5,372 matches
-
Laurian, Ilarian, Barnuțiu etc.), și curentul francez. Curentul latinist a fost mai slab în Moldova decât în Muntenia, unde urmele lui și azi1 încă n-au murit cu totul, dovadă persistența ortografiei "academice" la oamenii culți din Muntenia, dovadă frazeologia naționalistă mai în floare în Muntenia. Și nu e mult de tot de când Bucureștiul ținea sus steagul latinismului (Revista contemporană) împotriva spiritului critic moldovenesc. Că acest curent a fost mai tare în Muntenia, o mărturisesc și contemporanii. Așa, M. Kogălniceanu, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cuvintele patriotice și revoluționare ale lui Lazăr de acești prăvăliași și cum ar fi fost înțelese de fiii de boieri din Moldova. Începem să înțelegem pentru ce în Muntenia s-a format o falangă de propagandiști ai ideii latiniste și naționaliste - și nu și în Moldova. În Moldova, în deosebire de Muntenia, scriitorii de seamă și, în același timp, reprezentanții școlii critice au fost toți fii de boieri, și anume, din clasa boierilor mai 1 Georgiu Lazaru și Școala romană ăBuc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vedere. El nu vorbește ca democrat, ci ca naționalist. Și când s-a dus în popor "să-i culeagă" poeziile, el n-a făcut-o decât foarte puțin ca democrat (ori ca romantic), el a făcut-o mai ales ca naționalist. Pentru dânsul, țărănimea română n-a fost, mai deloc, clasa producătoare și obijduită, ca pentru un Bălcescu și alții, a cărei soartă trebuia îmbunătățită, ci păstrătoarea și reprezentanta românismului. În Iașii în 1844, după ce citează părerile unui personaj că "romînul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Petersburg, românii tot români vor rămânea și vor dovedi că sunt români prin limba lor, prin tradițiile lor, prin obiceiurile lor, prin cânticele lor și chiar prin giocurile lor"2 . E clar că patruzecioptismul lui Alecsandri e mai mult naționalist, decât democratic. 1 Op. cit., p. 240. 2 Proză, p. 188 ăRomînii și poezia lorî. El primește cu fericire colecția de proverbe a lui A. Pann. E plin de orgoliu când poate dovedi lui Mérimée că "energia sălbatică" cuprinsă în vorbele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
va trece neobservat și că ceea ce va fi bun se va deosebi și lăuda." orice caz, nu izvorau din acele doctrine, în acest arhinaționalism, în care socialiștii își exprimau adevărata lor fire, vedem noi că fondul lor prim a fost naționalist. Poate că dacă ar fi simțit că "eticheta" îi "obligă" să nu fie naționaliști nici în limbă și literatură, ei ar fi fost și aici împotriva "firii" lor, ar fi fost franțuziți, neologiști etc.1 Democrat, aristocrat, naționalist, internaționalist etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
orice caz, nu izvorau din acele doctrine, în acest arhinaționalism, în care socialiștii își exprimau adevărata lor fire, vedem noi că fondul lor prim a fost naționalist. Poate că dacă ar fi simțit că "eticheta" îi "obligă" să nu fie naționaliști nici în limbă și literatură, ei ar fi fost și aici împotriva "firii" lor, ar fi fost franțuziți, neologiști etc.1 Democrat, aristocrat, naționalist, internaționalist etc. - omul se naște așa. Aceste lucruri sunt organice. Și naționalismul socialiștilor, manifestat, în vremea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fost naționalist. Poate că dacă ar fi simțit că "eticheta" îi "obligă" să nu fie naționaliști nici în limbă și literatură, ei ar fi fost și aici împotriva "firii" lor, ar fi fost franțuziți, neologiști etc.1 Democrat, aristocrat, naționalist, internaționalist etc. - omul se naște așa. Aceste lucruri sunt organice. Și naționalismul socialiștilor, manifestat, în vremea când erau robi ai formulelor, numai în limbă și literatură - naționalism de care acei socialiști au dat dovadă când au scăpat de jugul formulei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care unii l-au dus până la șovinism și xenofobie - ne face să credem că fondul prim al socialiștilor, reprezentanți și ei ai claselor mijlocii și ai celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a fost un fond naționalist. Vechii socialiști, care au fost niște internaționaliști de formulă, în fond au fost niște naționaliști, dar cărora le-ar fi fost rușine să se declare naționaliști. * Acum, când am văzut că critica socialiștilor se aseamănă cu aceea a lui Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
celei țărănești și protivnici ai acordării de drepturi la evrei, a fost un fond naționalist. Vechii socialiști, care au fost niște internaționaliști de formulă, în fond au fost niște naționaliști, dar cărora le-ar fi fost rușine să se declare naționaliști. * Acum, când am văzut că critica socialiștilor se aseamănă cu aceea a lui Eminescu, că și ei și el se ridică împotriva 1 În 1889, un socialist, trecând în partidul radical, își justifica trecerea sa prin aceea că partidul radical
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor vecini și de a face din acest neam oropsit un mare popor, cu dreptul de a-și spune cuvântul său -, nu puteau să nu fie fascinați de concepția naționalistă, datorită Franței revoluționare. Iar dacă țara era îngenuncheată de vecini puternici, apoi marea majoritate a țării, elementul ei viu, acel care producea bogăția și care păstra neatins spiritul național - bogăție și spirit care aveau să alcătuiască viitorul patriei române -, elementul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
epoca Alecsandri (prin Mureșanu) și în epoca Sadoveanu (prin Goga, Agîr-biceanu). Iar dacă limităm discuția la literatura de dincoace de munți, găsim că poezia pseudoclasică boierească e aproape exclusiv erotică în Moldova, pe când în Muntenia e, deja, și patriotică ori naționalistă; găsim, apoi, în epoca următoare, că literatura Moldovei (Negruzzi etc.) e mai ales clasică și mai ales în proză, iar a Munteniei (Bolintineanu etc.), romantică și aproape toată în versuri. Ce orgie de "regionalism"! Pe urmă vine epoca Eminescu în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
meragă pe front împotriva Sovietelor decât până la Nistru, decât pentru dezrobirea Basarabiei, iar de acolo să se întoarcă și să elibereze Ardealul. Mișcarea Legionară a fost organizație național creștină, nu fascistă sau hitleristă. Dar oare este o rușine să fii naționalist, este ceva rău să fii creștin ? DEX propune definirea naționalismului privit din punct de vedere comunist ca ideologie și politică a burgheziei în problema națională, care susține interesele burgheziei ca interese ale întregei națiuni, instigând la ură națională, la asuprirea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
idealuri. Din această cauză armata germană i-a dezarmat pe legionari în zilele de 22 și 23 ianuarie 1941 și i-a scos din instituțiile statului pe care le conduceau. Legionarii n-au fost naziști. Ei au fost o formație naționalistă cu profund caracter creștin. Ei voiau să ridice România la nivelul cultural, industrial și de civilizație la care se aflau atunci Germania și Japonia și nu căutau să înjosească sau să subjuge alte neamuri. Ei voiau ca cele mai oropsite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
câteva ecouri la textul pe care și l-a postat pe INTERNET: „Era necesara o astfel de pozitie. M-am saturat și eu de abordări amatoriste și/sau exaltate fără temei. Ce confortabil este cînd vezi că mai sînt și naționaliști creștini rezonabili, care au știința de carte, spirit critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma „naționalist creștin rezonabil” plutește ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri... insalubre. O tânără care semnează „Vera” este de-a dreptul entusiasmată: „Dle Codrescu, vă mulțumesc mult pentru acest articol, mi-am limpezit anumite nedumeriri, mai ales ca imi iau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cel Mare și Sfânt”, nr. 47 Bacău. Țara era zguduită de război și răvășită de secetă și de pierderea provinciilor Bucovina de Nord, Basarabia, Ardealul de Nord și Cadrilaterul, iar „miopul” I. Antonescu aruncă în chinuri și bezna celulelor tineretul naționalist care nu făcea altceva decât că se pregătea ca ostași fideli ai neamului pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa politică și nebunia de a se considera un trimis al
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
instalații de cazane și dușuri, una la dispensarul din Stănilești, una la Dodești pentru baia comunală proprietatea Căminului și una repartizată Serviciului Sanitar al orașului Huși. (Al. Catanchin, Activitatea Serviciului Sanitar al Jud. Fălciu, în „Graiul Fălciului” Foae de propagandă naționalistă și creștină, Huși, An. I, nr. 4, din 1 septembrie 1940, p.2). Satul Dodești nu este lipsit de tradiția unor manifestări culturale. Cercul studențesc fălcian „Ștefan cel Mare”, organizează manifestări culturale însoțite de serbări și baluri, la Dodești (6
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
atmosfera ei terifiantă, să pedepsească, în numele unei legi nescrise, lumea obscură și degradată. Atracția spre morbid, dominantă a existenței lui Andrei Stoican, tulbură curgerea firească, pierdută în nimicuri, a vieții din mahala. Observația socială - studentul și publicistul înregimentat în mișcarea naționalistă de dreapta, socialistul veșnic urmărit și persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și mentalități caracteristice. O tușă pamfletară se alătură crochiurilor pline de umor (replici, gesturi
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii au
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Da, da, trecuse greva studențească din ’46, cursurile au Început la 8 ianuarie ’47, prin urmare cu mare Întârziere după evenimentele cu atacarea căminului „Avram Iancu” de către cei de la „Dermata”. Deci exista o atmosferă efervescentă. Fără Îndoială, era un spirit naționalist foarte dezvoltat, deosebit, În rândul studenților... Dar să vă mai spun și altceva: apucasem În anul II să cânt la un cor bisericesc la biserica din spatele căminelor... Paroh era părintele Florea Mureșan, care-a murit la Aiud1. Și acolo era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mișcare comunistă și În liceu, și În oraș mai ales... Au fost aicea două Întruniri, una cu Petru Groza și una cu Pătrășcanu. Aia cu Pătrășcanu a mai mers cum a mai mers, pentru că el a vorbit și În spirit naționalist român, În schimb, când a fost Petru Groza, a căpătat o foarte mare simpatie din partea populației maghiare, că el le-a vorbit și În limba maghiară... Și mi-aduc aminte că am fost și noi duși la manifestația aia, ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am bătut din picioare, ș-am vrut să părăsim sala. O parte o reușit să fugă, să plece, da’ pe-o parte ne-au oprit și am stat ș-am ascultat cuvântările lor. Și, de-atunci, noi am devenit mai naționaliști, adică pentru țară, că nu m-o interesat pe mine altceva... nici nu cunoșteam ce-i comunismul sau alte partide, că noi n-am fost nici pă timpul legionarilor, că eram ocupați din ’40, și nu știam de politică, de ce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
simpatie, pentru că ungurii făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste din timpul ungurilor, dar rușii ni s-au părut mai periculoși... În ’40, ei o luat și Basarabia, și asta știam tot din discuții cu oamenii mai În vârstă, care cunoșteau problema... Acuma nu era destul că era Basarabia luată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ori revizionist, ori diversionist. De ce? Eram În perioada când Apusul făcea desfascizarea Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: „Și noi facem desfascizarea”... Și În numele acestei desfascizări cădea tot: militarii vechi, polițiștii vechi, diplomații vechi, profesorii universitari de orientare naționalistă, elevi, tineret, studenți, muncitori, orice... Această mașină a măcinat orice, a măcinat tot felul de oameni, chiar și comuniști și securiști... Mai țineți minte ce condamnări s-au primit? Cum să nu? Vișovan a primit zece ani, Radu Constantin și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]