4,141 matches
-
trad. mea). În 2002, musca apare Într-o „nuvelă fantastică” a scriitoarei de origine japoneză Linda Lê (Autres jeux avec le feu) pe filiera unei tradiții absurd-minimaliste, Între Bulgakov, Daniil Harms și benzile desenate: „un scriitor care Își alesese o muscă pentru a-i fi muză moare sacrificat de către ea și colegele ei.” Din pomelnicul muștelor l-am uitat pe Sartre, cu a sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Linda Lê (Autres jeux avec le feu) pe filiera unei tradiții absurd-minimaliste, Între Bulgakov, Daniil Harms și benzile desenate: „un scriitor care Își alesese o muscă pentru a-i fi muză moare sacrificat de către ea și colegele ei.” Din pomelnicul muștelor l-am uitat pe Sartre, cu a sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sacrificat de către ea și colegele ei.” Din pomelnicul muștelor l-am uitat pe Sartre, cu a sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca simptom facultativ al literaturii de apartament, trimite probabil În cea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca simptom facultativ al literaturii de apartament, trimite probabil În cea mai mare măsură la omul occidental, „unidimensional”, al școlii de la Frankfurt, conform volumului lui Franșois Dosse Michel de Certeau, le marcheur blessé. Putem citi aici că
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dosse Michel de Certeau, le marcheur blessé. Putem citi aici că „atitudinea consumatorului este Într-adevăr considerată Întotdeauna [de către școala de la Frankfurt] a priori conformă cu ceea ce este prescris În program, iar consumatorul se vede redus la avea libertatea unei muște prinsă Într-o pînză de păianjen”. Pe de altă parte, Într-o perioadă refractară la tragic, este limpede cum acesta, pentru a supraviețui, s-a retras În apartament, acolo unde musca nu face decît să Încarneze condiția postmodernă a zborului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iar consumatorul se vede redus la avea libertatea unei muște prinsă Într-o pînză de păianjen”. Pe de altă parte, Într-o perioadă refractară la tragic, este limpede cum acesta, pentru a supraviețui, s-a retras În apartament, acolo unde musca nu face decît să Încarneze condiția postmodernă a zborului. Apartamentul și musca trebuie așadar apreciate ca forme deghizate ale unei specii evoluînd Într-un mediu supus legilor darwiniste. Ambele sînt minime cărora le corespund maxime: lumea socială și naturală, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o pînză de păianjen”. Pe de altă parte, Într-o perioadă refractară la tragic, este limpede cum acesta, pentru a supraviețui, s-a retras În apartament, acolo unde musca nu face decît să Încarneze condiția postmodernă a zborului. Apartamentul și musca trebuie așadar apreciate ca forme deghizate ale unei specii evoluînd Într-un mediu supus legilor darwiniste. Ambele sînt minime cărora le corespund maxime: lumea socială și naturală, respectiv omul-erou, autonom. Aproape la fel de tîrziu, În 1965, Georges Perec se va Încumeta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul. Un fel de voință de simplificare se impune în prezentarea acestei realități zbuciumate, căreia Arghezi i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
considerată dintre cele bune (în ea se organizau adesea „banchete” politice) e găsită „foarte murdar(ă), nemăturat(ă) pe jos, gunoi și hîrtii depozitate prin toate colțurile, toate alimentele ce sînt puse în consumație descoperite, cu praf și roiuri de muște pe ele, bucătăria murdară, în dulapul unde se păstrează farfuriile, lingurile, cuțitele, șervetile și pîinea s-a(u) găsit cămeși și haine murdare peste pîine(a) care se servește la clienți, curtea murdară cu apă stagnată, resturi de zarzavaturi și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a se expune spre vînzare orice fel de alimente pe tarabe, în fața prăvăliilor, ca: brutării, gherete, măcelării, etc. sau la vitrine deschise, decît numai acoperite, spre a fi ferite de praf (care era una din „plăgile” Bacăului n. m.) și muște. 2. Este oprit de asemenea a se așeza pe trotuarele din fața prăvăliilor, sau gheretelor din piață, (în) oborul de cereale și (pe) toate străzile din oraș, orice alimente, fie de natură animală, sau vegetală. 3. Toți debitanții de băuturi, (din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unde a staționat cîteva ore un astfel de cărucior, pe strada principală a orașului (Hotel Europa). Rămăsese un maldăr de coji de pepeni, sîmburi de cireșe, vișine și rămășițe de fructe alterate sau viermănoase peste care zbura un popor de muște, de toate semințiile. Nici un aspect nu e mai oriental decît acesta pe care îl oferă ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai de țigănia acestui aspect
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întinzînd fir cu fir, înnodînd, strîngînd, dînd la o parte alte fire, ridicați din umeri? Bine, dar reveniți după două ore, ce veți găsi? Veți găsi micul animal negricios sătul, ghiftuit, iar în pînza sa veți găsi o duzină de muște năuce, strîns legate, strangulate, încît micul animal poate oricînd, la orice oră, să se înfurajeze". Sîntem îndreptățiți, în acest caz, să vorbim de fenomenul foarte des descris de etnologi, cel al asimilării sau al reducerii la animalitate. Personajul sfîrșește prin
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate lăsa locul unei producții de enunțuri autonome: descrierile mimetice. În general de mare întindere, aceste descrieri introduc operații pe care le vom defini în partea a doua a acestei lucrări (afectarea, aspectualizarea etc.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sa pălărie care stătea căscată larg, gata parcă să primească pomana. Pereții acoperiți cu o hîrtie gri, imprimată cu buchețele albastre, aveau tot atîtea pete cîte flori, pete vechi, îndoielnice, de a cărei proveniență nu puteai să-ți dai seama, muște strivite sau pete de ulei, urme unsuroase de degete sau stropi de spumă de la chiuveta la care se spăla. Totul arăta de o mizerie rușinoasă, mizerie de care mustea întreg Parisul. Și îl cuprinse așa o disperare împotriva vieții sale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi atins ceva ce depășea cu mult cadrul strîmt al fizicii. Totuși, dezbaterile lor au rămas, în mare măsură, în circuit închis. Filosofia contemporană, excesiv tributară fundamentului ei literar, întîmpina greutăți în a admite că știința această rudă săracă, această muscă apteră (după cum o numește istoricul religiilor Ioan P. Culianu 1) putea contribui la cunoașterea omului însuși. Mai mult, înțelegerea eventuale-lor consecințe ale fizicii cuantice trecea printr-un efort de asimilare a unui formalism matematic complex, efort pentru care filosofii de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ceea ce noi modernii numim astăzi știință nu prea exista la acea vreme. Apariția ei este o consecință a hazardului, "interacțiunea extrem de complexă a unor forțe ideologice" cum scrie Culianu. Mai precis, "spiritul nostru științific modern s-a născut ca o muscă apteră care, în marile vârtejuri ale istoriei din secolul al XVI-lea, a avut norocul de a trece neobservată și de a nu fi eliminată de neîndurătoarea selecție naturală. Aceasta lovi atât de tare științele Renașterii, încât le răpi orice
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
posteriori, pentru oamenii Renașterii, valoarea relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră), care nu este altceva decât știința modernă, deși nu avea datele necesare să supraviețuiască "într-un univers saturat de magie", a ajuns să cucerească din ce în ce mai mult teren. Procesul se aseamănă în multe privințe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră), care nu este altceva decât știința modernă, deși nu avea datele necesare să supraviețuiască "într-un univers saturat de magie", a ajuns să cucerească din ce în ce mai mult teren. Procesul se aseamănă în multe privințe spune autorul cu selecția naturală a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deșert. Văzând-o de sus, deține adevărul prim despre cămilă: o formă alungită, cu ceva ce pare a fi un gât lung, un cap mare și niște urechi mici, un apendice caudal terminată cu un smoc de păr care alungă muștele. Primul punct de vedere: cămila văzută de sus. Se apropie așadar cu elicopterul de animal (dacă într-adevăr e un animal). Acesta, puțin buimăcit, se oprește politicos și, nemișcat, ci arată savantului partea dreaptă. Al doilea punct de vedere: animalul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret al artistului în tinerețe). ¶N. Friedman 1955b
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în literatura de specialitate, preferându-se imaginarul animalier și vegetal 45. Nana este transfigurata în mare zeița care corupe, în sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur morbida în final. Ea canalizează în ființă să de star al Imperiului al Doilea un ansamblu de forțe sociale și sexuale care fac din ea, o biată față din strada la origini, un simbol și un mit. Transformarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71]. Nana este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana devine simbolul decăderii Parisului. Ea molipsește Parisul și îl descompune. Fetele că Nana sunt elementul subversiv care guverneaza societatea. Totul favorizează ridicarea și reușită, în acestă epoca, a demimondenei: atmosferă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Eastern Transition, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1995. MICHIDUȚĂ, Adrian, Filosofia românească sub noi priviri critice, Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, Editura Fundației "Ștefan Lupașcu", Iași, 2008. MILITARU, Ion, Meditații asupra filosofiei românești, Editura Aius, Craiova, 2003. MUSCĂ, Vasile, Încercare asupra gândirii românești, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2002. ROATIȘ, Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. Eseuri aproape polemice, Editura Aius, Craiova, 2006. STAN, Emil, Vocația paideică a filosofiei românești, Editura Paideia, București, 1998. SURDU, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol. Filosofie neokantiană în texte, Editura Științifică, București, 1993. OSTWALD, W., Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, V. Giard et E. Briere, Paris, 1910. OSTWALD, W., Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, traducere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]