4,032 matches
-
de Miniștri de regele Carol I. Urmează o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
autentice; ciocnirea ascute stările conflictuale până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sci. nat., Bot., ser 5,14 : 91 -232 53. METCALFE C. R., CHALK L, 1972-Anatomy of the Dicotyledons, Claredon Press, Oxford 54. METCALFE C. R., CHALK L, 1979 Anatomy of the Dicotyledons (second edition), 1, Claredon Press, Oxford (republicată în 1988) 55. MUSTAȚĂ GH., 1982 Proiectarea și organizarea lecțiilor de biologie, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 56. MUSTAȚĂ GH., 1984 Probleme de Metodica predării Biologiei (Xerox) Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 57. NAEF J., 1999 Histologie et anatomie de l'appareil
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Dicotyledons, Claredon Press, Oxford 54. METCALFE C. R., CHALK L, 1979 Anatomy of the Dicotyledons (second edition), 1, Claredon Press, Oxford (republicată în 1988) 55. MUSTAȚĂ GH., 1982 Proiectarea și organizarea lecțiilor de biologie, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 56. MUSTAȚĂ GH., 1984 Probleme de Metodica predării Biologiei (Xerox) Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 57. NAEF J., 1999 Histologie et anatomie de l'appareil végétatif des Spermaphytes, Ed. Conservatoire et Jardin botaniques, Geneve 58. NAPP ZINN KL, 1973, 1974 Anatomie
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
e Dumitrache? ” Eu, ca unul care, slavă Domnului, la vârsta mea pot zice că sunt „specialist” și că am servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustața, mică, era tot neagră. De ’mbrăcat nu l-am văzut niciodată rău îmbrăcat, îi plăceau cravatele negre, făcute „fundă”. Vorbea cu mine, vorbea cu lucrătorii, și mai ales ședea de vorbă cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de duminecă după-amiazi, în fața Bisericii Sf. Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noapte cu cerculețe și bibiluri de arniciu roșu; învelit - mai mult aruncat pe el - într-un halat lung de chembrică vineție vărgată, la fel cu ceilalți pensionari; iar pe cap, până peste urechi, o scufă de bucătar de restaurant mare. Mustața, ce i-o cunoscusem neagră, subțire, fină și îngrijită, se făcuse, nu știu cum, groasă și încovrigată. Absent cu desăvârșire de ceea ce-l înconjura, din când în când mișca ușor din buze și făcea câte un gest, subliniind un gând discret. Părea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului... ...” Îi admiram înfățișarea impunătoare, fruntea l ată, părul negru ca pana corbului în tinerețe, mustățile groase și neajustate, pe care le numeam vrăbioi. Îmbrăcat modest, nu‐i plăcea să fie subiectul discuțiilor. Era ca o a pă care, cu cât este mai profundă, cu atât e mai liniștită. Cunoștea ca nimeni altul istoria Șuletei și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
băieților, prin dorința de socializa, prin dorința de a vorbi mai deschis, prin spiritual deschis și curat, rîde la glumele băiatului, etc.. De obicei fetele sunt atrase de băieții care sunt mai bine dezvoltați, fizic, de cei cu barbă sau mustață, de cei cu o voce mai groasă. Băieții sunt atrași de unele modificări ale corpului fetelor. La mai toate speciile de pe Terra, prezența unui grup mixt duce la apariția unei competivități uneori prost înțeleasă, este de fapt o situație fără
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
unui bec. Colo un tablou, mai încolo o bibliotecă veche și un lampadar, o perdea care se înfoia lăsând să se vadă un colț de masă cu o ceașcă de cafea și un ziar împăturit, și, din când în când, mustăți de pisoi, ițite, curios, printre jardiniere cu mușcate. Taormina nu are, însă, decât uși închise. Apoi am învățat să mă bucur de melancolia străduțelor, o savuram încet, pentru că înțelesesem că era un fel de joc de-a v-ați ascunselea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
păcatele vecinului. Este fără îndoială firesc și sănătos să te bucuri de pace, cu toate bunurile pe care ți le hărăzește, o dată cu dînsa și în clipa de față, norocul. Dar nu-i frumos să-ți completezi bucuria aceasta zîmbind pe sub mustață de nenorocirile celor de peste hotar; și e orbire proastă să uiți că orice om și, încă mai mult, orice societate poartă cu sine germenii acelorași mizerii și urîciuni proprii speciei întregi". Un studiu de caz (Simț de clasă) este parvenitismul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
domnul Păduraru nu are nimic de-a face cu vreo conspirație. Dimpotrivă, a fost printre puținii care i-au ținut piept grobianului fost șef de vamă care a aranjat logistic alegerile în urmă cărora, surpriză, Traian Băsescu a câștigat la mustață al doilea mandat. Și, spre deosebire de un fost rector ieșean vocal, el nici nu a putut fi cumințit cu amenințări din partea apoliticei ANI, trimisă la produs de amintitul buldog. Aș mai continua, dar deja este prea mult. Singurele lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
soția și fiii, pe când altul, cu trăsături asemănătoare, poate fratele lui, Îl trăgea de mână, cerându-i să se grăbească. În planul secundar, erau o mașină cu portierele larg deschise, o coloană de fum În depărtare și un bătrân cu mustăți mari și albe, care Îndreptase spre cer o pușcă de vânătoare, trăgând focuri inutile În bombardierele de vânătoare turcești. Carmen Elsken a sosit la cinci și un sfert. Faulques a auzit-o venind. S-a spălat pe mâini, și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c) " Iar în urmă-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: / Cine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde socoți sfinția-ta; vorba e să ajungem cu lumină la schit." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Grâul e bătrân, are mustăți, dar îi place să se dea în leagăn." (Spiridon Vangheli, Grâul) (d) "Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
deschis nu s-ar fi minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și Myotis myotis, care emite semnale obișnuite, cu frecvență modulată, atunci când vânează insectele de pe sol. Dacă insecta este localizată pe trunchiul unui copac, el încetează să mai emită semnale și zboară de-a lungul trunchiului, pe care îl scanează cu mustățile lui sensibile până când atinge prada. (Neuweiller, 1989). Hrănirea în imediata apropiere a vegetației. Speciile care vânează în apropierea solului sau a vegetației și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poată distinge pe cele care provin
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupa medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezenta în rândurile care urmează. Pe avers este chipul domnitorului cu mustață și favoriți bogați, cu mantie îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănită. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTALNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
au fost distribuite opt tipuri de medalii (argint și bronz), realizate după machete relativ asemănătoare. Aversul medaliilor respective prezintă bustul lui Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMANII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI la cele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunică militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]