7,435 matches
-
străinătatea” intruzivă, cât și al unei integrări sociale a individului protezat în lume. Însă, nu doar ființele cu deficiențe fizice intră în această paradigmă, ba, dimpotrivă, acest model existențial și tehnocultural poate fi extrapolat pentru condiția umană de la granița dintre mileniul al doilea și al treilea. A devenit deja o observație de bun-simț faptul că, din ce în ce mai mult, corpul uman începe să fie reconceptualizat și repracticat ca o hibridizare a organicului și a tehnologicului, începând cu domeniul medicinii și continuând cu disciplinele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea umană este un dat, cât și încercarea de situare în orizontul alegerilor, al strategiilor identitare epistemologice, sociale și politice. Postumanismul este, după cum se va putea observa, nu doar un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea umană este un dat, cât și încercarea de situare în orizontul alegerilor, al strategiilor identitare epistemologice, sociale și politice. Postumanismul este, după cum se va putea observa, nu doar un tip de discurs care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiei. Postumanul este un construct discursiv în cultura digitală, dar și o realitate contingentă, o identitate mediată tehnologic și o corporalitate concretă. Ne ocupăm de ambele accepții ale postumanului întrucât problematicile ontologiei virtuale devin cu atât mai acute la începutul mileniului al treilea cu cât, prin intermediul noilor tehnologii, nu doar se teoretizează sau imaginează ontologia postumană, ci există posibilitatea de a o practica sau de a o activa în mod existențial, după cum vom vedea mai jos. Propunându-și să teoretizeze postumanul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
eului și a corpului, prin chirurgia plastică sau prin corelarea fitness-dietă, aducând în centrul discuției noi tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Iată o încercare de definire a acestei direcții teoretice, o posibilă și parțială definiție care reușește însă să surprindă caracterul oscilant, utopic și distopic, al condiției ontologice și epistemologice a umanului în pragul discursiv de dincoace și de dincolo al mileniului al treilea: Postumanismul este discursul care articulează speranțele, temerile, gândurile și reflecțiile noastre într-un timp postmileniu bântuit de prospectele legăturii aparent esențiale și cauzale ale tehnologiei cu finitudinea umanului ca o integralitate biologică, cognitivă, informațională și autonomă (Herbrechter și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obsesie a unei logici a adversității. Această logică a terțului exclus a admis deci un singur adevăr și întotdeauna acesta a fost cel al puterii dominante în stat. Rezultă din cartea pe care o prefațăm că astăzi, la început de mileniu trei, contemporanii noștri sunt nevoiți să gândească altfel, pentru motivul evident că se gândesc la altceva decât erau obișnuiți s-o facă acum mai bine de un secol în urmă. Am adăuga și faptul că aceștia gândesc nu doar la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care conține întotdeauna Yang (în ceea ce privește materia neînsuflețită). În cazul materiei vii, acest lucru este și mai evident, întrucât mișcările de frecvență specifice sunt accentuate de toată dinamica biologică. Astfel, atunci când principiile Yin și Yang se separă, survine moartea. Observațiile de milenii sunt confirmate în zilele noastre. Să înțelegem bine că, dacă raționarea în termeni teoretici de Yin și Yang absoluți nu are nici un sens, în practică acest concept devine un mijloc ideal de a evalua diferențele de forme energetice. Apoi, folosirea
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
perspectivă activă, însoțind-o mereu. Cu cât progresăm în ceea ce privește cunoașterea cu atât ne apropiem de idealul medicilor din civilizațiile orientale antice care observaseră deja necesitatea imperioasă de a trăi în acord cu planeta noastră, cu sine și cu ceilalți. Medicina mileniului trei este pe cale de a se naște grație suportului puternic al geneticii și va fi energetică sau nu va fi deloc. Ea se va axa pe prevenirea suferinței și a bolilor și va avea misiunea de a reechilibra, adică de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
des adultes: aspects et tendances, Paris. Urbanczyk, Fr., 1975, Didactica pentru adulți, E.D.P., București. Văideanu, George, 1985, „Dimensiunile problematicii lumii contemporane”, în G.Văideanu, A. Neculau (coord.), Tineretul și lumea contemporană, Junimea, Iași. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Văideanu, George, 1992, „Educația adulților în România. Prezent și viitor”, în Revista de pedagogie, 9. Vlăsceanu, L., 1978, „Pentru o teorie a transmiterii mesajului educațional”, studiu introductiv la Basil Bernstein, Studii de sociologie a educației, E.D.P., București
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
C. Vasile, 1922, „O excursie școlară”, în Buletinul..., nr. 1. Pavelcu, Vasile, 1928, „Câteva indicații pentru alcătuirea unui portret psihologic”, în Buletinul..., nr. 6. Pavelcu, Vasile, 1930, „Reflexii pedagogice”, în Buletinul..., nr. 7. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”tc "Extensiunea Universitară - „o campanie de propagandă culturală prin conferințe și publicații de popularizare”" Am decupat titlul de mai sus dintr-un „Memoriu” adresat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. UNESCO, 1985, Le développement de l’éducation des adultes. Aspects et tendances, Paris. Văideanu, George, 1987, „Universitarii și didactica universitară”, în Forum, 3. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Serviciul Social - o școală de educație socialătc "Serviciul Social - o școală de educație socială" În arhiva Muzeului de Literatură al Moldovei din Iași, alături de mai multe scrisori adresate de D. Gusti prietenului său apropiat, cărturarul G.T. Kirileanu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
textului biblic" Studiul istoriei textului ebraic al Vechiului Testament a fost determinat atât de pierderea textelor „originale”, cât și de numărul mare de variante, glose, lipsuri și greșeli întâlnite în manuscrisele biblice. Marile codice ebraice datează din perioada medievală, un mileniu mai târziu față de textele originale. Reconstruirea textului „original” al Bibliei presupune, mai înainte de toate, cunoașterea istoriei transmiterii textului biblic, din momentul în care a fost fixat în scris până la edițiile moderne. De obicei, istoria se scrie de la un început către
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
indica silaba finală a unui cuvânt sau categoria din care făcea parte cuvântul respectiv (nume propriu, numele unui obiect din lemn sau piatră etc.). Scrierea cuneiformă standard, întâlnită în mod obișnuit în Mesopotamia și în Siria de Nord încă din mileniul al III-lea î.Hr. era deosebit de complexă, folosindu-se de sute de semne inscripționate în lut moale cu ajutorul unui obiect metalic asemănător unui penel. În jurul anului 1400 î.Hr. s-a dezvoltat o formă mult mai simplificată a alfabetului cuneiform care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
moderni au contestat aceste concluzii și au afirmat că similitudinile între egipteană și limbile semitice se datorează unor împrumuturi lexicale și faptului că mulți semiți au locuit în Egipt, iar Egiptul a fost locuit de către hicsoși, suverani semiți 2. La mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în regiunea Siria-Palestina au apărut formele de scriere alfabetică, având inițial semnele de bază preluate din scrierea egipteană. Pe lângă alfabetul cuneiform, întâlnit în nordul Orientului Apropiat, în zona sudică s-a ivit un nou alfabet distinct
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de scriere; însă israeliții vor prelua alfabetul pe care fenicienii l-au dezvoltat dintr-un alfabet canaanean, mai vechi decât alfabetul ugaritic, după toată probabilitatea fiind înrudit cu caracterele protosinaitice; se pare că acest alfabet canaanean a apărut spre sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr.2. În Israel, acest alfabet s-a folosit în perioada secolelor X-VI î.Hr., inscripția din tunelul regelui Iezechia și scrisorile de la Lachiș fiind scrise cu literele acestui alfabet. Sistemul de scriere canaaneano-ebraic a continuat să
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
indică neapărat momentul desfășurării acțiunii, cât mai ales caracterul ei: complet (perfect) sau incomplet (imperfect). Cititorului îi revine sarcina de a determina din context dacă verbul se referă la timpul trecut, prezent sau viitor 1. Puțin timp înainte de trecerea dintre milenii (I î.Hr.-I d.Hr.), harta lingvistică a Palestinei era marcată de schimbări majore; ebraica tocmai cunoscuse o perioadă de înflorire în urma revoltei Macabeilor (a doua jumătate a sec. al II-lea î.Hr.) literatura ebraică îmbogățindu-se acum cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
aramaic galilean, diferit de cel întâlnit în Iudeea (Mt. 26,73). Scrisorile lui Bar-Kohba, alături de inscripțiile de pe osuare și morminte reprezintă o sursă importantă pentru cunoașterea dialectului aramaic iudaic. Perioada recentă din istoria limbii aramaice se apropie de sfârșitul primului mileniu creștin, cunoașterea acestei limbi având o contribuție fundamentală în înțelegerea transmiterii, traducerii și interpretării Sfintei Scripturi, atât în mediul palestinian, cât și în cel babilonian, în care s-a definitivat procesul introducerii tuturor semnelor masoretice în textul biblic ebraic. La
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
este totuși menționată în literatura rabinică 3. Orlinsky vine cu un punct de vedere nou, socotind că formele qere erau scrise la început pe marginile manuscriselor, ca variante adunate din mai multe surse 4. În a doua jumătate a primului mileniu d.Hr., tradiția textului ebraic al Bibliei cunoaște două transformări importante: sistemul de simboluri pentru notarea vocalelor ebraice și sistemul formelor ketiv-qere, sisteme a căror cronologie nu este sigură, întrucât nici Talmudul palestinian, nici Talmudul babilonian nu menționează nimic în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fixate prin presare și cu ajutorul unui clei. În acest fel se confecționau „foile de scris”, care puteau fi prinse unele de altele, formând un sul. Înălțimea sulului depindea de lungimea fâșiilor de tulpină. Papirusul se folosea în Egipt încă din mileniul III î.Hr. Cel mai vechi papirus scris care s-a păstrat datează din timpul celei de-a cincea dinastii egiptene (2470 î.Hr.). Nu putem spune cu exactitate când a fost adus papirusul pentru prima dată în Grecia. Interesant este însă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
îndelungată a papirusurilor scrise, excepție făcând regiunea Mării Moarte, cu un climat foarte uscat, unde s-au descoperit câteva papirusuri biblice importante. Pergamentul este un material pregătit din piele de vită, capră, oaie sau cerb, ale cărui începuturi datează din mileniul al III-lea î.Hr. Potrivit lui Pliniu, care îl citează pe scriitorul roman Varro (sec. I d.Hr.), pergamentul a fost inventat de către Eumenes din Pergam, atunci când Ptolemeu al Egiptului, invidios pe un rival de-al său, colecționar de cărți, a fixat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sacre conțineau și cantități impresionante de documente sacre și profane pe care umezeala și putregaiul le făceau ilizibile într-o generație sau două. Egiptul însă este renumit pentru capacitatea sa de a păstra fragmente pe hârtii și papirusuri datând din mileniul I î.Hr., dată fiind clima foarte uscată. În anul 1890, când s-a reconstruit sinagoga din Cairo, în magaziile acestei sinagogi s-a descoperit o adevărată comoară: aproximativ 200.000 de texte, manuscrise și fragmente. Imediat au venit cercetători 1
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și în mod repetat adormind lângă mine fără măcar să mă atingă. Numărul șase, best lover money can buy, geniul oral cu povești culinare pline de har, omul care mi-a revoluționat percepția asupra gospodăriei și a condiției femeii la începutul mileniului trei. Statutul social îl recomanda pentru unică folosință și numai în momente de singurătate maximă, dar structura ofertei sexuale l-a ridicat la rangul de bărbat de consum pe perioadă îndelungată. Eu l-am refolosit cu plăcere de nenumărate ori
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aspecte: elementul calm (zeul egiptean al atmosferei, Shu, ca mediator între cer și pământ; element violent, personificat de divinitățile vântului și ale furtunilor, și elementul vital, "prăná", forța de viață, dobândită prin yoga172. I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE Până în mileniul al II-lea î.e.n. a apărut teoria chineză privind cultul celor cinci elemente: apa, focul, lemnul, metalul și pământul, care corespundeau primelor cinci numere 1, 2, 3, 4, 5. Aceste cinci elemente au foste definite în deplină comuniune cu timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu zeul iranian Mithra, înlocuit, o dată cu creștinismul, de Isus, "soarele dreptății", prin nașterea sa ritualică desfășurată an de an, reclădește lumea, purificând-o de maleficiile de peste an. În trecut, Anul Nou era sărbătorit la 25 decembrie (mai mult de un mileniu), în apropierea solstițiului de iarnă la Roma până în secolul al XIII-lea, în Franța până la sfârșitul secolului al XVI-LEA (1565), în Rusia până în timpul țarului Petru cel Mare, iar în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]