5,154 matches
-
ipostatică a individului uman, nici a lui Dumnezeu, decât ca hipo-stanță ce devine mereu și întotdeauna o ieșire și raportare către altul. Propriu persoanei este să fie mereu în afara ei, să se îndrepte neîncetat către altceva. Așa cum afirmă Yannaras, conținutul ontologic patristic al persoanei este reprezentat de alteritatea absolută ca diferență existențială față de esență. Persoana este caracterizată de alteritate absolută, de unicitatea și irepetabilitate, însă această alteritate nu poate fi exprimată și încadrată conceptual, singura cale fiind trăirea alterității ca fapt
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fiecare persoană în parte într-un mod irepetabil și în același timp complet, desăvârșit. Existența fiecărei persoane în parte înseamnă o recapitulare a existenței într-un mod nemaiîntâlnit. „Ca libertate ontolo¬gică absolută, persoana necesită... o constituție ipostatică fără necesitate ontologică. În consecință, ipostasul său trebuie neapărat să se înrădăcineze, să se constituie într-o realitate ontologică neafectată de «starea de creatură». Acesta este sensul frazei scripturistice: a se naște «de sus» (Ioan 3, 37). Este exact posibilitatea pe care hristologia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
persoane în parte înseamnă o recapitulare a existenței într-un mod nemaiîntâlnit. „Ca libertate ontolo¬gică absolută, persoana necesită... o constituție ipostatică fără necesitate ontologică. În consecință, ipostasul său trebuie neapărat să se înrădăcineze, să se constituie într-o realitate ontologică neafectată de «starea de creatură». Acesta este sensul frazei scripturistice: a se naște «de sus» (Ioan 3, 37). Este exact posibilitatea pe care hristologia patristică se străduiește s-o proclame, s-o vestească omului. Hristologia, cum a fost elaborată în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
îl înțelege drept act privit ca proces în curs de înfăptuire. Alternativ cu acest termen, Aristotel folosește oarecum sinonim pe cel de evis^e^sta, înțeles ca act săvârșit, deci ca act care și-a atins scopul. Evspysia are prioritate ontologică în raport cu puterea și substanța pentru că le cauzează, deși sub aspect temporal este consecința puterii. Important este însă că Aristotel atunci când vorbește de divinitate nu face distincție între svspysia și un alt termen, Suvapiq (putință, facultate de a putea). Maxim Mărturisitorul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a acesteia. Discursul despre om în viziunea bizantină trebuie să cuprindă o clarificare, fie și minimală a stărilor care l-au definit, îl definesc și trebuie să îl definească. Este vorba de „stări” sau „situații”care trebuie înțelese în registrul ontologic. Dezlegarea semnificațiilor ascunse în spatele sintagmei „haine de piele”, sau cu o altă traducere ”tunică de piele”, au preocupat filosofia și spiritualitatea bizantină din vremea primelor sale articulări și până în vremea secolelor XIV-XV, care au consemnat atât apogeul cât și apusul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare, ale omului. Textul indică deci o schimbare majoră în felul de a cunoaște adamic, la aceasta adăugându-se și mâncarea mărului oprit, care îl fixează ontologic nu numai într-o altă dispoziție a sufletului, dar și într-o nesfârșită tendință de autonomizare ce nu înseamnă altceva decât moartea. Alungarea din Rai trebuie înțeleasă, din această perspectivă, numai ca o îndepărtare a pericolului ca omul să se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pedagogic universitar. Un efort necesar pentru soluționarea problemei trebuie depus în vederea elaborării unui nou curriculum și a unor noi strategii de formare profesională ințială a cadrelor didactice în facultate, care să răspundă demersului educațional modern, pentru schimbarea mentalității la nivel ontologic general, luând în considerare realizările psihologiei și ale pedagogiei în cunoașterea naturii și structurii activității umane, inclusiv a comportamentului profesional, pentru care primează competențele și atitudinile în raport cu cunoștințele, prioritar, competențele de adaptare intelectuală și emoțională la surse și tipuri noi
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
consideră onorabil, dar aplică lax principiile etice și normele sociale. Practică necenzurat compromisul, urmărește interesul personal și- i place să creadă că suferă din iubire. Personajul comediei și schiței caragialiene nu manifestă sensibilitate pentru transcendent și nu cunoaște alt plan ontologic În afara celui social. Cu simțurile acutizate, el trăiește clipa, organic, e un epicureu și exaltă norocul orb când Întrevede schimbări fericite În viața lui, ca Lefter Popescu din nuvela Două loturi: „Toți zeii! toți au murit! toți mor! numai Norocul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și ca integrare În tradiția nescrisă legată de fiecare Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru: mutatul dintr-o casă În alta sau chiar În aceeași casă, dar În alt apartament. Dar circul acesta este, În fapt, expresia ursuzâlâcului, a unei crize ontologice manifestate prin senzația golului și prin apăsătoare uniformitate. Nu mult diferită Însă de acea criză, punctată prin stil direct, din finalul Înșiruirii delirante de ființe, lucruri, mâncăruri etc. ce formează «tabla de materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reprezentând esențialmente progresul social și normativ pe care istoria umană l-a parcurs până în prezent. Wendt avertizează însă că, deși am lăsat în urmă anarhia hobbesiană unde funcționa principiul "homo homini lupus" și unde actorii nu își recunoșteau reciproc legitimitatea ontologică, nu am reușit încă să depășim anarhia lockeană în care, deși actorii se recunosc reciproc, funcționează într-un mediu competitiv, preferabil desigur celui conflictual hobbesian, dar mai puțin dezirabil decât cooperarea determinată de valori comune a mediului internațional kantian care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai mult decât alta mă plasez în câmpul epistemologiei subiective. Dacă mă informez asupra vieții și epocii pictorului respectiv, Van Gogh, de exemplu, operez cu date obiective epistemic. Dacă mă lovesc de o stâncă, am de asemenea acces la subiectivitate ontologică: durerea este ceva pe care nu numai oamenii, ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică. Gândirea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subiectivitate ontologică: durerea este ceva pe care nu numai oamenii, ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică. Gândirea reprezintă ultimul refugiu al accesului la subiectivitate ontologică. Epistemologia subiectivă și obiectivă are nevoie de mai mult decât de gândire, au nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oamenii, ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică. Gândirea reprezintă ultimul refugiu al accesului la subiectivitate ontologică. Epistemologia subiectivă și obiectivă are nevoie de mai mult decât de gândire, au nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin captive
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aceste metodologii asigură căi specifice de analiză independente în raport cu cercetătorul, deși modalitatea în care cercetătorul își alege domeniul științific de activitate este o problemă de fenomenologie husserliană, nefiind deci integral ferită de subiectivitate. Pe scurt, pentru Searle munții posedă obiectivitate ontologică, fapt care le permite să existe ca munți chiar și în absența oricărei ființe umane. Pentru Onuf, pe de altă parte, munții posedă o indeniabilă obiectivitate ontologică, dar nu avem niciun indiciu asupra a ce este această ontologie și cum
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nefiind deci integral ferită de subiectivitate. Pe scurt, pentru Searle munții posedă obiectivitate ontologică, fapt care le permite să existe ca munți chiar și în absența oricărei ființe umane. Pentru Onuf, pe de altă parte, munții posedă o indeniabilă obiectivitate ontologică, dar nu avem niciun indiciu asupra a ce este această ontologie și cum să o abordăm. Munții sunt construcții sociale accesibile nouă ca munți. Am ajuns aici la vechea dispută filosofică între realism, pentru care lucrurile există independent de percepția
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în jos", extrapolând din nou dialectica din planul structural în cel suprastructural. Leninismul nu este altceva decât ceea ce Marx a denumit ideologie, dar un tip aparte de ideologie, deoarece preia instrumentarul conceptual marxist, renunțând însă la metodologia și la viziunea ontologică marxistă: revoluția se poate face acum și "de sus", nu "de jos", așa cum susținuse permanent autorul Capitalului, dimensiunea politică a leninismului fiind deci net superioară celei sociale în favoarea căreia Marx argumentase, dar situată pe o poziție secundară în raport cu factorul ideologic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
își derivă existența și sensul din ofensiva permanentă împotriva lumii înconjurătoare; odată ce se mulțumește cu poziția dobândită și încearcă obținerea unui armistițiu, războiul este ca și pierdut: poate supraviețui sub formă politică, dar într-o lume care îi dictează coordonatele ontologice și pe care nu mai are nici o speranță să o înlocuiască cu propriul proiect ideologic, ci doar să se lase iremediabil înghițit de ea. Așa cum scrie și Henry Kissinger, Prețul plătit de Uniunea Sovietică pentru căutarea ei disperată de legitimitate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
plenare ale omului, a căror individualitate era circumscrisă unui cadru colectiv; adevărata afirmare a personalității umane nu ar fi fost posibilă decât în lumea post-capitalistă, în care realitatea socială și materială urma să fie restructurată pe cu totul alte coordonate ontologice. Civismul și participarea politică au un rol foarte important în dinamica regimurilor leniniste, dar semnificația lor diferă radical în raport cu accepțiunea liberală a acestor termeni. În primul rând, în societățile liberale, civismul are ca forță motrică inițiative proprii ale membrilor comunităților
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
poli de putere alternativi și a unor mecanisme sociale corective, regimurile leniniste suprimă însăși ideea de politic, fondată pe concurență, negociere, alegere. În ciuda corectitudinii percepției, se uită însă că miza profundă a regimurilor leniniste nu este una pur politică, ci ontologică: transformarea din temelii a omului și a proceselor de socializarea în care acesta este irevocabil inclus. Așa cum am menționat de-a lungul lucrării, leninismul romantic se izolează în raport cu forțele și tendințele burgheze din exterior și din interior, dar nu în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sacru și cel real. Măștile, dansurile și gesturile sunt aspecte ale structurii acestui mit. Acest înțeles se poate extinde la instrumentele care sunt utilizate în ritual. Un spațiu și un timp centrează simbolurile care definesc spațialitatea ființelor umane în termeni ontologici și empiric prin așezarea unui decor. Limba utilizată pentru comunicare e o continuitate a limbajului mitului cosmogonic. Lumea nu apare în același fel tuturor comunităților umane. De aceea și diferitele aspecte ale aceluiași mit. De la simplu la complex, complexitatea mitului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și cei doi oameni care au perpetuat Tradiția. În zoroastrism dogma prezintă existența unor coautori ai genezei, în mitul gemenilor divini, Ormuzd și Ahriman. Ei reprezintă principiile creației și distrucției în geneză. Într-un anumit sens nu este un dualism ontologic pentru că în primul act creativ Ormuzd limitează timpul, deci puterile lui Ahriman de a distruge 356. Până și în templul masonic și cel rosicrucian există alternanța suprafețelor pardoselii ce reflectă lupta dintre bine și rău, dintre zei și titani, între
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o însușim de hermeneutică comparată, așa cum există și o literatură sau o pictură comparată. Simbolurile nu pot deveni accesibile decât prin interpretare, din care cauză ele constituie un mister, o enigmă, un locus hermeneuticus 409, devenind arhetipul situației simbolice, atât ontologic, cât și gnoseologic. Cum îmi spunea Constantin Noica într-una dintre epistolele sale simbolul constituie un exemplu tipic de totalitate ontologică care justifică o hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
interpretare, din care cauză ele constituie un mister, o enigmă, un locus hermeneuticus 409, devenind arhetipul situației simbolice, atât ontologic, cât și gnoseologic. Cum îmi spunea Constantin Noica într-una dintre epistolele sale simbolul constituie un exemplu tipic de totalitate ontologică care justifică o hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic și sacru. Deci modelul primordial unifică, constituie centrul și factorul integrativ al omului, parte din creație și totodată parte din creator
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de credință, de doctrina unui ordin și nu privind lucrările științifice care împărtășesc un rezultat al inteligenței umane. Când religiile conțin întregul adevăr al lumii, putem oare aplica cercetarea științifică umană asupra informațiilor primare conținute de acestea? Sau, este căutarea ontologică, indisolubil legată de relația cu realitatea? Oricum, ideile noastre converg epistemologic către aceleași concluzii: gândirea liberă a făuritorilor de istorie, cum sunt numiți frații Ordinului Universal, a accesat acel ceva care se întâmplă în întreaga lume și în toate timpurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și negându-i existența, importanță realizată abia după oribilul holocaust al secolului al XX-lea. Această substituție și-a găsit expresia intelectuală prin faptul că în creștinismul timpuriu istoria biblică a fost înlocuită în totalitate prin înțelegerea neistorică, metafizică și ontologică a lui Dumnezeu prin Sfânta Treime, cheia de acces a Israelului rămânând doar prin Dumnezeul Vechiului Testament 460. Trăim totuși sub grija aceluiași Mare Arhitect dintotdeauna, indiferent de numele Lui, Abraxas 461. Când cunoașterea naște din cunoaștere, ritualurile lumii transmit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]