5,723 matches
-
dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea să regăsească divinitatea printr-un demers personal. Modalitatea este însă diferită, cea orientală fiind axată pe exercițiul respirației și pe practica rugăciunii, cea eckhartiană, pe cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Europa centrală, exploatează la maximum jocurile de perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele clericale ale mișcării iezuite și ale fondatorului Companiei lui Iisus, Ignatio de Loyola. Pe de altă parte, imaginarul mistic al occidentului creștin se clădește pe fundamentul dogmei religioase, modificate și adaptate la evoluția spiritului și a civilizației materiale, dar se reflectă în egală măsură în pictura religioasă, interesantă tocmai prin originalitatea și prin devierile de la canoanele reprezentării iconografice bizantine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiul catolic curând după înfrângerea Bizanțului de către cruciați în 1204). O istorie a imaginii religioase occidentale duce așadar de la statuile gotice ale catedralelor de secol XII sau XIII la exercițiile sistematice ale iezuiților, de imaginare, de reprezentare și de contemplare mistică a scenelor Nașterii, Răstignirii sau infernului, ca faze prealabile ale viziunii "reale" a lui Iisus Christos din timpul Judecății de Apoi. În urma crizei provocate de Reformă (și care începuse în fapt să se manifeste încă din timpul creștinismului medieval), războaiele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lui Iisus Christos din timpul Judecății de Apoi. În urma crizei provocate de Reformă (și care începuse în fapt să se manifeste încă din timpul creștinismului medieval), războaiele religioase și mai ales Războiul de 30 de ani au constrâns imaginarul mistic să se manifeste fie insurgent, la nivelul instituțiilor religioase marginale, fie la nivel individual, critic deopotrivă față de cele două mișcări religioase majore. Afirmarea noilor atitudini polemice, de grup sau în forme individuale, precum și devalorizarea bazelor confesionale tradiționale au provocat o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modalități de ignorare a imaginarului, a gândirii simbolice, până și a raționamentului prin similitudine, precum este cazul metaforei. Orice imagine care nu este negarea unui fapt este suspectă și, pe cale de consecință, condamnabilă; la fel, arta, onirismul, devianțele mentale, viziunile mistice. Influența scientismului și a istorismului s-a resimțit atât de puternic în atitudinea generală, încât formele publice ale spiritului artistic (arhitectura, sculptura, arta decorativă) au fost reduse, prin politicile financiare ale cetății, la cele mai riguroase și simple expresii. Pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Lemerle, Paul. Le Premier humanisme byzantin. Paris: PUF, 1971. Lemny, Ștefan. Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc. București: Meridiane, 1990. ---. Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. Iași: Polirom, 2010. [2009] Lossky, Vladimir. Teologia mistică a Bisericii de Răsărit. București: Anastasia, 1993. [1944] Maltese, Enrico Valdo. Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia Scriptorum, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Mandelbaum, Maurice. The Anatomy
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mișcarea și masajul în cadrul terapiei generale, are drept scop menținerea sau recuperarea stării de sănătate a organismului. Folosirea exercițiului fizic și a masajului în scop terapeutic este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Asocierea lor cu elemente naturale, cu practici mistice și cu magia, pe lângă elemente raționale de gândire, conduceau la o influențare benefică, de natură psihoterapeutică. În timp, aceste practici empirice, pe măsura evoluției societății, prin sistematizarea cunoștințelor acumulate și prin conturarea unor reguli terapeutice, au determinat formarea unor adevărate
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
Jaspers distruge cu o înverșunare cu atât mai mare prejudecățile rațiunii, cu cât va explica mai radical lumea. Acest apostol al g îndirii umilite va afla la extrema limită a umilinței ceea ce urmează a regenera ființa până în adâncurile ei. Gândirea mistică ne-a familiarizat cu aceste procedee. Sunt tot atât de legitime ca oricare altă atitudine a spiritului. Dar, pentru moment, procedez ca și cum aș lua în serios o atare problemă. Fără să judec dinainte valoarea generală a unei asemenea atitudini, puterea ei de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
timp, cel mai greu. E bine totuși ca omul, măsurându-și puterile cu dificultatea, să se judece uneori. Numai el o poate face14. "Rugăciunea, spune Alain, este gândirea peste care a coborât noaptea". "Dar spiritul trebuie să întâlnească noaptea", răspund misticii și existențialiștii. Desigur, dar nu acea noapte care se naște sub ochii închiși ai omului și numai prin voința lui - noapte întunecată și zăvorâtă, pe care spiritul o iscă spre a se pierde în ea. Dacă trebuie să întâlnească noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de mitologie pune opera într-o zonă a nevăzutului și a descifrărilor. De aceea ermetismul și misticismul operei sunt exprimate prin poetica platoniciană care se formează prin tradiții și prin credințele poporului în mistere. Spiritul uman are inclinație spre miraculos, mistic și magic; noțiuni ontologice caracteristice mitologiei. Dar să nu uităm că imaginarul și iraționalul oferă o mitologie bazată pe puterea expresivă a imaginii, adică oferă ceea ce cuvântul nu reușește. De exemplu, mitul platonician este și o formă mai complexă de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
mitul nu reprezintă numai starea primară a gândirii, ci și începutul cunoașterii necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând mereu între adevăr și aparență. Mitul ca metodă de înțelegere abstractizează particularul construind arhetipuri universale caracteristice unei societăți, construind deci mitologia. Dar mitul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structură ce se măsoară prin sine însuși și devine o nouă realitate doar cu ajutorul jocului. Jocul este elementul ontologic ce lucrează în și pentru artă, iar arta expune realitatea ca adevăr. Adevărul este ascunsul, necunoscutul ajuns să aibă și proporții mistice (în special în religie), în timp ce manifestările sale exterioare sunt imitații pure. Spiritul ludic activează arta ca proces de descoprire a adevărului. Prin joc putem face deosebirea între mimetismul artistic ce creează doar artificial și oferă doar reprezentări și imitația ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fază de acerbă critică socială, semn că răzmerițele țărănești din 1888, mișcarea socialistă, ca și activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea impresionaseră firea receptivă a scriitorului. Ieșit din mreaja pesimismului, el evoluează treptat spre un umanitarism vag, cu elanuri idealiste și infiltrații mistice - credința unui cărturar bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
soldați pârghia dominației neîmpărțite cu nimeni a unui singur partid”. Germania, mai ales, țara în care retorica războiului civil al comuniștilor atrage, în anii 1920, numeroși intelectuali care încă mai suferă de pe urma contaminării cu care s-au ales în atmosfera mistică a luptelor. „Intelectuali germani, să ne mobilizăm, să pregătim, contraatacul... Pasul tău nu este acela al unui om singur, tu mergi în cadență, marșul tău e parte din marșul unei formații de luptă... Votează comunismul!” proclamă Johannes Becher, traducătorul lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sărăciei materiale. Marx și Engels* s-au erijat în profeți, reactivând fantasma Pământului făgăduinței, promițând tuturor „oropsiților vieții” o lume a dreptății, a egalității, a fraternității. Acest amalgan fără precedent de scientism și mesianism, de rigoare metodologică și de religiozitate mistică explică succesul considerabil al marxismului într-o perioadă istorică în care capitalismul provoca societății grave leziuni sociale și în care idealurile democratice abia începeau să prindă rădăcini pe continentul european. Este însă cazul să amintim și cel de-al treilea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe care doar revoluția o poate anihila, sfărâmând vechea ordine și afirmând primatul definitiv al lucrătorului asupra Naturii și Istoriei. De la început, construirea societății comuniste este plasată sub semnul depășirii Istoriei, al eradicării exploatării și alienării. Este un scop aproape mistic: noua societate trebuie să se fondeze pe armonie și egalitate, bizuindu-se pe construirea unui „om nou”*. Urgența proiectului este cu atât mai evidentă, cu cât comuniștii preiau puterea în societăți extrem de rurale, unde trebuie să construiască înseși bazele legitimității
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în care materialitatea formelor figurate este foarte bine pusă în valoare de reperele cromatice. După cum observăm, în lucrarea „Isus apărând în fața discipolilor după Înviere”, culoarea îmbracă formele conturate de desenul executat în aquaforte, încercând parcă să ne enumere atributele atmosferei mistice, ale părului, pielii și veșmintelor. Edgar Degas (Fig. 80) și-a găsit în tehnica monotipului un aliat pentru continuarea lucrărilor personale, creând practic un gen artistic în sine. El va pune astfel în valoare tehnica sa de șevalet numită astăzi
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
să dea intervenției mai degrabă un aspect de expediție de pedepsire decât de război. Celălalt lucru care trebuie menționat este că politicile tuturor națiunilor erau dictate de propriile interese naționale, chiar dacă limbajul diplomației din acea perioadă făcea unele concesii predispoziției mistice a țarului rus. Cel mai limpede exemplu este dat de acțiunile Marii Britanii. Nici Castlereagh și nici Canning - care era în mod special sincer și elocvent în această privință - nu se chinuiau să ascundă faptul că sunt îndrumați de interesele tradiționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pacientului (clientului). Un alt exemplu al întregului extrem-oriental cu două fațete (occident/orient) îl reprezintă mitul androginului. Marele gânditor și scriitor Aristofan (occident) vede întregul uman primordial ca fiind o entitate bisexuală. Conform marelui filosof, Demiurgul a împărțit această ființă mistică și încântătoare, androginul, care prezintă atât sexul masculin cât și pe cel feminin în două părți diferite și opuse ca sens; acesta este momentul apariției noțiunii de bărbat și femeie; începând din acea clipă masculinul și femininul sunt într-o
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fi despărțit integral (formula diploidă a genotipului uman: 44 + xx/xy). Momentul (re)găsirii celor două părți ce se potrivește formării ființei complexe cu două sexe, marchează începutul refulării sexuale (psihogenetice) de sorginte psihiatrică în negura vremurilor și începutul perfecțiunii mistice (El). Tot acest moment al (re)găsirii, înseamnă încetarea chinurilor căutării părții potrivite. Marele Aristofan este cel care aduce în discuție conceptul atât de utilizat de multe generații, acela de “a-ți găsi jumătatea” sau “a-ți găsi perechea”. Conform
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sau negativă; odată ce emoția atinge un anumit nivel, intervine în mod automat un proces contrar pentru a restabili echilibrul; când stimulul dispare, dispare și emoția, iar procesul contrar se retrage. Autorul notează: # Deși s-ar crede că este un mecanism mistic, se pare că ar fi o funcție a sistemului nervos central (Landy, 1985, p. 390). # Se poate observa că, potrivit acestui postulat, bazele cauzale ale satisfacției sunt fiziologice. Un al doilea postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deficiență de auz. Ea surprinde o realitate prezentă încă din epoca antică: ruptura existentă între cele două „lumi”- lumea auzitorilor și lumea persoanelor cu deficiență de auz. Considerați de egipteni „aleși ai zeilor” și de persani ca deținători de puteri mistice, persoanele cu deficiență de auz și- au pierdut treptat locul privilegiat în societate, soarta acestora devenind foarte dificilă în Grecia Antică și în Sparta, unde nou- născuții surzi erau uciși. Și în Imperiul Roman, la începuturile acestuia, micuții surzi erau
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
arată că acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două jaloane, valabile și azi în creștinism și anume: monoteismul și credința în nemurirea după marea trecere a sufletului. Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și al
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
au altă posibilitate decât să Împrumute ideologii concepute pentru alte popoare, În alte vremuri și În alte locuri ă prin urmare, neadaptate scopului propriu. Hans Kohn opune astfel un naționalism „politic și rațional” născut În Occident unui „naționalism cultural și mistic” dezvoltat În Europa Centrală și de Est și Întâlnit mai apoi În Africa și În Asia. Cel de-al doilea este o deformare a primului, În loc să fie rezultatul unui proces endogen (Kohn, 1955). Elie Kedourie amendează acest model, fără a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În sensul unei detestări comune a social-democraților. La rândul său, legitimitatea revoluționară a Rusiei lui Lenin și Stalin se dorește purtătoare a unui mesaj „proletar” universal și democratic. Nazismul și fascismul sunt dușmanii ei declarați, deși Împărtășesc cu comunismul aceeași mistică a violenței și aceeași ură față de burghezie (Furet, 1995). Astfel, originile ideologice și biografice ale totalitarismului sunt sincretice, oamenii putând să treacă de la un curent la altul păstrând același cult al mișcării războinice și al statului total (cf., În Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]