4,002 matches
-
imagine de sine falsă. În cuvintele regizorului de film Hans-Jürgen Syberberg, nația fusese „dezmoștenită și deposedată spiritual... trăim Într-o țară fără patrie, fără Heimat”. Tenta clar naționalistă a terorismului german de extremă stângă - faptul că viza ocupantul american, corporațiile multinaționale și ordinea capitalistă „internațională” - atingea o coardă sensibilă, ca și afirmația teroriștilor că germanii erau acum victimele manipulării și intereselor altora. Un val de filme, discursuri, cărți, programe TV și discuții publice au abordat În acei ani identitatea și istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
directe În SUA În anul 2000 au ajuns la 900 de miliarde de dolari (față de 650 de miliarde investite de americani În Europa), reprezentând aproape 70% din investițiile străine În Statele Unite; o mulțime de produse-simbol americane erau acum În proprietatea multinaționalelor din Europa: costumele Brooks Brothers, editura Random House, țigările Kent, uleiurile de motor Pennzoil, legumele congelate Bird’s Eye și echipa de baseball Los Angeles Dodgers. Competiția economică, oricât de strânsă, Însemna În același timp un soi de apropiere. Adevăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552, 554-575; excepții de la planurile economice postbelice 167-168; finanțarea terorismului 438; generația ’60 389-391; glasnost 547; Gosplan 530; guvene de uniune națională 130; guverne de coaliție 130; imperiu multinațional 39; importanța Republicii Rusia 596-597; importatoare de bunuri 533; impunerea dictaturii militare În Cehoslovacia 409; impunerea reparațiilor de război 162-163; independența statelor-satelit 589-601; invadarea Afganistanului 505, 541, 543; invadarea Cehoslovaciei 408-409; Împrumuturi financiare 533-534; Înarmarea 230-232; Încorporarea statelor din Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se distinge de tentativele unificatoare prin foc și spadă care au însângerat istoria europeană: cea a lui Iulius Cezar, a lui Otto I, Carol Quintul, Napoleon I, Adolf Hitler și Iosif Stalin. Comunitatea europeană se diferențiază, de asemenea, de imperiile multinaționale construite în secolul al XX-lea prin cucerire militară și menținute în viață prin regimuri totalitare sau autoritare: a fost cazul Imperiului Turc înainte de 1914, al Imperiului Țarist în 1917, al Imperiului Austro-Ungar în 1918, al efemerului al III-lea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Rusia bolșevică.” (Corneliu Zelea Codreanu) Azi nu mai avem istorie, biserică, nu mai avem suflet, nu mai avem credință, nu mai avem conștiință națională. Suntem o turmă mânată din spate cu hădăragul. România nu mai este suverană. Suntem un stat multinațional și pluri-religios. Vezi declarațiile nerușinate și provocatoare ale lui Marko Belafost vicepremier al guvernului român, condus de premierul Emil Boc! Vezi declarațiile instigatoare ale lui Laslo Tökes, care îndeamnă la noi exterminări de valahi. Vezi și nu uita: crimele hortiste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
face legionarului român e în legătură cu o conspirație mondială iudeo-masonică ce urmărește o supremație mondială, distrugerea neamurilor și a bisericii lui Hristos, iar noi, românii care mai suntem, atât cât mai suntem un stat național și suveran, să devenim un stat multinațional, cu o populație pestriță, nu Națiune Română și suverană. La ora când scriu, statul român e angajat pe drumul pieirii, autodistrugerii și nu mai avem decât o soluție, Mișcarea Legionară, singura putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
conforma politicii marilor puteri pentru a putea supraviețui pe post de imitatori? În ce scop se vând pământurile românești intrușilor străini, la fel și industria unor forțe oculte din străinătate? Pentru ce tolerăm, mai ales ungurilor, să fim numiți stat multinațional, cerând oficializarea printr-o constituție nouă? Pentru ce se urmărește, azi ca și ieri, alungarea lui Dumnezeu din viața socială, mai ales din școli? Pentru ce sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română să nu se mai numească Națională, iar statul român
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nouă? Pentru ce se urmărește, azi ca și ieri, alungarea lui Dumnezeu din viața socială, mai ales din școli? Pentru ce sfânta noastră Biserică Ortodoxă Română să nu se mai numească Națională, iar statul român să fie socotit multi-religios și multinațional? Toate aceste silnicii nu se fac în scopul de a ne grăbi moartea ca stat național? Pentru ce se urmărește distrugerea credinței în Hristos, oriunde? Concluzie: astăzi se urmărește dispariția credinței în Hristos Dumnezeu, oriunde, și distrugerea neamurilor, toate puse
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Competențele de activitate în contexte socioculturale diverse. Globalizarea și migrația internațională a forței de muncă duc la crearea unui mediu de muncă determinat de caracteristici multiculturale „Libera mișcare a forței de muncă, a capitalurilor, internaționalizarea pieței muncii, crearea de firme multinaționale, fac din personalul potențial al unei firme din țara noastră o comunitate multiculturală. Piețele muncii se internaționalizează și se eterogenizează socio-cultural. Va trebui să fim pregătiți a angaja, esențial, oameni din Uniunea Europeană, a avea manageri străini (așa cum este cazul în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Globalizarea/localizarea<footnote Mendez, Ariel, „Vers une globalisation de la gestion des ressources humaines?”, La gestion des ressources humaines, La documentation Francaise, Paris, no. 333, 2006, pp. 38-43. footnote> aduce schimbări profunde în mediul de afaceri, cum ar fi, apariția firmelor multinaționale și necesitatea alegerii strategice în materii de management internațional al resurselor umane, externalizarea unor funcții (uneori care se referă și la aspecte de rutină ale managementului resurselor umane, de localizare a unor firme și decontextualizare a altora, prin aceea că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-o asemenea măsură localități Îndepărtate, Încât evenimente care au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut la Întreprinderea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut la Întreprinderea multinațională, la Începutul anilor 1950, anul 1980 marcând trecerea la Întreprinderea globală (V. C. Marinescu, P. Curteanu, T. Sorin, 2003, p. 290). De aceea, se consideră că la Începutul secolului al XXI lea, prioritățile managementului Întreprinderilor de succes ar trebui să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se grupa în jurul unui flux existent); sunt asociate cu brain drain și se bazează pe resursele înalte de capital uman. În această categorie se regăsesc slujbele obținute pe Internet, slujbele pentru care tinerii sunt recrutați în urma experienței într-o companie multinațională sau străină etc. Destinațiile sunt, probabil, numeroase (deși există state care au dezvoltat programe care garantează facilități speciale pentru această categorie: rezolvarea mult mai rapidă a procedurilor de procesare a actelor, spre exemplu, tocmai în ideea de a atrage acești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impuse din afară actele aveau un caracter larg burghezo-democratic și corespundeau stadiului de dezvoltare social-economică și politică a poporului într-o etapă istorică în care constituirea statului național independent și suveran era o legitate istorică 23. Conferința, constatînd sfîrșitul imperiilor multinaționale, era deci chemată să dea consacrare juridică, pe baza principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor, la noul statut teritorial și politic al României moderne; misiunea forumului păcii era redusă la fixarea detaliilor frontierelor care, practic, fuseseră trasate prin lupta și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2, (TA) Comerț, dosare pe subiecte ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon; Idem, Restrîngeri de buget și credite de export, 19 martie 1971, 4 p., Anexă; Idem, Extinderea exportului și Promovarea exportului, 26 martie 1971, 8 p.; Idem, Amenințarea corporației multinaționale, 29 martie 1971, 7 p., 3 liste. 1409 SUA, Congressional Record, al 92-lea Congres, sesiunea I, 1971, CXVII, 386-389 1410 Departamentul Comerțului, Report of the President on Export Promotion Functions and Potential Export Disincentives, septembrie 1980, p. 6.14-6
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă multinaționale, fapt ce trebuie să fi fost o puternică sursă de frustrare pentru românii care doreau un stat curat românesc: " Se decisserŏ darrŏ a creà o Romanie pură formată de doĕ mari ducate danubiene și susținută de quàte-va ducate alle Transylvaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum au fost denumite imperiile habsburgic, țarist și otoman. Națiunea română din Ardeal, de pildă, a cunoscut futilitatea petițiilor adresate autorităților imperiale, de la Supplex la Memorandum, în a ameliora condiția socio-politică și economică a comunităților etnice înglobate politic în state multinaționale. Din fondul acestei experiențe istorice a crescut conștiința tot mai acută a urgenței înarmării statale a comunităților etnice. În imaginarul politic autohton, expresia supremă a acestei convingeri a fost dată de Nichifor Crainic (1997) [1937] și programul său al statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Viena cu sarcina de a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oamenii pot călători, comunica și face comerț aproape oriunde pe planetă. Globalizarea este un proces care are ca rezultat realizarea unei noi ordini mondiale în care are loc o puternică integrare a activității economice la scară planetară prin: transnaționalizare și multinaționale; crearea de zone de liber schimb (NAFTA Acordul de Comerț Liber Nord American constituit în 1994 din SUA, Canada și Mexic); crearea de uniuni vamale (Uniunea Europeană, Mercosur zona de comerț liber a Americii de Sud constituită în anul 1991); Principalii factori care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cel mai lung pod din Europa de atunci, și al treilea din lume); Ion Mincu Cap. III. Statul și politica 1. Forme de organizare statală a) Forme de organizare statală În funcție de numărul națiunilor, statele se clasifică în: state naționale; state multinaționale (U.R.S.S., Iugoslavia, Austro-Ungaria); În funcție de raportul dintre organele centrale și cele locale, statele se clasifică în: state unitare sau centralizate; state federale; state confederative; Statul unitar se caracterizează prin existența unui singur rând de instituții centrale (Parlament, Guvern etc.) care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
loc recunoașterea reciprocă dintre Israel și OEP. c) Conflicte după 1989 Războiul din Golf În perioada ianuarie-februarie 1991 s-a desfășurat Războiul din Golf. În anul 1990, Irakul a invadat Kuweitul. În ianuarie 1991, împotriva Irakului a intervenit o coaliție multinațională, cei mai mulți soldați fiind americani. Kuweitul a fost eliberat prin operațiuea „Furtună în deșert” Dezmembrarea Iugoslaviei Dezmembrarea Iugoslaviei s-a realizat pe cale sângeroasă și a început în anul 1991 când Slovenia și Croația și-au proclamat independența. Dezmembrarea Iugoslaviei a fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de detaliu cerut de trimiterea pe care o implică și identifică capacitățile necesare." Numerotarea paragrafelor următoare este modificată în consecință. (3) Paragraful 1 al articolului ÎI din acord va avea următorul conținut: ... "1. Părțile se vor asigura că activitățile Forței Multinaționale de Pace din Europa de Sud-Est (M.P.F.S.E.E.), stabilite prin acest acord, sunt în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite." (4) Titlul articolului III din acord va avea următorul conținut: ... "Constituirea, desfășurarea și angajarea Brigăzii din Europa de Sud-Est" (5) Paragraful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150134_a_151463]
-
va fi elaborat ulterior)" se elimină. ... (6) Paragraful 2a) al articolului 4 din anexă E la acord va avea următorul conținut: ... "P.M.S.C. aprobă bugetul și îl propune miniștrilor." Articolul 5 (1) Acest protocol constituie parte integrantă a Acordului cu privire la Forța Multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, completat și amendat prin Protocolul adițional la acestă, semnat la Atena la 12 ianuarie 1999, prin al doilea Protocol adițional, semnat la București la 30 noiembrie 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150134_a_151463]
-
ministrul apărării naționale Antonio Martino, ministrul apărării Vlado Buchkovski, ministrul apărării Ioan Mircea Păscu, ministrul apărării naționale M. Vecdi Gonul, ministrul apărării naționale Apendice 2 la anexă A (ANEXAT LA CEL DE AL PATRULEA PROTOCOL ADIȚIONAL LA ACORDUL PRIVIND FORȚĂ MULTINAȚIONALĂ DE PACE DIN EUROPA DE SUD-EST SEMNAT LA ROMĂ LA 11 DECEMBRIE 2002) CONTRIBUȚIA CU TRUPE ALE PĂRȚILOR Apendice 3 la anexă A (ANEXAT LA CEL DE AL PATRULEA PROTOCOL ADIȚIONAL LA ACORDUL PRIVIND FORȚĂ MULTINAȚIONALĂ DE PACE DIN EUROPA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150134_a_151463]