540,797 matches
-
săptămînă încheiată presiunilor sovietice de a fi numit premier Petru Groza. Regele era decis, atunci, chiar să abdice, ceea ce sovieticii amenințau că o vor înfăptui ei dacă nu li se satisfac cerințele. Apoi, Regele, în urma deciziei Conferinței de la Moscova a miniștrilor de Externe ai Angliei, SUA și URSS, i-a cerut lui Groza demisia. Cum acesta n-a acceptat, a urmat celebra grevă regală, suveranul "refuzînd să se mai consulte cu miniștrii și să mai semneze vreun decret". Regina mamă i-
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
cerințele. Apoi, Regele, în urma deciziei Conferinței de la Moscova a miniștrilor de Externe ai Angliei, SUA și URSS, i-a cerut lui Groza demisia. Cum acesta n-a acceptat, a urmat celebra grevă regală, suveranul "refuzînd să se mai consulte cu miniștrii și să mai semneze vreun decret". Regina mamă i-a fost continuu aproape regelui, îmbărbătîndu-l sufletește. Dar după asta Groza și sovieticii se purtau ofensator cu familia regală, deplasările ei prin țară și străinătate trebuind să aibă aprobarea prealabilă. Era
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
contemporană, cu o funcție similară celei împlinite odinioară de Titu Maiorescu sau E. Lovinescu. *** În raport cu atîția oficiali ai literelor românești, de mai demult ori din prezent (președinți ai Academiei ori ai Uniunii Scriitorilor ori ai vreunei mari Fundații, universitari, senatori, miniștri, directori de publicații sau de edituri, notabilități de partid etc.), Virgil Ierunca e o autoritate neoficială, spontană. Devenită ea însăși instituție, precum E. Lovinescu. E o voce menită a relativiza instituționalizarea, cariera, reușita împănată cu titluri și cîștiguri materiale, spre
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni din zona Balcanilor, calitatea chiar națională pe care, totuși, o au. Prima școală aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
cîțiva profesori, cu care a adus iremediabile daune școlilor (a)românești și, în general, mișcării naționale aromânești. Nu e adevărat că D.A. Sturdza, în 1901, ar fi fost împotriva acestor școli. În realitate, în 1901, cînd Sturdza a devenit prim-ministru, România parcurgea o criză economică acută, ceea ce a determinat aspre economii bugetare, inclusiv din substanța subvențiilor acordate școlilor (a)românești. Apoi, cînd situația economică s-a restabilit (prin 1903-1904), subvențiile au revenit la cota anterioară. Din nefericire, episodul conflictului Apostol
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
invitaților, pentru a-și face publice frustrările de membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii. Nu mi s-a părut deloc surprinzător acest gest deplasat câtă vreme în perioada când conducea Ministerul Tineretului și Sportului, una din preocupările sale de ministru a fost aceea de a forța instalarea Direcției pentru Tineret și Sport a Municipiului București în spațiile Observatorului Astronomic Municipal (în concepția sa, astronomia nu se poate dezvolta fără o puternică și sănătoasă implicare sportivă). Nu a reușit atunci, pentru că
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
de atacuri în primul tur pe dl Stolojan, fiindcă PD e în situația unui partid care nu-și poate permite să piardă voturi avînd un discurs pentru prezidențiale și un altul pentru alegerile parlamentare. Dl Roman atacă actuala guvernare, fiind ministru de Externe al cabinetului Isărescu, încît e greu de crezut că îl va ierta pe dl Stolojan, cel care să nu uităm, a acceptat să-i ia locul într-un guvern format în pripă, după mineriada împotriva Palatului Victoria. Astfel
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
să-i fie acordat oficial. Părea o definitivare a situației. Dar aceasta nu se putea întîmpla cu imprevizibilul Carol Caraiman (acesta era numele lui civil). În țară se formase un curent de opinie favorabil rechemării lui Carol pe tron, primul ministru Maniu fiind, și el, favorabil dar numai ca să fie cooptat în Regență. La începutul lui iunie 1930 Carol se reîntoarce, intempestiv, la București, refuză propunerea lui Maniu și, la 8 iunie 1930, parlamentul îl proclamă rege. Maniu ar fi obținut
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
diverși domni faimoși. Lăsând de-o parte impresia lamentabilă făcută de acest stil... debutonat, câștigurile au fost minime. Iar atunci când au fost, au decurs din imprevizibilul joc internațional, ale cărui reguli sunt, oricum, dictate de alții. Beneficiind de inspirația uui ministru de externe excelent, Andrei Pleșu, președintele Constantinescu n-a putut capitaliza decât câștigurile adunate în perioada când acesta se lupta, până la epuizare, cu vocile patrioților naționale, indignați că ne abandonăm "prieteniile tradiționale" în favoarea intereselor vitale ale țării! M-am întrebat
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
prozator valoros, fără vocație de publicist Numirea lui Nicolae Breban, după căderea lui Ceaușescu, ca director la revista Contemporanul a făcut parte din ceea ce s-ar putea numi o regăsire entuziastă a firescului. O țară în care Andrei Pleșu era ministru al Culturii, Mircea Dinescu - președinte al Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu - director al revistei România literară, Mihai Ursachi - director al Teatrului Național din Iași ș.a.m.d - părea definitiv salvată din absurdul oficializat, specific stilului de viață comunist. S-a văzut
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
Românească (mă voi mândri cu aceasta deoarece s-a făcut după o luptă acerbă: am fost șeful comisiei biroului pentru înființarea unei edituri a Uniunii și m-am opus punctului de vedere susținut de un secretar al C.C. și de ministrul culturii, ce îi era în subordine, de a forma o editură numai pentru scriitorii contemporani, după model sovietic. Deși era membru supleant al C.C., m-am opus acestui proiect" etc. etc.). Chiar o "luptă acerbă"?! Au fost și răniți?! Trecerea
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
extrem de greu, după un deceniu de boemă, să respecte un program de funcționar, cerînd mereu concedii sau abandonînd slujbele. De-abia în 1916 părăsește Bacăul, devenind copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. După război, în 1920, ajunge, datorită protecției ministrului Trancu-Iași, șef de birou la Ministerul Muncii. Apoi căpăta sinecuri. Una (prin 1929), de la Liviu Rebreanu la Direcția Educației Poporului, ca referent, fără program fix, alte două, la Departamentul Minelor și Petrolului și la Departamentul Artelor, sînt pasagere (una un an
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat propunerea Veronicăi de-a se stabili la Iași. Pentru asta îi trebuia o slujbă sigură. A concedat, în acest scop, să i se adreseze lui V.A. Urechia, ministrul liberal al Instrucțiunii Publice, cerîndu-i un post la Iași. Cum reiese din scrisoarea din august 1882, (datată de Veronica) i-ar fi pus condiții exprese lui Urechia ("...eu am dreptul a răspunde că nu mi-am schimbat ideile, că rămîn
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
rămîn ceea ce am fost pururea, condiție care i s-a părut prea grea. A mă face renegat politic nu-mi da mîna și numai cu acest preț el m-ar fi numit"). Dar înainte de a fi primit postul la Iași, ministrul Urechia demisionează, la 1 august 1882, și proiectul a rămas baltă. Știm din vechiul stoc de epistole ale Veronicăi că ea vorbise cu Emilia Humpel și că aceasta era de acord să-l angajeze pe poet profesor de limba germană
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
lumea a treia au funcții călduțe pe la Banca Mondială și pe la Fondul Monetar Internațional! Rapiditatea răspândirii variantei cu premierii-adjutanți vorbește despre fascinația basmului în care trăiesc românii. Nimănui nu-i pasă dacă, într-adevăr, acești Feți-Frumoși chiar vor ajunge prim-miniștri, după ce îi vor fi trecut pârleazul pe alergătorii disperați din cursa pentru Cotroceni. Cred că, într-o anumită măsură, electoratul își imaginează că adevărații președinții vor fi ei! Și, la drept vorbind, cred că au dreptate: ca premieri, nici unul, nici
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
embargoul impus Iugoslaviei, fără ca observatorii ONU să bage de seamă. Reactivarea acestei afaceri s-a produs după ce președintele Constantinescu a declarat la un post de televiziune că în "afacerea Jimbolia" au fost implicați fostul șef al statului, Ion Iliescu, și ministrul de Externe din guvernul Văcăroiu, Teodor Meleșcanu. Pe vremea cînd România liberă publica dovezi de încălcare a embargoului, guvernul Văcăroiu a sesizat Parchetul General împotriva acestui ziar. Premierul de atunci dădea de înțeles că România liberă urmărește compromiterea statului român
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
dreptate), titrînd că afirmațiile președintelui Constantinescu nu sînt susținute dinspre Parchetul General. Deosebirea, deloc neglijabilă, e că Adevărul consideră că președintele Constantinescu n-a avut nici un suport în acuzele pe care le-a adus fostului președinte al României și fostului ministru de Externe. * Din punctul de vedere al directorului Evenimentului zilei, cităm: "Ion Iliescu a fost neputincios în a o îngropa pentru totdeauna. Iar Emil Constantinescu - la fel de neputincios pentru a o scoate în întregime la suprafață".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
partid care știe mai mult cum nu e decît cum este și ce vrea, a fost provocată de un același surplus. N-au mai încăput în partidele lor, în ultima vreme, doi foști premieri - la PNȚCD, iar la PD, fostul ministru al Apărării și un grup de parlamentari. Cum nu e vorba de un singur partid și nici de un anumit moment producător de rupturi, ci de un fenomen politic, întrebarea ar fi care e numitorul comun al acestui fenomen? Pînă
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
al Capitalei care le-a făcut un bine bucureștenilor chiar înainte de a călca în primărie. L-a trimis pe doctorul Oprescu înapoi la pacienții săi. Editorialiștii, majoritatea cu musca pe căciulă, fiindcă n-au observat steaua norocoasă de pe fruntea năbădăiosului ministru pe vremea când acesta trăgea la vâsle să-și ajungă contracandidații, l-au potopit cu laude pe acest Noe al PD-ului, după ce i-a luat fața dlui Oprescu titluri aproape identice au apărut în ADEVĂRUL și în EVENIMENTUL ZILEI
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
iulie-2 august 1945, care preconizau, în țările din influența sovietică, crearea unor "guverne democratice și recunoscute", pe temeiul cărora a fost instituită, la noi, din 19 august 1945, greva regală nu avea șansă să recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-o reuniune de la Moscova, organizarea, în România, a alegerilor libere, din care să rezulte acel guvern democratic recunoscut. Atunci de-abia s-au alarmat partidele democratice de opoziție care știau bine ce
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
îmblînzi tiranul. Și astfel de elogii nu lipsesc de nicăieri, purtînd semnături de prestigiu. Tot în luna noiembrie 1944 Siguranța Capitalei publică un comunicat prin care vestea arestarea tuturor membrilor guvernelor de la 6 septembrie 1940 pînă la 23 august 1944. Ministru de Interne în guvernul Sănătescu era național-țărănistul Nicolae Penescu, secretar general al partidului. Mai tîrziu, se știe, comuniștii, cînd vor lua total puterea, vor continua acțiunea, arestînd toți miniștrii încă în viață din 1918 pînă în 1944. În ianuarie 1945
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
membrilor guvernelor de la 6 septembrie 1940 pînă la 23 august 1944. Ministru de Interne în guvernul Sănătescu era național-țărănistul Nicolae Penescu, secretar general al partidului. Mai tîrziu, se știe, comuniștii, cînd vor lua total puterea, vor continua acțiunea, arestînd toți miniștrii încă în viață din 1918 pînă în 1944. În ianuarie 1945 încep să Arghezi este distins cu Premiul Național pentru poezie pe anul 1945. Partidele istorice de opoziție continuă să fie lipsite de presă, Dreptatea reapărînd la 5 februarie 1946
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
stil. Manualul este o colecție de aforisme morale și politice, publicate în cursul anilor 1928 și 1943, în Bilete de papagal, Adevărul literar și artistic și Informația zilei. Un fel de silogisme ale amărăciunii pricinuite de fauna funcționarilor publici, de la miniștri și deputați la demnitarii mărunți, cu nevestele, copiii, rudele și clientela lor. Pe cît de metafizic e Cioran, pe atît de atașat de conjuncturi e Arghezi. Chiar și după atîtea decenii, poți să recunoști prototipurile reale din portrete. Strădanie, de
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
cîteva milioane: "Era să fie doborît din copacul în care se suise porcul lui sufletesc, de prăjina unui eveniment...". Cum să nu te gîndești la scroafele urcate în copacii numiți Caritas, Safi, FNI, BIR, Dacia Felix, Bancorex sau altele? Unui ministru care, în trei luni de la numire, n-a reformat ministerul și n-a simplificat administrația, Arghezi îi recomandă să demisioneze, după ce va ține un discurs inspirat din următoarea sentință:"Sînt un dobitoc și n-ați vrut să credeți". Cine are
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
așa cum e Hollywood-ul de azi, zice regizorul. Trăim într-o lume condusă de bani. Sîntem sclavii ei. Valorile esențiale - demnitatea, mila, dragostea pentru lucrul bine făcut - dispar...". Întrebat, după proiecție, ce impresie i-a făcut filmul, Lionel Jospin (primul prim-ministru în exercițiu al Franței, prezent la festival) a răspuns că nu va uita niciodată secvența în care vin peștii! (după ce Vatel și-a pus capăt zilelor, vedem cum vin, în goană, căruțele încărcate cu pește). Morala, pentru uzul politicianului universal
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]