4,567 matches
-
unele demult, de exemplu din domeniul creșterii animalelor. Exemple: "berbécs" „berbec”, "esztena" „stână”, "cáp" „țap”, "mióra" „mioară”. În Moldova, în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, sunt trei grupuri de dialecte maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul Mediu. Dialectele din sud și cele secuiești moldovene sunt înrudite îndeaproape cu cele secuiești din Trei-Scaune și Ciuc. Fonetismul din Moldova prezintă asemănări cu cel din alte regiuni
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
14 procente doresc să fie cetățeni români pentru că se consideră români. În mentalul colectiv al populațiilor românești, existau, ca moștenire a trecutului medieval, percepții pur locale privind identitatea colectivă: oamenii se defineau ca "ardeleni" (sau chiar "ungureni"), "bănățeni", "olteni", "munteni", "moldoveni" sau "dicieni" (în Dobrogea), deși se știau cu toții vorbitori ai aceleiași "limbi românești". Mișcarea pentru reunificarea Republicii Moldova cu România este continuarea în zilele noastre a unei mișcări unioniste începută încă din secolul XIX, care avea ca scop creearea unui stat
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
alte teritorii românofone. Fiind însă majoritari în „Sfatul Țării”, Basarabia a fost primul teritoriu românofon unit cu vechiul regat al Românei, în martie 1918. Mărturiile antebelice relevă însă faptul că în acel moment majoritatea locuitorilor încă se identificau ca fiind „moldoveni” și nu ca „români”, nu din cauză că ar fi respins „identitatea românească”, ci deoarece „așa apucaseră din bătrâni să-și spună”. Trecerea Basarabiei de la un stat la altul de patru ori într-un răstimp scurt în anii 1918-1944 a avut ca
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
alfabetul rus - spre deosebire de cel român, scris în alfabet latin, și spre deosebire de cel greco-slavon vechi, folosit în vechiul principat al Moldovei. Vrând, nevrând, majoritatea populației a acceptat treptat această definiție al identității naționale moldovenești, mai ales că ei dintotdeauna își spuseseră „moldoveni”. Această nouă interpretare a identității locale a umplut golul pe care îl lăsase eșecul administrației românești care, în numai 22 de ani, nu avusese timp să fructifice în mentalul colectiv basarabean un sentiment puternic al românității, ca în celelalte regiuni
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
la aproape 2 secole de la ocuparea Basarabiei de către Rusia Țaristă, în Republica Moldova, deși există o semnificantă parte a populației (mai ales printre cei tineri) care susține românismul, majoritatea vorbitorilor de limbă română din această țară nu se consideră români, ci moldoveni. Acest fapt este un obstacol la fel de important în calea mișcării pentru reunificare a Republicii Moldova cu România, ca și problemele transnistreană și găgăuză. Frontul Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (FNP) a fost înființat în ilegalitate în 1972, de către un grup
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
restricțiile privind călătoria între cele două state și sute de mii de persoane trec râul Prut care marchează granița dintre acestea. În cuvântarea sa ținută Parlamentului României din februarie 1991, Mircea Snegur, președintele Republicii Moldova, a vorbit despre identitatea comună a moldovenilor și a românilor, referindu-se la "românii de pe ambele părți ale Prutului" și la "teritoriile românești ocupate de sovietici". În 1991, Republica Moldova oficializează ca limbă de stat „Limba română”, ca steag național drapelul tricolor românesc cu o stemă moldovenească, ca
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
spate”, și că asta ar reprezenta o extindere pe ascuns a EU spre Est, fără a avea vreo aprobare în acest sens prin vreun referendum sau acord cu Brussels, Berlin sau Paris. De asemenea, Der Spiegel afirmă că doar 2% din moldoveni se declară români, iar pe moldoveni nu-i interesează unirea cu România, care, oricum, ar fi, alături de Bulgaria, una dintre cele mai sărace țări de pe continent, ci accesul în Europa, unde să-și ofere ieftin forța de muncă. Articolul din
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
o extindere pe ascuns a EU spre Est, fără a avea vreo aprobare în acest sens prin vreun referendum sau acord cu Brussels, Berlin sau Paris. De asemenea, Der Spiegel afirmă că doar 2% din moldoveni se declară români, iar pe moldoveni nu-i interesează unirea cu România, care, oricum, ar fi, alături de Bulgaria, una dintre cele mai sărace țări de pe continent, ci accesul în Europa, unde să-și ofere ieftin forța de muncă. Articolul din "Der Spiegel" a primit replica Ministerului Afacerilor
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
de germani, în timp ce în cazul Republicii Moldova este vorba de numai 3 milioane. Sursa:. Mișcarea unionistă din cele două țări susține ideea reunificării Republicii Moldova cu România bazându-se pe identitatea cultural-lingvistică dintre băștinașii celor două state, și pe istoria comună a moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, până în 1812, între 1918 și 1940 și între 1941 și 1944. Privind modalitățile unirii, se referă la modelul reunificării germane din 1990. Există însă, față de modelul german, diferențe. În ciuda faptului că până în 1871, Germania nu
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean, gonit de cruzimea turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
În anul 1997, populația orașului a fost estimată la 17900 de cetățeni Conform datelor recensământului din anul 2004, populația constituie 11104 de oameni, 47.46% fiind bărbați iar 52.54% femei. Structura etnică a populației orașului arată astfel: 55.36% - moldoveni/români, 29.85% - ucraineni, 8.39% - ruși, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - țigani, 0.54% - alte etnii. În Riscani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
76% sunt telefonizate. Cu alte localități orașul este legat prin intermediul căii ferate și magistralei auto, care trece prin oraș. Populația orașului este de aproximativ 16.580 locuitori, majoritatea, 12.216 sau 73,7 % o constituie găgăuzii, apoi ruși - 9,5%, moldoveni - 7,3%, ucraineni - 4,2%, și 5,3% reprezentanții altor minorități naționale. Sistemul de educație a orașului este format din 6 grădinițe cu 650 de copii, 2 școli medii generale în care învață 1.600 elevi, un gimnaziu cu 213
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
pentru automobile, două organizații de construcții, sediul gospodăriei agricole ”Feteasca”, diferite întreprinderi de prestare a serviciilor, depozite și magazine, edificii culturale. Conform recensămîntului din 1989 în Basarabeasca trăiau 15.114 locuitori, inclusive 30 % de ucraineni, 29 % de bulgari, 16 % de moldoveni, 12 % de ruși și 6 % de găgăuzi. La 1 mai 1998 în Basarabeasca trăiau peste 14.000 de oameni. Aici funcționau două școli medii de cultură generală și două școli medii incomplete, două spitale, patru gradinițe de copii, o biserică
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
locuințe sunt conectate la rețeaua de gaze. Populația orașului este de 14.600 locuitori, dintre care 6.350 sunt la vârsta aptă de muncă. Conform recensământului din 1989 structura națională a populației se prezinta astfel: 30% - ucraineni, 29% - bulgari, 16% - moldoveni, 12% - ruși și 6% - găgăuzi, iar in 2004 avem: 31% - moldoveni, 21% - ruși, 17% - găgăuzi, 17% - ucraineni, și 12% - bulgari. Sistemul de educație include în sine 4 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care își fac studiile
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
14.600 locuitori, dintre care 6.350 sunt la vârsta aptă de muncă. Conform recensământului din 1989 structura națională a populației se prezinta astfel: 30% - ucraineni, 29% - bulgari, 16% - moldoveni, 12% - ruși și 6% - găgăuzi, iar in 2004 avem: 31% - moldoveni, 21% - ruși, 17% - găgăuzi, 17% - ucraineni, și 12% - bulgari. Sistemul de educație include în sine 4 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care își fac studiile 182 elevi și 3 licee cu 1.611 elevi. Până în anul
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
telefonizate. Orașul dispune de cale ferată. Populația totală a localității este de 4.670 persoane dintre care în oraș locuiesc 4.290 persoane și restu lîn localitatea formată pe lângă stația de cale ferată Căinari. Peste 97% din populația orășelului sunt moldoveni, restul circa 3% ruși, ucraineni, găgăuzi, etc. Din acest punct de vedere Căinariul este unul dintre cele mai mononaționale localități din Moldova. Sistemul de educație a orașului Căinari este format din 2 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
6.500 de case și apartamente 4.500 sunt gazificate centralizat, iar 5.000 sunt telefonizate. Orașul Ialoveni are o populație de 17.500 locuitori, dintre care populația economic activă constituie circa 60%.Peste 80% din populația orasului o constituie moldovenii, restul fiind ruși, ucraineni, bulgari etc. Rețeaua de învățământ de toate gradele din orașul Ialoveni cuprinde peste 2.700 de elevi. În oraș sunt 3 instituții preșcolare, o școală primară "Ion Creangă", gimnaziul "Grigore Vieru", liceul teoretic "Andrei Vartic" și
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX, voloștea Otaci era destul de mare și avea 28 de sate cu o populație de 35
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea, prin Otaci trec drumurile naționale Otaci-Edineț și Moghilev-Podolisc-Soroca. Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala muzicală, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul "Sf. Mihail". Otaci este
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
Olga. La 1 septembrie 1987 se deschide noua Școală Medie Incompletă, adunând copii din satele: Crasnîi Vinogradari, Alexandrovca Nouă, Afanasievca, Calinovca și Lunga Nouă. Pe teritoriul comunei Crasnîi Vinogradari sunt 5 sate. În satul Crasnîi Vinogradari locuiesc în proporții egale moldoveni, ruși și ucraineni, preponderența având-o totuși moldovenii. Situația demografică a avut de suferit în timpul războiului din vara anului 1992. În prezent situația nu este mai îmbucurătoare, numărul populației este tot în scădere ca rezultat al situației social-economice din țară
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
Școală Medie Incompletă, adunând copii din satele: Crasnîi Vinogradari, Alexandrovca Nouă, Afanasievca, Calinovca și Lunga Nouă. Pe teritoriul comunei Crasnîi Vinogradari sunt 5 sate. În satul Crasnîi Vinogradari locuiesc în proporții egale moldoveni, ruși și ucraineni, preponderența având-o totuși moldovenii. Situația demografică a avut de suferit în timpul războiului din vara anului 1992. În prezent situația nu este mai îmbucurătoare, numărul populației este tot în scădere ca rezultat al situației social-economice din țară și al migrației populației în zonele urbane. În
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
sunt o fântână arteziană și 23 fântâni publice. Orașul are o rată de gazificare înaltă. Peste 95% de case și apartamente din oraș sunt telefonizate. Populația orașului Ghindești este de 2.000 locuitori, dintre care 1.471 sau 74% sunt moldoveni, 284 respectiv 14% ucraineni, 213 sau 10,5% - ruși și restul 1,5% reprezentanți ai altor minorități naționale. Populația activă a orașului este de 1.107 persoane, cea mai mare parte a lor este ocupată în industrie - 401 persoane. În
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
inundabile; sunt prezente ramificații muntoase ale unor vâlcele; văgăuni lungi, străvechi sunt terase neinundabile. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni, dintre care 47.23% - bărbați și 52.77% - femei. Structura etnică a populației: 98.86% - moldoveni, 0.28% - ucraineni, 0.57% - ruși, 0.14% - găgăuzi, 0.14% - alte etnii. Deprinderile de gospodărie a populației, precum și aspectul social-cultural al localității s-au format de-a lungul secolelor. Isoria apariției satului Pohrebea e strâns legată de istoria apariției
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
Apoi, Basarabia a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Moldova. Începând din anul 1991, satul Cuhureștii de Sus face parte din raionul Florești. Conform recensământului din anul 2004, satul are 1,621 locuitori, preponderent moldoveni (români), reprezentând 96.92% din populație; populația la nivelul comunei Cuhureștii de Sus constituie 2,441 de oameni, 48.26% fiind bărbați iar 51.74% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 92.01% - moldoveni/români, 6
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
locuitori, preponderent moldoveni (români), reprezentând 96.92% din populație; populația la nivelul comunei Cuhureștii de Sus constituie 2,441 de oameni, 48.26% fiind bărbați iar 51.74% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 92.01% - moldoveni/români, 6.47% - ucraineni, 1.19% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]