4,801 matches
-
așteptare (de la 12 până noaptea târziu). Interzicerea de a se alimenta și de a consuma orice fel de lichide i-a răpus pe cei mai debili. În fine, demonstrația a început cu o altă mare minciună: parada așa-numitelor gărzi patriotice. Comentariile glăsuiau despre cei care au eliberat țara. Adevărul era încă o dată alungat. Cei care treceau prin fața tribunei erau oameni tineri, cei mai mulți nenăscuți la 23 august 1944. Un mare calup uman, cu care s-a deschis demonstrația, ne-a înfățișat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mulți ani șeful Școlii de Securitate de la km 11 Băneasa, unde a predat ciclul I, munca cu agentura, recomandând în cursurile lui două principale baze pe care să se facă recrutarea de agenți, și anume: recrutarea pe bază de sentimente patriotice; recrutarea pe bază de material compromițător. Mai întâi, candidații la recrutare erau studiați în amănunțime de un ofițer de Securitate. Aceasta era faza cunoașterii personale, care însemna un raport cu portretul fizic și intelectual al candidatului. Printr-o operațiune de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele mai multe ori erau înghesuiți cu genunchiul în fund și ajungeau la sediul Securități în Domnița Anastasia ori în clădirea fostei Vămi a Poștei puternic păzită de la podul Mihai Vodă, atât de speriați, încât nu mai animau niciun fel de sentimente patriotice și recrutările eșuau. Refuzul colaborării cu Securitatea nu-ți poate atrage neplăceri decât vremelnic. În special agenții recrutați deja trebuie să se debaraseze de această rușine, eschivându-se de la întâlnirile, de obicei bilunare, la care pentru început ei să se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
își disprețuiesc agenții, pe care între ei îi numesc în derâdere ciripitori, turnători, prădători, bingănitori și aproape niciodată un ofițer de Securitate trecut în rezervă nu acceptă să fie recrutat și să lucreze ca agent sau ca rezident, oricâte sentimente patriotice ar avea în el, tocmai datorită disprețului lui pentru agenții pe care i-a folosit și pentru josnicia lor. Recrutarea pe bază de material compromițător se face atunci când celui pe care au pus ochii securiștii i se găsesc hibe, un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din denumirea noului bulevard în curs de dezvoltare pe mormântul Căii Rahovei și al străzii Uranus. Dar unde o fi oare electrificarea? în lacurile de acumulare aproape secate, în lignitul inferior de suprafață și de proastă calitate exploatat prin muncă patriotică? în petrolul și gazele naturale irosite de ani de zile, în produse chimice de proastă calitate, fabricate în cantități uriașe și inutile? Sau poate că noi, specialiștii de rând, care plătim zilnic toate oalele sparte ale indicațiilor prețioase, nu suntem
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și părerea unanim acceptată despre rolul calamităților în dezvoltarea socialismului. Au fost inundații și populația a trebuit să plătească, economia nu trebuia să sufere. A fost cutremurul și poporul a trebuit să plătească contribuții benevol-obligatorii și a participat la muncă patriotică pentru repararea blocurilor, unele avariate chiar de la darea în funcțiune. Pagubele nu trebuiau să afecteze economia națională. Dar suntem în secolul vitezei și în România cuvântul auto e foarte des folosit. Și nu e vorba doar de automobile. Timp de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
neutru, când nu și simpatetic, de către referent, fie că era vorba despre „legătura mereu biunivocă și obligatorie dintre etic și estetic”, „impactul moralității (și al curajului moral)” și chiar despre o deloc confortabilă afirmație precum „marele roman și marea poezie patriotică sunt, Înainte de toate, mare roman, mare poezie”, care ridiculiza, indirect, armata de lăudători ai regimului. Din unele formulări ale referatului se puteau deduce și obiecțiile cenzorilor. Unele dintre acestea păreau a nu fi deloc străine de nemulțumirea scriitorilor naționalist-securiști din jurul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre „legătura mereu biunivocă dintre etic și estetic” (p. 33); În genere, dreapta echilibrare a criteriilor estetice și a celor etice, impactul moralității (și al curajului moral) În literatură Îl obsedează În chip vădit. „Marele roman politic și marea poezie patriotică sunt, și vor fi și În viitor, Înainte de toate, mare roman, mare poezie” (p.182). În sprijinul acestor convingeri sunt invocați și Engels sau Gramsci, ca și autenticul sens al „partinității” În mult controversatul text al lui Lenin. În afara unor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din satul meu, care, întorși de la militărie povesteau cu așa de puțină considerație despre oamenii și procedeele din armata țării lor, că ascultându-i, mi se strângea inima și plin de amărăciune judecam că numai o totală lipsă de simț patriotic și de solidaritate națională poate permite cuiva să vorbească în așa hal despre armata poporului său. Oamenii aceștia trecuseră unii din ei prin armata austriacă și din comparațiile între ce au văzut la străini și ce văd la armata lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
români și evrei. Evreii arătau o preferință vădită față de naționali-țărăniști. Cu liberalii s-au întâlnit pe terenul exploatării bancare, așa că o armonie perfectă nu se stabilise încă. În acest sector două capitaluri de pradă se stinghereau unul pe altul. Considerațiile patriotice liberale nu puteau amăgi decât pe naivi. Capitalul liberal nu și-a justificat existența în fața istoriei românești. El nu fusese adunat pentru a servi ca rezervă și sprijin de luptă pentru neamul nostru. În timp ce capitalismul german a facilitat ascensiunea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
naționale. Dacă opinia publică va fi cu mine, voi veni eu la putere. Dacă opinia publică va fi cu Domnul Codreanu, va veni Domnia sa. Chestiunea este însă alta, noi, toate partidele, și al Domniei Sale și al nostru și celelalte, suntem patriotice, care vrem binele țării și Domnia Sa și noi - firește - fiecare pe calea pe care socotește mintea sa. în ce privește care partid să vină să cârmuiască țara, aceasta are s-o hotărască opinia publică a țării în conformitate cu greutatea argumentelor pe care le va
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
eu n-aș găsi de bine ca organizația Domniei Sale, cu aceste pricipii să ia cârmuirea țării în mână. De aceea am luptat contra Domniei Sale. Chestiunea este însă alta, noi, toate partidele, și al Domniei Sale și al nostru și celelalte, suntem patriotice, care vrem binele țării și Domnia Sa și noi - firește - fiecare pe calea pe care socotește mintea sa. în ce privește care partid să vină să cârmuiască țara, aceasta are s-o hotărască opinia publică a țării în conformitate cu greutatea argumentelor pe care le va
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe cei mai apropiați aliați ai noștrii să-i găsim în rândurile ofițerilor armatei țării noastre. Istoria este plină de marea înțelegere pe care o arată militarul luptei în sine. Istoria modernă a Japoniei unde militarii, după ce execută o poruncă patriotică se sinucid pentru a ispăși călcarea disciplinei ostășești, în scopul mare de a salva patria. Nu mai puțin în Spania, unde istoria s-a dezobișnuit să se mai aștepte la isprăvi războinice, armata a tras sabia și, printr-un general
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Carol al II lea. Comportarea evreilor din Basarabia și Bucovina, cu ocazia încercărilor grele prin care trecea țara, a produs o profundă indignare în pătura largă a poporului românesc. Câtva timp s-a discutat acest fapt într-un stil patriotic, dar au trecut câteve săptămâni de atunci și totul a fost dat uitării, iar oamenii au început din nou să-și continue preocupările obișnuite și viața lor tihnită. Odată cu aceasta a fost dată uitării și pierderea Basarabiei și după un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
umilit, batjocorit, când anarhia cea mai cumplită ne amenință, când foametea bate la ușă și când toată lumea indică pe vinovat, Garda de Fier e silită să părăsească atitudinea ei de largă înțelegere față de Rege și să-i ceară singurul act patriotic ce i-a mai rămas, singura și ultima datorie: SĂ ABDICE! E strigătul unanim al țării. Voința totală a unui popor. Orice altă încercare e condamnată pieirii. Agentul masoneriei și al iudaismului, omul democrațiilor prăbușite, autorul dezastrului țării să plece
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
una a intrat Nicolae Popa cu legionarii avuți la dispozițle și pe alta Nicolaie Crăcea cu teleormănenii lui. La ambele intrări erau de pază posturi militare duble. Nicolae Popa, intrând în clădire, le-a vorbit soldaților apelând la sentimentele lor patriotice. La intrarea teleormănenilor s-a opus o santinelă, dar a fost rănită și dată repede la o parte. Când legionarii au intrat în Palatul Telefoanelor au dezarmat corpul de gardă și au baricadat intrările. Patrule militare puternice, care circulau prin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
interioare păreau atunci ancorate în abstract și teorie. Așa ni se părea nouă comparația ce-o făcea între obținerea unui grad legionar și obținerea unei distincții militare pe câmpul de luptă, ca urmare a unui moment de exaltare a simțului patriotic convertit într-o bravură. Dar încordarea maximă de voință și credință a acelor clipe rămâne, pentru cei mai mulți, după ce momentul crucial a trecut o amintire a unei culmi pe care a atins-o odată și de pe care apoi a coborât în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acela care provenea dintr-o căsătorie mixtă. În acest context, Statutul juridic a fost prima reglementare împotriva evreilor care anunța, cel puțin într-un domeniu al societății, ce avea să urmeze. Am în vedere serviciul militar, ca serviciu de onoare patriotică pe care un cetățean îl făcea prin depunerea jurământului pentru țara căreia îi aparținea. Această lege a stabilit trei categorii de evrei - după ascendență, apartenența la religia mozaică și anul așezării în România. Dintre acestea, categoriilor I și III li
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
populației nevoiașe” (doc. nr. 99). Concluzii. „Statutul militar al evreilor” a fost una dintre legile mari ale discriminării evreilor din România. A blocat accesul pentru toți bărbații evrei cu vârsta între 18 și 50 de ani la îndeplinirea unei îndatoriri patriotice importante. Un serviciu al onoarei s-a transformat într-o obligație stigmatizantă, umilitoare și dezumanizantă. Munca obștească obligatorie a cunoscut în cei peste trei ani și jumătate de existență mai multe reglementări cu putere de lege la care s-au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal nostru steag, Pui de lei, Voința neamului, Imnul eroilor etc, au fost reintroduse în circuitul repertorial al poporului român în 12 aprilie 1968, la plenara extraordinară a pcr . Pag. 245 - Interviu . Redactorul - Un alt contraargument
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
itinerarii sociale și acestea, tot anonime. Iată dovada cu acuzațiile justificate: “Apelurile noastre n-au avut succes. Mulțimea nu s-a adunat în piață așa cum plănuisem. (După saci de manifeste difuzate în întreg orașul?!) Locul era înțesat de milițieni, gărzi patriotice și securiști. DUPĂ CE AM FOST ȘI EU LEGITIMAT, AM PLECAT LA RÂNDUL MEU - povestește Casiasn Maria Spiridon. Dacă persoanele oficiale, recte securitatea, în freamăt violent ar fi așteptat o explozie, o revoltă nervoasă, ar fi căutat mai întâi agitatorii. Pe cale
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pentru securitatea statului , astfel , că NU SUNT ÎNTRUNITE ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE INFRACȚIUNII DE PROPAGANDĂ PREVĂZUTE ȘI PEDEPSITE de art. 166 , al.2 Cod penal. (Fals , fals de tot ! “EROII IAȘULUI”au fost arestați, molestați până la desfigurare și umiliți în mândria patriotică - cu brutalitate pentru tentativa de DĂRÂMARE A COMUNISMULUI, pentru răzmeriță ; ce, nu-i de-ajuns?). Pag. 193 - 194 “În același timp , primarul Constantin Simirad aplauda frenetic atitudinea revoluționarilor din decembrie ... N-au înțeles că era de datoria lor ( Prefectura și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
gâfâială, n.n) Vedeți, asta era îngrozitor ; îi puneau să ne bată ! Îi culpabilizau . Din punctul meu de vedere ei ȘI-AU FĂCUT DATORIA AȘA CUM AU CREZUT DE CUVIINȚĂ . N.n. - Este o pledoarie ticăloasă, profund comunistă, uluitoare : Justificarea țintă, pretins patriotică a călăilor, asasinilor care au umplut gropile comune cu cadavrele martirilor. Au schingiuit și lichidat elitele țării. Au mutilat existența multor generații de tineri prin lagărele și închisorile comuniste de exterminare, etc.. Au estopiat conștiințe !! In numele uniformei și a
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în Moldova de V. Bumbac, care folosea și pseudonimul A. Costânceanu. Folclorul este reprezentat nu numai prin culegeri de texte
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
pentru lumea care dispărea. Chiar și aspectul grafic mărturisește această atitudine. F.Z. publică în primul rând literatură. Puțin numeroasele articole politice sau de istorie și drept, scrise de T. Codrescu, Gh. Sion, G.-R. Melidon, sunt relevabile datorită simțămintelor patriotice care le animă. Gh. Sion susține părerea, caracteristică pentru grupul politic din care face parte, că în vremurile de intensă activitate politică literatura nu se mai dezvoltă. Sion vede în epoca premergătoare anului 1848 o perioadă de înflorire a literaturii
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]