4,111 matches
-
ale râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența unei serii de torenți și vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
Mihai Diaconescu și Constantin Tuță, profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
scapat de persecuții. Câțiva tineri proveniți din familii instărite au fost duși să muncească în minele de cărbuni de la Anina și Lupeni pe perioada satisfacerii stagiului militar, și anume:Ioan Bociu, Ion Codobei, Ion Ionescu, Octavian Loichiță, Petru Malinovski, Aurel Oală, Ionel Pascu și Traian Vatriș. În Revoluția din Decembrie 1989 și-a pierdut viața un tânăr din localitate, pe nume Radian Belici, de 23 ani. A fost împușcat în zona Piața 700 din Timișoara. Corpul lui, împreună cu a altor victime
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
cum se obișnuia și cu sute de ani in urma, cu multe perne și țoale, o lavița, o masă mare în centrul camerei și un pătuț pentru nou-născuți. În plus, muzeul adăpostește costume populare de o vechime impresionantă, vase și oale vechi, de lut, iar de grinda atârnă o lampă ce funcționează cu petrol.
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
cu o minoritate de greco-catolici (4,79%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costum popular, cuptor, obiecte de tors lână și multe altele.
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
vaselor, elementele decorative și tehnicile de lucru sînt similare ceramicii dacice. Însă cuptorul în care ceramică se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor române. Ceramică de Săcel s-a produs într-o multitudine de forme: ulcioare, oale pentru lapte, ulcele pentru moși, strecurători, tigăițe cu trei picioare, oale la găluște, blide, fideaua. Acestea erau lustruite cu piatră efectul decorativ fiind dat de vărgile în zig-zag și liniile vălurite, de culoare bruna obținută prin pisarea unui anume fel
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
Însă cuptorul în care ceramică se arde, datînd din anii 1700, se leagă de tipul cuptoarelor române. Ceramică de Săcel s-a produs într-o multitudine de forme: ulcioare, oale pentru lapte, ulcele pentru moși, strecurători, tigăițe cu trei picioare, oale la găluște, blide, fideaua. Acestea erau lustruite cu piatră efectul decorativ fiind dat de vărgile în zig-zag și liniile vălurite, de culoare bruna obținută prin pisarea unui anume fel de piatră, si pictate cu pensula. Acest tip de ceramică se
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
Valea Izei, iar Săcelul avea nu mai puțin de 9 olari. Acum mai este o singură familie care continuă această tradiție. În anii 1970 pătrunderea produselor industriale părea să dea o lovitură finală și acestui ultim punct de rezistență. Producerea oalelor de lut fiind anevoioasa și costisitoare a fost abandonată, dar după câțiva ani reluată la insistențele specialiștilor etnografi, dar și stimulată de interesul în creștere al vizitatorilor pentru obiectele tradiționale. Lutul roșu de foate bună calitate, care să asigure închiderea
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
propice așezărilor omenești găsind aici locuri prielnice pentru pescuit, vânat, pășunat și chiar semănături în ochiurile de pădure. Descoperirile făcute în zona Ostrovul Corbului dau indicații despre urme de viață din timpul orânduirii comunei primitive. Aici s-au găsit unelte, oale, reprezentări antropomorfe modelate în lut datând din anii 2500-2800 î.Hr. (perioada neoliticului dezvoltat). Printre primele urme materiale a existentei așezării românești pe teritoriul comunei Devesel, au existat fortificațiile construite la sfârșitul secolului al III-lea pe malul stâng al Dunării
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
comitetul comunității Mogyoro (Aluniș): Szasz Gyorgy senior, Szasz Mihaly senior, Intze Peter, Vajda Janos, Branya Vaszi, Ördög Mihaly, Petrișor Juon, Orban Ferentz, secretar (jegyzö) comitetul comunității Rusu (Rușii Munți): Nekita Feldihan, Toader Antonesc, Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
ceramică. Această îndeletnicire s-a dezvoltat totuși într-o măsură mai mică decât în localitatea vecină Baru. În bibliografia consultată (2) se fac referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare de ars oale, cu o capacitate de trei chintale. Vasele confecționate erau obișnuite fiind în general nezmălțuite sau zmălțuite parțial. Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug, așa cum
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
referiri la perioada din deceniile 30-50 ale secolului XX când în Livadia erau trei cuptoare de ars oale, cu o capacitate de trei chintale. Vasele confecționate erau obișnuite fiind în general nezmălțuite sau zmălțuite parțial. Cuptoarele în care se ardeau oalele aveau pereții de tablă. În secolul XIX a fost perioada de înflorire maximă a acestui meșteșug, așa cum prezintă bibliografia consultată, după care olăritul a înregistrat un regres decăzând. Vasele obținute în urma muncii lor erau valorificate la târgurile care se desfășurau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la târgurile care se desfășurau în jurul comunei Livadia. În localitatea vecină Baru erau mai mulți locuitori care se ocupau de confecționarea obiectelor de ceramică și aceștia aveau porecla de ,coadă de laboș” (coadă de cratiță). Meșterii olari din Baru produceau oale refractare de bună calitate și rezistente. În anul 1896 a fost construită Fabrica de Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
au format așezări daco-romane. O poveste populară locală și adevărată spune că: "Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din cotul Vlașca, a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din București". Acele monezi sunt o mărturie care dovedește existența așezărilor daco-romane de pe valea Cașinului. La data de 15 martie 1410, Alexandru
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau lipeau oala de burta unuia dintre ei. Se producea un pocnet care speria grozav fetele, spre hazul tuturor. (Irina Ianc) Se spuneau ghicitori
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau lipeau oala de burta unuia dintre ei. Se producea un pocnet care speria grozav fetele, spre hazul tuturor. (Irina Ianc) Se spuneau ghicitori greu de dezlegat și jocuri de cuvinte greu de pronunțat. Un joc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pită/ Să mi-l dai într-o clipită”. Feciorii furau din caierul fetelor și se jucau de-a „bârdâgăul”: duceau o oală veche de lut, făceau câlții ghem și le dădeau foc în oală. In timp ce câlții ardeau lipeau oala de burta unuia dintre ei. Se producea un pocnet care speria grozav fetele, spre hazul tuturor. (Irina Ianc) Se spuneau ghicitori greu de dezlegat și jocuri de cuvinte greu de pronunțat. Un joc agreat era „tulai, birău!”. Unul dintre tineri
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
anumite rânduieli, astăzi cunoscute de tot mai puține femei, cu denumiri precum: Drept Dumnezeu, Năpuroșnie, căpițele, boboroade, date ca milostenie pentru cei adormiți, după ce, mai întâi, s-a trecut cu ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la cimitir, cu oala de tămâie și cu multe lumânări aprinse, este un alt obicei specific plopencelor, considerat de către cercetători unic în sudul României. De sfinții 40 de mucenici, se împart 40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din cuza războiului,", țăranului i-se lua tot grâul, cea mai mare parte din recolta de porumb, lâna-cotă de pe fiecare oaie, vițelul cel mai gras, strugurii, vinul, untul și brânza, mierea, etc. Ca să vezi!... Cine provocase războiul și cine plătea "oalele sparte!..." Mai departe a îndurat campaniile "de lămurire" pentru intrarea în "întovărășire" și apoi în C.A.P. Pentru intrarea în C.A.P., s-a aplicat "campania de lămurire de grad superior" adică: amenințări, amenzi, bătăi, hăituieli, înscenări de procese, etc.
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Pentru iluminat se folosea, opaițul (poponeața) cu seu sau untură iar mai încoace a apărut lampade 5, 8 și 12 lumini ce folosea petrol lampant (gaz). După 1900, s-au făcut case cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se făceau cu o cameră sau două și cu tindă la mijloc. Vara, bărbații purtau cămașă lungă și izmene din cânepă și se încingeau cu un brâu sau chimir cu buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
acestei destinații, coptileț iar vară și toamnă se uscau ciuperci - hribe îndeosebi - si semințe de bostani. O masă cu polițe în partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe care se puneau oale cu laptele „la prins” . În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
incinerație arderea defuncților s-a făcut la ustrinum, iar după modul cum au fost depuse resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele acoperite cu un
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]