitatea bucureșteană, Nae Ionescu ține un curs despre Faust și problema mântuirii. „Metafizica” nu mai e știința de după fizică, cum o numiseră primii editori ai lui Aristotel, ci problema realității de dincolo de lumea fizică. În cursul său de metafizică, Nae Ionescu ține prelegeri despre „tipul mirelui” și „tipul pelerinului” („nuntă” și „cale”, ce presupun omologarea în absolut). Pentru Mircea Eliade, metafizica înseamnă un anumit nivel de situare în raport cu Cosmosul. Dar nu Cosmosul ca realitate astrofizică, ci ca realitate transcendentă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o numiseră primii editori ai lui Aristotel, ci problema realității de dincolo de lumea fizică. În cursul său de metafizică, Nae Ionescu ține prelegeri despre „tipul mirelui” și „tipul pelerinului” („nuntă” și „cale”, ce presupun omologarea în absolut). Pentru Mircea Eliade, metafizica înseamnă un anumit nivel de situare în raport cu Cosmosul. Dar nu Cosmosul ca realitate astrofizică, ci ca realitate transcendentă, ca ordine, ca lume a normelor și esențelor. Accesul la acest nivel de situare presupune o ruptură a nivelului empiric anterior, o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anumit nivel de situare în raport cu Cosmosul. Dar nu Cosmosul ca realitate astrofizică, ci ca realitate transcendentă, ca ordine, ca lume a normelor și esențelor. Accesul la acest nivel de situare presupune o ruptură a nivelului empiric anterior, o transmutație, așadar metafizica nu mai e doar o ramură a filozofiei speculative, ci o experiență ontologică, o experiență non empirică, dacă ne putem astfel exprima, care pretinde o atitudine adecvată a spiritului, mai exact chiar o terapeutică a acestuia. De aici decurgea în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aici decurgea în mod necesar pentru Eliade problema alchimiei, înțeleasă ca transmutație interioară a experimentatorului. Asta e în logica lucrurilor. S-ar putea totuși ca în cazul lui Eliade raportul acesta cauzal să fi fost invers, adică de la alchimie la metafizică. În clasa a patra sau a cincea de liceu, pentru a-i da o replică profesorului de fizico-chimice care-l lăsase corigent, a ținut la o șezătoare școlară o conferință despre alchimie, tipărită apoi în Vlăstarul. Oricum, e cea dintâi
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o impecabilă stringență logică, pasionant. Ceea ce se înțelege, sau trebuie să se înțeleagă, este că alchimia, în speță alchimia asiatică, dar în genere alchimia luată în sensul ei nu „productiv”, ci soteriologic, este esențialmente o etică. De altminteri, dacă orice metafizică, fie și una „profană”, duce obligatoriu la o etică, „alchimică” sau nu, asta e altă chestiune. Eliade arată că metafizica și alchimia asiatică nu sunt atât de „exotice” cum par : dincolo de forme și determinații stilistice, principiul din care derivă e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dar în genere alchimia luată în sensul ei nu „productiv”, ci soteriologic, este esențialmente o etică. De altminteri, dacă orice metafizică, fie și una „profană”, duce obligatoriu la o etică, „alchimică” sau nu, asta e altă chestiune. Eliade arată că metafizica și alchimia asiatică nu sunt atât de „exotice” cum par : dincolo de forme și determinații stilistice, principiul din care derivă e universal. Citându-l pe Ananda Coomaraswamy, Eliade relevă că marile sisteme de gândire asiatice ̀ și găsesc afinități în Platon
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a compensat prin exces. Dar excesul naște reacții adverse. De aceea, cred că revenirea la tradiție implică o strategie, pe măsura unei teme de o importanță fundamentală. Sacralitatea este anulată de orice șmecherie birocratică. Dar Sacralitatea respinge demagogia, nu tolerează metafizica falsă. Aici, eul primar mi se pare mai ușor de regăsit prin sinceritate. În Bucovina, Dumnezeu pare a fi întârziat printre oameni. * Am asistat ieri la un fapt cu totul deosebit. Când am luat "în primire", printre bolnavi am găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
hectare în jur, nici urmă de vreun arțar Am și acum, după mulți ani, sub cristalul mesei la care scriu, această frunză, ciudată telegramă. Acum, alături, voi așeza fotografia trimisă de Victor. Nu pot comenta, rațional, ceea ce doar se simte... Metafizica pare a șopti, câteodată, la urechea noastră, vorbe neînțelese. Normal este să auzi acest mesaj, nu să-l pricepi; grav este să-l explici recurgând la argumentele științei contemporane pentru că știința este adevărul și numai adevărul și tot adevărul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amarul șantaj. Nu scăpăm, nu putem scăpa de reverie pentru că ne este totuși necesară ca apa și aerul; pentru că suntem dependenți de ea; pentru că nu putem organiza nimic, nici o "societate împotriva visării". Ce ne-am face fără perfida dimensiune a metafizicii și suprarealismului? Știm că reveria ne oferă un bilet fără acoperire. Dar, noi știm mai cu seamă "ceea ce vrem să știm"; a doua parte a scenariului o ignorăm cu plăcerea cu care nu observăm ceea ce nu ne convine. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
consimt să trăiască în viața publică, în profesii, asociații, partide etc. Sigur, multe astfel de norme conțin constante generale care pot fi regăsite și în religii. Dar ele nu se reduc și nu se revendică din particularisme religioase sau din metafizici absolutizante, tocmai pentru a avea legitimitate pentru oameni cu identități religioase și cu tradiții diferite, oameni care însă consimt să construiască și să trăiască după o morală comună. Cea mai de impact și mai vizibilă parte a moralității, amoralismului sau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
îndoctrina studenții cu documente de partid. Sau a celei potrivit căreia filosofie s-a făcut pe vremea lui Ceaușescu doar la Păltiniș. Deși unele cursuri se numeau „cum trebuia”: materialism dialectic, materialism istoric, socialism științific, profesorii ne învățau filosofia științei, metafizică, sociologia istoriei. Ceea ce în generația lor fusese interzis (marii filosofi clasici, filosofii nemarxiști contemporani), pentru noi devenise obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
științe și a unei filosofii practice, care să ajute organizarea câmpului social al cetății. Spre diferență de cunoașterea teoretică ce a dus, în cazul lui Platon, la un model imuabil, cunoașterea practică, la Aristotel, departe aici de matematică sau de metafizică, impune diferența specifică, relevanța individuală, inegalitatea umanului cu sine. În plus, acțiunea politică nu este privită ca fiind externă acțiunii înseși, ci e constituită din "a acționa bine" într-o/ pentru o "viață bună". Or, aceste perspective elimină tehnicismul construcției
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai ales în ritualul morții (am văzut deja acest lucru în legătură cu "dublul" și cu formele imaginii defunctului). Totuși, nici această atitudine nu e constantă la Platon. Miturile și nivelul simbolic operează și ele cu imaginea. Or, lecția politică și cea metafizică sunt conduse foarte abil și persuasiv de către Socrate (stimulând la interlocutorii săi, cum se știe, imaginile Peșterii, Liniei și Soarelui). Dificultatea insurmontabilă în abordarea imaginii provine tocmai din statutul ei ambiguu și din prezența sa ubicuă, în chiar corpusul demonstrației
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca și unul al unităților spațio-temporale simbolice (indiferent de identitatea lor), integrat într-un imaginar atemporal (dar inteligibil)38. Jocul rațiunii, prin selecția orientată de imagini din memorie, duce la ordonarea existenței în ansamblul ei, la știință și la artă (Metafizica 981a). De aici, imaginarul ar prelua reflectarea acestei ordini și ar îngloba simbolicul, reprezentările ritualului, ale relațiilor sociale, ale relațiilor de putere, dar și fanteziile ludice sau artistice. Aceste observații susțin teoretizarea imaginarului, pentru că, așa cum poate fi el înțeles, este
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]