5,217 matches
-
aniversarea a exact 50 de ani ai Declarației de independență, rodul muncii lor comune în vederea realizării celui mai pretios țel al omului: dreptul de a se autoguverna. Lewis apreciază: "Armonia cosmică a acestei povești funcționează perfect în sensul prezervării cadrului mitic al discursului"548, în timp ce povestea transformă istoria însăși într-o "lecție ce transcende circumstanțele contingente"549, transmițând tuturor un mesaj atemporal. Însă, continuă Lewis, America înseamnă mai mult decât trecutul său; ea înseamnă, în aceeași măsură, viitorul. Astfel, responsabilitatea fundamentală
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și social", datorate neatenției cu care americanii au transferat, temporar, autoritatea statală guvernului național sau chiar poporului însuși. Însă, desigur, toate acestea reprezintă nu mai mult decât niște momente accidentale în logica istoriei mitice americane, a cărei revigorare depinde exclusiv de reînnoirea încrederii în libertate, însoțită, desigur, de atenție deosebită acordată forțelor armate: "Istoria ne-a arătat, zice Reagan, că nici menținerea păcii, nici a libertății nu depind de simpla bună voință"550. În
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
armate: "Istoria ne-a arătat, zice Reagan, că nici menținerea păcii, nici a libertății nu depind de simpla bună voință"550. În rezumat, notează William Lewis, cel de al doilea discurs inaugural al lui Reagan se bazează pe o poveste (mitică) despre origini și destinul libertății. În narațiunea sa, cum am văzut, președintele american descrie, clar și cu toată franchețea, consecințele nefaste ale renunțării americanilor la propriul destin, fie și provizoriu, din cauza deturnării atenției dinspre ceea ce este vital națiunii americane din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
al articulării, de către președinte, a definiției "americanului" pe care povestea o susține și legitimează, tot așa cum susține și legitimează sensul privilegiat al "(istoriei) Americii". Rolul pe care Reagan îl construiește discursiv, prin narațiunea sa, publicului, este esențial în înțelegerea sensului mitic al poveștii și întregește mesajul retoricii președintelui dintr-o perspectivă remarcabilă. În primul său discurs inaugural, prin urmare, Reagan întrebuințează forma narativă "oferind publicului o modalitate aparte de identificare, întrucât fiecare ascultător este încurajat să se privească drept un actor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
faptului că "eroismul" este atributul privilegiat al cetățeanului american obișnuit, adevărații eroi ai țării, "muncitorii din fabrici și fermierii, cei care vând bunuri și cei care le consumă [...] cei care produc și cei care dau altora"558. În centrul narațiunii mitice ce edifică portretul cetățeanului american, esențială primului discurs inaugural al președintelui Reagan, se află, ca în cazul anterior, al construcției istoriei mitice americane, o poveste concretă și reală. Este povestea unui fost bărbier, pe nume Martin Treptow, care, în 1917
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
bunuri și cei care le consumă [...] cei care produc și cei care dau altora"558. În centrul narațiunii mitice ce edifică portretul cetățeanului american, esențială primului discurs inaugural al președintelui Reagan, se află, ca în cazul anterior, al construcției istoriei mitice americane, o poveste concretă și reală. Este povestea unui fost bărbier, pe nume Martin Treptow, care, în 1917, și-a părăsit, povestește Reagan, micul atelier dintr-un orășel american, pentru a se alătura armatei americane în timpul Primului Război Mondial. Reagan continuă, declarând
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vedere, în întreprinderea sa critică, atât proprietățile substanțiale, cât și cele formale, ale poveștii. Astfel, observă criticul, în ce privește retorica lui Reagan, cele două tipuri de proprietăți se află în interdependență: "tipul de "probabilitate narativă" stabilit în retorica explicit narativă și mitică a lui Reagan a afectat evaluarea "fidelității narative""589 în cazul său. Cu alte cuvinte, povestea "atât de dominantă, atât de explicită, atât de coerentă"590 a lui Reagan a determinat aprecierea afirmațiilor de natură politică ale lui Reagan din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a afectat evaluarea "fidelității narative""589 în cazul său. Cu alte cuvinte, povestea "atât de dominantă, atât de explicită, atât de coerentă"590 a lui Reagan a determinat aprecierea afirmațiilor de natură politică ale lui Reagan din perspectiva criteriilor istoriei mitice americane narate de președinte, în detrimentul, desigur, al altor criterii de evaluare, cum ar fi cel ideologic. În consecință, notează Lewis, cadrul general și dominant al narațiunii, ce găzduiește retorica lui Reagan, a reușit să obnubileze semnificativitatea oricăror critici cu privire la caracterul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
prin intermediul unei narațiuni alternative. Dincolo de criticismul venit din exterior, în această unică formă eficientă a sa a poveștii alternative, rămân, desigur, "gafele" lui Reagan însuși, cu alte cuvinte poveștile ocazionale care nu se aliniaza "înțelegerii general acceptate"592 a poveștii mitice americane, devenită punct de reper al tuturor între-prinderilor narative ale președintelui american. Lewis remarcă faptul evident că până și o poveste care rezistă cu bine numeroaselor tentative critice exterioare se va clatina și "nu va supraviețui (propriei adăugirea mea) incoerențe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
asertarea permanenței sale presupune atât insularitate față de condițiile materiale cât și izolare față de comentariul social"624. Lewis elaborează pe marginea fragilității și a caracterului periculos al retoricii lui Reagan, punându-le, nu întâmplător, pe seama apelului președintelui la acea unică narațiune mitică, povestea sa americană. Criticul se referă, pe de o parte, la efectele pe care propria incoerență narativă le-a avut asupra credibilității președintelui american și, pe de altă parte, la faptul că "prezumpția de adevăr al poveștii ascunde natura contingentă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune cosmologică la una eshatologică, totul trebuie regândit într-un fel fundamental. Dar cred că pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
etc. Somnia eminesciană este tocmai acea stare de fericire absolută, cu intuirea momentului zero al Creației, când contrariile se confundă în Unitatea începuturilor. Întâlnirea dintre elementele lumii create, inclusiv iubirea dintre bărbat și femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un fel de primum movens existențial, un summum de calități și noncalități. Așadar, nu este vorba de idealizare, ci de un mod propriu de „reducere la esențe”, ce presupune o dublă deschidere: spre mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna cu... Germania. Femeile care se atașau de el nu aveau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
etc. Somnia eminesciană este tocmai acea stare de fericire absolută, cu intuirea momentului zero al Creației, când contrariile se confundă în Unitatea începuturilor. Întâlnirea dintre elementele lumii create, inclusiv iubirea dintre bărbat și femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un fel de primum movens existențial, un summum de calități și noncalități. Așadar, nu este vorba de idealizare, ci de un mod propriu de „reducere la esențe”, ce presupune o dublă deschidere: spre mitic și spre biografic. 3. Iubita anonimă În poemele publicate în timpul vieții, ca și în creațiile de atelier, scriitorul convoacă o serie de modele umane, masculine și feminine: poetul, regele, revoltatul demonic (revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna cu... Germania. Femeile care se atașau de el nu aveau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sau mai îndepărtată (Vlahuțăă de ceea ce va fi fost adevărul din spatele tuturor imaginilor. Alegând între câteva măști pe cea mai verosimilă (nu și adevărată!Ă, care va funcționa ca „sosie“ a sa, Eminescu participă și el, firește, la „negocierea“ tiparului mitic în care se va înscrie încă din timpul vieții, din perioada 1883-1889, pe care, inspirat, dar cam des, autorul o numește „carantina thanatică“. Se găsesc în acest capitol valoroase analize ale raportării voluntare a lui Eminescu la tradiție și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
clasele asupritoare ce produc continuu răul, Platonov construia Cevengurul, lucrând cam cu aceleași ingrediente ideologice. În roman, Platonov povestește istoria „orașului orașelor“, supranumit Cevengur, un loc în care timpul istoric s-a oprit și s-a intrat într-un timp mitic. Imaginează-ți că „la noi în Cevengur e bine, noi am mobilizat soarele să muncească continuu, iar societatea am destrămat-o pentru totdeauna!“. Eroii lui Platonov, ca și primii bolșevici, vor să construiască o societate radical diferită, pentru că ei cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
popoarelor caucaziene ale Europei: astfel s-a întâmplat în rusă (vino), în greacă (woinos apoi oinos), în latină (vinum), în italiană și spaniolă (vino), în portugheză (vinho), în germană (wein), în engleză (wine) și bineînțeles în franceză (vin). De origine mitică (cap. I), de esență mistică (cap. II), de natură sacră (cap. III), cu mod de întrebuințare "festiv" (cap. IV) și de consum național (cap. V), vinul este evident o băutură civilizatoare. Spre deosebire de ceea ce susțin oenologii birocrați de la Bruxelles (cap. VI
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în Egipt și folosită la fabricarea vinurilor funerare. Grecii, promotorii vinului în Europa, răsădesc vița de vie în Sicilia și Italia meridională, apoi, îi învață viticultura pe romani care, la rândul lor, transmit deprinderile lor viticole galilor. I. O băutură mitică " Mitul este o poveste cu caracter special, o narațiune în care zeitățile joacă unul sau mai multe din rolurile principale."3 Fără îndoială că vinul se încadrează complet în acest tip de definiție. Astfel că în Aventurile lui Rama sau
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul însuși era considerat ca un mit viu. II. La originea civilizațiilor Specialiștii în mitologie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]