4,286 matches
-
specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
silvo stepa, dar în realitate, vegetația naturală e una foarte variată de la cea mai joasă până la ultimul etaj (al stejarului, carpenului și fagului). Arbori prezenți că: fag (ce ocupă cea mai mare parte), carpen, stejar, cireș și puțin de tot plop. Sunt plantații (liziere) de salcâm și molid. În vechime, ținutul satului era acoperit de păduri dar acum nu a mai rămas decât două din acea întinsă pădure ce continuă până în zona Sucevei. Pădurile care au rămas, două la număr, sunt
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În 1950 au fost aduși militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
produsă din prune, care este apreciată pentru gustul si puritatea ei, dar și pentru cireșele de toate soiurile care se vând în piețele din orașele apropiate. La marginea satului dealurile sunt acoperite în general de păduri de stejar, fag, carpen, plop și frasin, asigurând locuitorilor satului necesarul de lemn pentru încălzire, dar fiind și o altă sursă de venituri pentru aceștia. Rata șomajului este destul de ridicată. Majoritatea persoanelor angajate lucrează în sistemul bugetar sau la firme private din orașul Făget, în
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii. Dealurile sunt potrivite că înălțime, acoperite cu păduri de fag și stejar, salcâm ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
zona Crivina Devesel începând din anul 1900 în prezent fiind întâlnit pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul satului Dunărea Mică, în jurul anilor 1930, în partea de apus a satului a apărut în mod spontan salcia și plopul. Pădurea a fost defrișată iar în locul ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul satului Dunărea Mică, în jurul anilor 1930, în partea de apus a satului a apărut în mod spontan salcia și plopul. Pădurea a fost defrișată iar în locul ei a fost plantat plopul de origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Petricani, Târpești, Petricanii de Sus (Petricanii Agapiei), Curechiștea de Jos, Slobozia, Țolicea, Boiștea, Grași, Blebea, Fabrica, Ingărești, Julfeni, Mănești, Plopi, Schitu și Târgu Nou, având în total 3334 de locuitori. În comună existau șase biserici și patru școli mixte (la Blebea, Boiștea, Petricani și Târpești) cu 127 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cetatea Neamț a
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
măriei tale , că ... viind oameni de pisti hotar din țara ungurească , prin tomeala ce am făcut cu egumenul Calistru ... la Mânăstirea Râșca , ne-am așezat pe moșia numitei mânăstiri unde ne-au dat o bucată de loc din Târzia și plopii Băii “. Despre satul Târzia mai găsim mențiuni în documentele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea , între anii 1795-1800, când domnul mută țăranii din calea Mănăstirii Râșca oferindu-le niște moșii pentru hrană, printre care Saca și Târzia . În anul 1894
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
Posești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bodești, Merdeala, Nucșoara de Jos, Nucșoara de Sus, Poseștii-Pământeni (reședința), Poseștii-Ungureni, Târlești, Valea Plopului, Valea Screzii și Valea Stupinii. Comuna se află în Subcarpații de Curbură, în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile râului Zeletin, în zona cursului său superior și mediu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B care o leagă
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
minoritate de adventiști de ziua a șaptea (6,07%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajenul al județului Prahova, având cătunele Posești, Bodești și Valea Plopului. Comuna avea în total 2030 de locuitori și 493 de case, o școală înființată în 1836 în care în 1899 învățau 112 elevi, două mori de apă și 4 biserici - două în Posești, una în Bodești și una în Valea
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Comuna avea în total 2030 de locuitori și 493 de case, o școală înființată în 1836 în care în 1899 învățau 112 elevi, două mori de apă și 4 biserici - două în Posești, una în Bodești și una în Valea Plopului. Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Râncezi; aceasta era alcătuită din satele Râncezi (actualmente, Nucșoara de Jos) și Nucșoara (actualmente, Nucșoara de Sus); această comună avea 1760 de locuitori, o școală datând din 1880 și frecventată
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
-lea-al X-lea și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Veronica Bedoiu (începutul secolului al XX-lea) din Bodești; ansamblul rural (a doua jumătate a secolului al XIX-lea- începutul
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
1900-1912), Nicolae Tronaru (1905), Floarea Vișan (prima jumătate a secolului al XIX-lea), Ion Soare (1895), Constantin Mihalcea (1915) și Vasile Ivănescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din Târlești; și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cimitirul din Valea Plopului.
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Valea Screzii este un sat în comuna Posești din județul Prahova, Muntenia, România. Biserica satului Valea Screzii, Sfinții Părinți Ioachim și Ana Niciodată satul acesta nu a avut biserică, așa că sătenii trebuia să meargă la slujbele din Valea Plopului. Pentru a satisface nevoile spirituale ale oamenilor de aici, Părintele a mobilat corespunzător o încăpere în casa unei familii credincioase, familia Popescu, în care s-au făcut multe slujbe, e drept că mai puțin Sfânta Liturghie. Bătrâna din familia pomenită
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
au început să se facă Sfinte Liturghii de câte ori a fost posibil, iar îndată ce parohia a avut încă un preot, s-au oficiat în fiecare duminică și sărbătoare. Efortul a meritat pe deplin, deoarece, unde veneau pentru Sfânta Liturghie la Valea Plopului câte 10-20 de persoane, frecvența la slujbe acum este de 50- 80 de suflete, până la 120 în sărbătorile mari! Biserica are plan treflat, cu o deschidere a naosului puțin mai mare, cu o singură turlă, amplasată central, cu bolta semicilindrică
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
a regelui maghiar Ladislau al V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453, în anul al XIII-le a al Domniei Noastre. ss. Ladislau al V-lea - Rege ) ”" În 1653, domnitorul
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian) și eneolitic (cultura Gumelnița), precum și o necropolă din Epoca Bronzului; așezarea din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) aflată „la Persu” (tot satul Ghinoaica); așezarea din secolele al IV-lea-I î.e.n. „dinspre Șapte Plopi - la Misica” (satul Vadu Săpat); situl de „la Floreasca” (același sat) cu așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș) și din Epoca Bronzului; situl de „la Dovâncescu” (Vadu Săpat) cu așezări din secolele al V-lea-al VII-lea și al
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Plopi este un sat în comuna Bretea Română din județul Hunedoara, Transilvania, România. Situată pe valea Streiului, în Țară Hațegului, oamenii locului încearcă să păstreze unele dintre cele mai vechi tradiții și obiceiuri culturale. În perioada sărbătorilor de Crăciun, cete de
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Hunedoara, Transilvania, România. Situată pe valea Streiului, în Țară Hațegului, oamenii locului încearcă să păstreze unele dintre cele mai vechi tradiții și obiceiuri culturale. În perioada sărbătorilor de Crăciun, cete de călușeri din localitatea Covragiu vin să încânte locuitorii satului Plopi. În fiecare an (a treia zi de Paști) puteți participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
unele dintre cele mai vechi tradiții și obiceiuri culturale. În perioada sărbătorilor de Crăciun, cete de călușeri din localitatea Covragiu vin să încânte locuitorii satului Plopi. În fiecare an (a treia zi de Paști) puteți participa la Nedeia din satul Plopi. Este un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]