5,749 matches
-
jurnal nu e cu mult mai mare decât a naufragiatului În mesajul din sticla aruncată În valuri. Și totuși, dincolo de speranță și iluzie, dincolo de fantasme și proiecții ale visului (sau mai exact: ale coșmarului) cu ochii deschiși, scriitorul păstrează o nădejde secretă că dacă nu Îl va salva, jurnalul Îl va mântui măcar sufletește. Sylvia Plath, de pildă, oscilează Între visarea pătimașă, adolescentină (ca În scrisoarea către Richard Sassoon, din 28 ianuarie 1956: Cred cu toată puterea ființei mele că aș
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Mucenicii și-au îndeplinit cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”<footnote Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
amenințau, încât le chemau spre ei și spuneau: „«Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Sunt creștină și știu că ai noștri n-au săvârșit nimic rău!”. Dar și mucenicul Sanctus răbda vitejește în chip minunat și mai presus de fire și de orice om toate caznele pe care cei nelegiuiți i le pregăteau, în nădejdea ca prin durata și mărimea chinurilor „să audă de la el ceva ce nu se cuvine; dar el a rezistat cu tărie atât de neclintită încât n-a vrut să spună nici numele lui, nici numele poporului și nici al orașului
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
că de la El iarăși le voi dobândi» (II Mac. 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de-al patrulea îndurându-și caznele și spunând că: „«bine este a muta nădejdile cele de la oameni și a aștepta pe cele de la Dumnezeu, că noi iar vom învia prin El», înviere de care tiranul nu se va bucura, căci el nu va învia «spre viață» (II Mac. 7, 14), ci spre ocară și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte din patimile Domnului. Hristos suferă cu mucenicul, iar mucenicul suferă cu Hristos. Suferința sa are un sens și devine mântuitoare. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise-Marie Pinchon, Bucuria la martirii din secolul al II-lea, traducere de Simona Goicu, în Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
acceptare voluntară a suferinței, icoane ale curajului, bărbăției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Așa cum atunci Hristos era alături de ei, trăia și lucra în sufletele și în trupurile lor, așa El Se sălășluiește și astăzi în sufletele bolnavilor care acceptă voluntar suferința pentru că
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii (lui Dumnezeu) (Rom 13, 12); le atribuie simbolul virtuților teologale: Iar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoșa credinței și a dragostei și punând coiful nădejdii de mântuire (1Tes 5, 8), și cel al virtuților morale: Stați deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu platoșa dreptății. Și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trupelor maghiare să invadeze această zonă. Volosin, la 16 martie, a fost nevoit să se refugieze în România, sugerând guvernului Călinescu anexarea Ucrainei Subcarpatice, soluție care a fost respinsă de București fără șovăire. În contextul în care un aliat de nădejde al României, Cehoslovacia, care constituia și un avanpost în fața Wehrmacht-ului, nu numai că fusese cotropit, dar și dezmembrat, guvernul român a trebuit să cedeze presiunii Germaniei în tratativele de la București. Se spera că, prin semnarea tratatului economic cu Germania
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai vijelioși. Ca să nu încapă nici mort în mâinile lor, Gelu se rugă Murgului: Cu copita sapă-mi mormântul, aici, pe marginea apei, apoi ia-mă cu dinții și aruncă-mă-n groapă. Gelu Românul murea, dar nu-și pierdea nădejdea că va veni iar ziua libertății. Și-I încredința pe Murg că, atunci, în acel ceas mare: ...armat voi ieși eu afară, Și veseli vom trece noi iară Prin suliți și foc înainte. Să ție potrivnicii minte Că-s vii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
timp poporul băștinaș a fost îm pied ecat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire ; Dovadă că, cu toate acestea, Bucovinenii nu au pierdut nădejdea, că ceasul mântuirii așteptat cu atâ ta d or și suferință va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldov a lu i Ștefan, ei au nutrit vecinic credința că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zguduit în temeliile ei, și s-a prăbușit, și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea, Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit sing ur c u putere legiuitoare, HOTĂRÂM: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucov inei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colaciu și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1880 la Fălticeni etc. Cărțile respective proveneau în cea mai mare parte din donații, fiind enumerați printre donatori: V. A. U rechia la Galați, Fătu și Mateescu la Bârlad, Fătu și Al. N. Ve rnes cu la Huși. Se exprima nădejdea că exemplele donatorilor cita ți vor fi imitate și de alți profesori și „oameni de bi ne”... Se arăta că în unele localități primăriile dăruiau bibliotecilor colecții întregi din cărți și reviste, biblioteci întregi chiar, se dădeau subvenții iar în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
necesare pentru împrospătarea cu noi volume a rafturilor lor, lucru pe care, parcă, nu îl cred nici astăzi. Iată, însă, că în decembrie 2007, în revista de largă audiență, „Formula As” (nr.799), în pagina în care cititorii își exprimă nădejdea de a fi ajutați de publicul larg, o cititoare, pensionară din învățământ, doamna Hamza Camelia din Tuțcani-Mălușteni-Vaslui scrie negru pe alb: „ne dorim foarte mult să avem o bibliotecă în sat.” Strigătul ei pentru mine spune foarte mult iar comentariile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Maria N. de la Banca scrie sub Nota: „La noi în țară n u su nt multe femei care scriu”, dar le enumeră pe cele care o făcuse: Carmen Syilva, poeta regină, Matilda Poni, Cornelia din Moldova, Adela Xenopol și Sofia Nădejde. Despre Eufrosina Homoriceanu, dna Secară spunea că nu mai scriu, iar Dora dʹIstria, Iulia Hajdeu amintea că ... plecaseră, ca și Veronica Micle... Promitea să revină scriind despre poetele de la Bârlad: Iosefina Sturdza și Dra VYk. - Dora DʹIstria? M-ar întreba
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mnitarului: „Așa precum în luptă cu furtuna trăsnetul doboară bradul de pe culmea înaltă, prăbușindu-l în fundul văilor, sʹa dus dintre noi marele suflet al aceluia care a fost Constantin Hamangiu. Intrase cu bine în noul an, cu încredere și cu nădejdii noui. Își înfățișa perspectiva împli nirii visului de peste patruzeci de ani de viață de magistrat, nădăjduia, nădăjduia mereu că marele lui suflet, cu idealurile care-l frământau, va reuși să dureze o nouă așezare instituției pe care a servit-o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
limba. Azi, Academia Română, Liga pentru unitatea cu ltur ală a tuturor românilor, muzeul trecutului nostru, muzeul artelor,... își așteaptă încă pe marii dăruitori ai prisosurilor lor, pe marii iubitori de înălțare prin jertfă. Închei, stimate și iubite Domnule Președinte, cu nădejdea că darul meu modest, cuprinzând economiile un ei v ieți, întins din toată inima spre frământările idealiste ale Academiei Române, să poată aduce aminte celor mai înlesniți dintre frații noștri, că orice agonisită a vieții, trebuie să se înnobileze prin crearea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
își dorește ca ea și oamenii din subordine să zboare prin toată lumea, la nevoie, sau prin țară, dacă se poate la clasa business, de preferat în regim charter și, doar în caz de catastrofă, la clasa economic. Bineînțeles, ea trage nădejde ca în orice vrajă, iuțeala de mână și neștiința proștilor să nu observe o chestie esențială: cu banii ăștia și cu o bună planificare, ai putea să zbori de 3.000 de ori până la New York și înapoi, de 7.536
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
soția pe care o am în dotare cu acte în regulă, le voi cultiva în balcon. Ferma de rațe și gâște va fi în baie, unde au o cadă întreagă la dispoziție. Tot cu acest minunat spațiu al balconului, trag nădejde ca să rezolv în modul cel mai corect cu putință, spinoasa problemă a galinaceelor, fiindcă se zice că găinile crescute în aer liber (free range, zice mister englezul), sunt cel mai puțin deprimate la mintea lor de găină. Și gândiți-vă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
miliarde euro la contribuții și 4,18 miliarde la beneficiu. O pierdere netă de 5,85 miliarde de euro. Unii ar spune, câtă idioțenie! Dar nu este așa, „băieții deștepți" de la conducere știu ei prea bine ce fac și trag nădejde că „la o casă mare, nu se cunoaște". Iată cum aderarea României la Uniunea Europeana a devenit o afacere extrem de proastă, pentru poporul acesta nenorocit. Interesant este că în perioada de preaderare, românii au fost mult mai eficienți în accesarea de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
doar la Sport, iar cei care nu-l iau, să fie înecați la malul apei precum pisoii, fiindcă țara nu are nevoie de ei. Cum ai putea scoate din aceștia, indiferent cât de deștepți ar fi ei, niște tinichigii de nădejde al patriei băsiste. Măcar Adolf Hitler are o scuză, el preconiza aceasta pentru a crea un stat, ca nici altul sub soare, care să fie în măsură de a fi primul în toate pe scena lumii, spre deosebire de bicisnicul stat băsist
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
1, P. G. LV, col. 513. footnote>. Sfinții ne învață cum să ne eliberăm de puterile răului, să ne întărim crezul care devine tot mai viu, devine viață, nu poate fi înăbușit să rămână doar la nivel mental, ne fortifică nădejdea, ne stimulează voința și astfel ardem de dorința de a-i imita. „După cum trupul are nevoie de hrană perceptibilă prin simțuri, tot astfel sufletul are nevoie de un îndemn zilnic și de hrană duhovnicească”<footnote Idem, Omilia 9, 8 l
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
motive de a iubi pe Dumnezeu și pe semeni, de a nu pune nimic mai presus de Hristos, fiindcă nici El n-a pus ceva mai presus de noi, de a rămâne fermi în credință și de a ne ancora nădejdea numai în El. Inepuizabil tezaur de gândire, scrierile patristice exercită mintea, deșteaptă priceperea, hrănesc sufletul, încălzesc inima și întăresc voința. Dacă în rugăciune vorbim noi cu Dumnezeu, prin scrierile sfinte, vorbește Dumnezeu cu noi și ne descoperă voia Sa. Cine
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]