10,695 matches
-
de ocoalele târgurilor, se limitează la trei cazuri: Vaslui, Bârlad, Tecuci. În primul caz este un spor foarte însemnat de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor cu danii din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum, toate la un loc depășeau cel mai mare domeniu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor cu danii din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum, toate la un loc depășeau cel mai mare domeniu, pe care îl stăpânea cel mai mare boier din Moldova. Acest domeniu îi conferea domnului o putere economică și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor cu danii din domeniul domnesc. El cumpără sate și, în aceeași zi în care cumpără, le donează ocoalelor. Numărul satelor din ocoalele târgurilor trebuie să fi fost însemnat și, oricum, toate la un loc depășeau cel mai mare domeniu, pe care îl stăpânea cel mai mare boier din Moldova. Acest domeniu îi conferea domnului o putere economică și militară de care marii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care o are ca poziție strategică, atunci când e vorba de un conflict cu turcii și tătarii. Așezându-și tabăra la Vaslui era nevoie ca numărul satelor să sporească, pentru a face față nevoilor pe care le impunea o curte domnească. Ocoalele târgurilor au avut un rol însemnat până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când satele acestora au fost vândute sau dăruite de domnii din acea vreme. Domeniul feudal (boieresc) din Moldova În legătură cu formarea domeniului feudal (boieresc) în Țările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crăstoaie, pe Racova, unde a fost Pătru, feciorul Crăstei, alt sat, anume Bălcarii, pe Racova, unde a fost Oană, fratele lui Pătru, și Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415: Crăstoae, Bălcarii și Curtești. Grigore, egumenul Bistriței, vindea cele trei sate cu 200 de zloți tătărești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documentele emise de cancelaria domnească, în secolul al XV-lea, avem informații bogate despre țăranii dependenți, pe care îi găsim în satele stăpânite de boieri - sate boierești -, în satele mânăstirești sau episcopale și în satele domnești, care se aflau în ocoalele stăpânite de domn. Despre existența țăranilor liberi, nu avem nici o informație în documentele secolului al XV-lea. Acest lucru se datorează faptului că documentele din acest secol înregistrează doar proprietatea pământului și schimbările care au loc în stăpânirea pământului. Dimitrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceia care pot îndeplini și o slujbă în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie că îndeplineau sau nu o slujbă, erau curteni. Când a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ioan). Acest apelativ a fost folosit pentru prima dată în privilegiul dat mânăstirii Zografu, la 10mai 1466, ca după aceea să apară în alte16 privilegii date bisericii. A mai fost folosit la 15 octombrie 1491, când alipește mai multe sate ocolului de la Vaslui. Io și Noi sunt folosite împreună în actul care consemnează jurământul de la Colomeea, din 1485, și în tratatul de la Hârlău, din iulie 1499. În documentele redactate în limba latină apare și cuvântul heres (haeres), care înseamnă moștenitor. Titlul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vii și le-au tăiatu capitele în târgu, în Roman.” Romanul avea întărituri destul de solide, de pe vremea marelui Ștefan, iar țara care i-a venit în ajutor domnului a fost, mai întâi, formată din locuitorii satelor, care făceau parte din ocolul târgului Roman. Cum i-au căsăpit pe boieri, Alexandru Lăpușneanu și Mircea Ciobanul, peste 20 de ani, spune multe despre rolul jucat de oligarhia boierească în conducerea țării. Ca șef al armatei, domnul putea delega pe un dregător să conducă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind înconjurate cu ziduri prevăzute cu turnuri. În timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu a devenit reședință domnească, o dată cu mutarea capitalei la Iași. La 10 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii de la Tazlău trei sate “care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra”, ceea ce însemnă că aceste curți erau vechi și aveau un domeniu foarte însemnat, din moment ce domnul își îngăduia să ia trei sate. Săpăturile arheologice au scos la iveală elemente care îngăduie reconstituirea, în parte, a fostului palat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nueluța și cu stânga m-a prins de antereu. Eu am luat mânele înapoi și am eșit din antereu că era de-a mamei larg. Și eu țipam cât puteam. Și a venit bunica și a deschis oleacă poarta de la ocol și zicea: "Aicea Ghiorghi", dar nu aveam când, că el mă ajungea și iar mă croia. Și a dat Dumnezeu și s-a împedicat și a picat și eu am eșit în ogradă și bunica a tras poarta care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățător în satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Popa Costachi a avut 3 fete: una măritată după Vasile Nică Sofia o chema Raveica. Una după Ghiorghi Nichiforeanu în Baia și alta după Marian din Rădășeni care a avut ficior la Ocolul silvic Râșca. La înmormântarea cucoanei Ilinca a lui Toader Ghiorghițanu am luat parte și eu, ținându-mă de fusta mamei mele, ca să nu mă prăpădesc, că nu aveam mai mult de 2-3 ani. Plângeau toate femeile, că cucoana lui Ghiorghițanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Bolgrad în 1932, cu examen de bacalaureat. Urmează școala Politehnică din București, Facultatea de Silvicultură pe care a absolvit-o în 1940 fiind declarat inginer în specialitatea silvicultură. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca inginer șef la ocoalele silvice Sudrugeni și Dobrești, jud. Bihor, și la Directia silvica Bihor și Iași. A ocupat funcțiile de inginer șef și director la Direcția silvică Iași. S-a afirmat și pe linie didactică ocupând funcția de director la școala medie tehnică
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din Bolgrad în 1939, cu examen de bacalaureat. Urmează școala Politehnică din București, Facultatea de Silvicultură, pe care a absolvit-o în 1946 fiind declarat inginer în specialitatea silvicultură. Țara de activitate - România. S-a afirmat în organizarea și conducerea ocoalelor silvice din județul Sibiu și ca director la Direcția silvică Sibiu. JELEASCOV (JELEA) V. Id. S-a născut în 1918 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi, Ucraina). A decedat la București. Stud. Absolvent al liceului de baieți Regele Carol al
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
strălucit fiind declarat inginer agronom în specialitate producție vegetală. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca: - Organizatorul secției agricole la liceul de băieți din orașul Bolgrad în 1930, unde a funcționat ca profesor până în 1940. - Organizator și conducător de ocoale agricole (Huși, Orșova, ș.a ) - Promotor al culturii grâului, prin iarovizare, (în urma colaborării în cercetare cu prof. Gh. Ionescu- Sisești) în zonele montane (Orșova). A organizat centre zootehnice în plasa Orșova. - A fost director al Direcției statistice în Ministerul Agriculturii
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
tehnician la Camera Agricolă din Iași (martie-septembrie 1943). Este din nou concentrat și trimis pe frontul de est, în perioada octombrie 1943 - decembrie 1944. Ca inginer agronom a fost încadrat, pentru prima oară, la 1 septembrie 1945, ca șef al Ocolului Agricol Tg.Frumos, unde lucrează până în noiembrie 1947. De la 1 martie 1947 îndeplinește și funcția de inginer șef la Gospodăria agricolă de stat Războieni , jud.Iași, până la 1 sepembrie 1948, când este transferat la Gospodăria de stat Răducăneni. De la 1
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
amprenta întregii sale vieți plină de împliniri începând cu cea de elev, de student, apoi ca inginer silvic, unde datorită corectitudinii exemplare, oriunde a lucrat, va parcurge toate treptele profesionale de la inginer stagiar, inginer principal, șef serviciu tehnic, șef de ocol silvic, inginer șef și director de direcție silvică. Profesionalismul, responsabilitatea civică, corectitudinea, principialitatea i-au fost imprimate, pe de o parte, de mediul familiar, iar, pe de altă parte, de deosebiții săi dascăli din Liceul de băieți din orașul Bolgrad
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de băieți din orașul Bolgrad. A fost un om care și-a respectat partenerii de afaceri, ceea ce i-a adus multă satisfacție în viața profesională, în modul de colaborare cu subalternii săi și cu unitățile cu care direcția sau ocolul colabora. S-a născut la 5 mai 1914 în orașul Luck, Rusia, tatăl sau fiind cadru militar. Revine împreună cu părinții, încă de mic, în orașul Bolgrad, unde va rămâne până la emigrarea în România. Urmează școala primară în orașul Bolgrad, orașul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
particulare, bursele de stat fiind foarte puține și de valori mici în acele timpuri, frecvent acordându-se pe principii de naționalitate. Continuă această activitate și după obținerea titlului de inginer silvic. În anul 1940 este numit inginer șef adjunct la Ocolul silvic Sudrugeni din județul Bihor-Transilvania. În scurt timp este transferat la ocolul silvic Dobrești, județul Bihor, unde funcționează ca șef de ocol silvic până în anul 1948. Datorită bunei sale pregătiri profesionale, corectitudini și exigenței în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, inițiativei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
acele timpuri, frecvent acordându-se pe principii de naționalitate. Continuă această activitate și după obținerea titlului de inginer silvic. În anul 1940 este numit inginer șef adjunct la Ocolul silvic Sudrugeni din județul Bihor-Transilvania. În scurt timp este transferat la ocolul silvic Dobrești, județul Bihor, unde funcționează ca șef de ocol silvic până în anul 1948. Datorită bunei sale pregătiri profesionale, corectitudini și exigenței în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, inițiativei sale în soluționarea problemelor dificile, este transferat cu serviciul la Direcția silvică
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
această activitate și după obținerea titlului de inginer silvic. În anul 1940 este numit inginer șef adjunct la Ocolul silvic Sudrugeni din județul Bihor-Transilvania. În scurt timp este transferat la ocolul silvic Dobrești, județul Bihor, unde funcționează ca șef de ocol silvic până în anul 1948. Datorită bunei sale pregătiri profesionale, corectitudini și exigenței în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, inițiativei sale în soluționarea problemelor dificile, este transferat cu serviciul la Direcția silvică Oradea, unde, în mod succesiv, ocupă funcțiile de șef de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la unități agricole de teritoriu, apoi în învățământul liceal și în ultima perioadă a vieții în cadrul Ministerului Agriculturii și Direcției Generale de Statistică a României. În anul 1940 s-a stabilit în România cu familia, revenind pentru o perioadă la Ocolul Agricol Huși, după care trece la Ocolul agricol al plasei Orșova. S-a născut la 1 mai 1908 în comuna Băneasa (Banovka), județul Izmail, într-o familie de coloniști bulgari, proprietari de lot familiar (nadel). Studiile primare le urmează în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
învățământul liceal și în ultima perioadă a vieții în cadrul Ministerului Agriculturii și Direcției Generale de Statistică a României. În anul 1940 s-a stabilit în România cu familia, revenind pentru o perioadă la Ocolul Agricol Huși, după care trece la Ocolul agricol al plasei Orșova. S-a născut la 1 mai 1908 în comuna Băneasa (Banovka), județul Izmail, într-o familie de coloniști bulgari, proprietari de lot familiar (nadel). Studiile primare le urmează în comuna natală (1916-1920), iar cele secundare la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]