4,025 matches
-
Ion o oprește pe Ioana din treabă part. oprit, -ă nom. oprirea, opritul A SE PLIMBA Ion se plimbă pe bulevard tranz.: Ion plimbă cățelul pe bulevard part. plimbat, -ă nom. plimbarea, plimbatul A SE PRĂBUȘI Ion se prăbușește în prăpastie tranz.: Ioana îl prăbușește pe Ion de pe cal part. prăbușit, -ă nom. prăbușirea, prăbușitul A SE PRĂVĂLI Stânca se prăvălește la vale tranz.: Ion prăvălește stânca la vale part. prăvălit, -ă nom. prăvălirea, prăvălitul A SE ROSTOGOLI Împiedicându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și trupul în dezunire (Talazuri înlăuntru); cele două „părți” ce nu se cunosc, evocate în poemul Spațiu viu („Mă naște/ Lumina ochiului care cunoaște. Mă dezmiardă/ Mai mult ochii care-au să mă piardă”), adeveresc ruptura dintre intellectus și trăire. Prăpastia dintre puritatea, dureros de fragilă, a idealului și neliniștile, totuși fertile în planul sensibilității, date de păcat, este prefigurată de chipurile biblice ale solilor lui Noe, porumbelul și corbul, în poezie fețe complementare ale aceleiași realități (Trimiterea corbului, Trimiterea porumbelului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
contextul unei societăți multigeneraționale care are abilitatea de a transforma raporturile dintre generații și definiția Însăși a generațiilor. Conflictul intergenerațional implică cel puțin două generații, denumite simbolic de către sociologia vest-europeană ca fiind „generația Gorbaciov” și „generația Internet”. O motivație a prăpastiei comunicaționale Între generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bucură de autoritate) și „generația Internet” (tinerii adulți). Încă din 1934, frapat fiind de diferența de percepție și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
natură individuală. Științele de legi care Înregistrează fenomenele ce se repetă sunt prin firea lor chiar foarte limitate În explorarea cauzală a acestor fenomene, căci ele urcă cu mari pași scurta scară a cauzelor și-i cad În curând În prăpastia nedesfundată a cauzelor de pe urmă, săpată sau printr-o de pe urmă lege explicativă, sau printr-o faptă individuală a cărei cauză rămâne și ea o taină. Așa, bunăoară, legile lui Kepler găsesc explicarea lor În principiul gravitației; „În zadar Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani, acesta crește de la 0,14 În secolul al XVIII-lea la doi bunici la sfârșitul secolului XX. Familia cu cele patru niveluri ale sale multiplică În sânul său schimburile intergeneraționale, de la părinți la copii și invers, ceea ce antrenează scăderea prăpastiei dintre generații și o mai mică scindare a vârstelor vieții (apud Attias-Donfut, 2000). În Le choc des générations, Bernard Preel identifică șapte generații de-a lungul secolelor omenirii : 1. generația 1916-1925: este „generația istoriei unui miracol”, Îndrumată și educată sub
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de făptaș, iar dacă, dimpotrivă, către cele bune, iertarea este aproape. Nimeni nu este fără de păcat, dar când precumpănește binele, păcatele se ușurează, se umbresc, se spulberă. Așadar, în ziua judecății, faptele noastre ori ne ajută, ori ne aruncă în prăpastie, ca și cum ne-ar fi piatră legată de gât”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a II-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 31-32) „Închipuie-ți pe un împricinat învinuit și dovedit de crimă, nu aducând temeiuri de apărare, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zeci de mii vor sta în jurul Lui și amenințarea focului arzător se va întinde peste tot și va înconjura toate și va topi munții ca ceara. Căci râu de foc, zice, curgea înaintea Lui (Dan. 7, 9-10); când tartarul și prăpastia largă și de neînchipuit și întunericul cel mai din afară și viermele cel neadormit se vor arăta fiind de față (Ps. 96, 3; Lc. 16, 26; Mt. 25, 39; Mc. 9, 43). Și pe deasupra frica va atârna din văzduh peste
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului, pe care îl definește, în funcție de producțiile lui, drept capăt al ordinii lumii, obiectivîndu-l în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
axe. În primul rând, Peru a suferit o cădere economică spectaculoasă spre sfârșitul anilor 1980, caracterizată printr-o recesiune severă și prin hiperinflație. În al doilea rând, insurecția crescândă a partidului Calea Luminoasă Maoistă a adus statul peruvian pe marginea prăpastiei. Doar în 1989 și 1990, poliția a înregistrat aproape 6 000 de insurecții și 7 000 de morți din cauza violenței politice (Tanaka 1998: 108). Spre finalul decadei, guerilele controlau un sfert din municipalitățile din Peru și pătrunseseră în suburbiile sărace
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
regulă, cel puțin în teorie, de acord cu plebiscitele și cu alte forme de democrație exercitate în mod direct. Cea din urmă formă amintită este percepută ca o metodă potrivită de a da puterea poporului înapoi și de a evita prăpastia dintre guvernanți și guvernați (Canovan, 2005: 107). Totuși, aceasta nu înseamnă că populismul este în dezacord cu reprezentarea democratică în sine. Este mai corect să spunem că populismul se opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
laic să-l urmeze pe un ascet și, în același timp, să-și îndeplinească datoriile familiale?), și din ce în ce mai mult un simbol de venerat - simbol al puterii mântuitoare a iluminării, putere latentă în orice făptură iluzionată. Majoritatea textelor canonice invocă o prăpastie de netrecut între Iluminat și maeștrii și contemporanii săi. Rezultă de aici o poziție polemică ce se cere rectificată. Buddha însuși proclama că el „a găsit și a urmat vechea cale” (Saṃyutta-Nikăya, II, 106). „Vechea cale”, atemporală (akaliko), era aceea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dimpotrivă, le-au evitat, reprezintă elementul determinant. Ori, se poate observa că atît monarhiile absolute cît și elitele Secolului Luminilor le-au acordat mult prea puțină importanță; nu s-au preocupat prea mult să profite de aceastea pentru a astupa prăpastia ce separa mediul literaților de cel al maselor. Primul impuls al educării maselor răspunde unei necesități a prozelitismului protestant care aștepta ca școlile parohiale catolice să se asocieze îndată mișcării cu o finalitate religioasă analoagă. Încă din 1524, Luther cere
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Iulian Apostatul, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 356. footnote>. Același autor menționează că cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini la diverse suplicii, și anume, în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căci „căutau cu orice chip să nimic ți. Cu cât creștinii erau tească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fost, atît România, cît și America nu au reușit și nici nu au intenționat să revină la o normalizare a tuturor contactelor dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, Întrucît sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel Încît numărul românilor americani a scăzut Într-o măsură Îngrijorătoare. În plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abrevieri și acronime STRATEGIA ANTI-SĂRĂCIE A ROMÂNIEI - S-au stabilit 5 Obiective Strategice pentru realizarea cărora s-a propus o varietate de măsuri de reducere a sărăciei: Eliminarea sărăciei extreme Eliminarea excluderii sociale grave și promovarea includerii Dispariția graduală a prăpastiei dintre populația economică activă și cea de pensionari Promovarea coeziunii și dezvoltării sociale Oferirea de condiții de trai decente și oportunități de dezvoltare copiilor. SĂRĂCIA - Pentru buna funcționare, SGM propune definiția sărăciei așa cum este aceasta formulată în "Raportul de Dezvoltare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
iar statele nord-africane în perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut necesară, iar interzicerea ei încuraja acțiunea clandestină extremistă. Șeful de partid, care în același timp era și dascăl, semnala, astfel, apariția unui conflict și a unei prăpăstii între îndrumătorii culturii și cei ai vieții naționale 737. În primăvara anului 1937 au fost reînnoite legăturile dintre Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Corneliu Zelea-Codreanu, stabilindu-se, la 22 aprilie, un program comun de acțiune, vizând limitarea influențelor regelui 738
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și a țării. Al doilea temei al acțiunii lui Gheorghe Brătianu este temeiul etic. Viața noastră politică de până acum ne-a pus pe marginea prăpastiei. Faliment economic, faliment politic și, mai presus de toate, faliment moral. Acesta e bilanțul partidelor noastre politice de după război, al concepțiilor și metodelor lor de realizare. Împotriva lor se ridică în clipa de față Gheorghe Brătianu. "Restaurarea integrală a valorilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din declarațiile răsunătoare, nu mi s-a dat nicio garanție că unele sisteme dăunătoare dezvoltate în normele vieții statului vor putea fi înlăturate. S-a refuzat să se discute rostul nostru în organizații pentru desăvârșirea întregirii. Trebuia să sărim în prăpastie cu ochii închiși. [...] În astfel de împrejurări am socotit că interesele țării și demnitatea partidului ne impuneau deopotrivă un singur răspuns: nu! [...] Gh. Brătianu, 21 noiembrie 1937". (Gh. Brătianu, Către luptătorii și prietenii P.N.L., Craiova, 1937, p. 3-7.) Manifestul Partidului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Am vrut să înfățișez publicului...“ etc. etc. În termenii eroului, avem de-a face cu acel „zid“, cu acel „doi-ori-doi-fac-patru“, împotriva cărora se revoltă din rărunchi, dacă s-ar putea spune așa. Cu toate că, am mai spus-o, nu există o prăpastie de netrecut între opera anterioară și cea posterioară Însemnărilor, acestea marchează descoperirea unei formule, cu toate frecvent invocatele „imperfecțiuni“ ale arhitectonicii scrierilor sale. Există cîteva mărturii ale căutărilor lui Dostoievski, ce contrazic flagrant așa-zisa sa neglijență, din care vom
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
locurile astea sălbatice, nici cu cerul, nici cu pământul ăsta înghețat. Nici cu oamenii ăștia. Sunt aici, singură de tot, și îi duc morfină mamei mele...” A crezut că mintea i-o lua razna, înainte de a se prăbuși într-o prăpastie în care toată absurditatea revelată subit avea să devină firească. S-a scuturat: nu, pustietatea aceea siberiană trebuia, totuși, să se sfârșească undeva, iar acolo exista un oraș cu bulevarde largi, mărginite de castani, cu cafenele iluminate, apartamentul unchiului său
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-o zi, într-o lume eliberată de rău. Dar, până atunci, să împărtășești durerea care îi macină. Să te urăști pentru fiecare slăbiciune. Să împingi acest angajament până la delir, până la leșin. Să trăiești absolut zi de zi pe marginea prăpastiei. Da, asta e Rusia. Așa mă agățam, în deruta mea juvenilă, de noua mea identitate. Aceasta devenea pentru mine însăși viața, cea care, credeam eu, avea să șteargă pentru totdeauna iluzia mea franceză. Viața aceasta și-a manifestat repede principala
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de la cele ale lui Parmenide sau Gorgias, filosofii greci erau preocupați de căile prin care putem atinge și, ulterior, comunica esența realității. În acest context, limbajul comun, pe de-o parte, și construcțiile poetice, pe de alta, apăreau ca o prăpastie Între cunoaștere și realitate. Drept urmare, pentru acești gânditori, erorile de cunoaștere erau erori de limbaj. Prin crearea vocabularului abstract specific logos-ului, filosofii sperau că „vor scăpa de defectele din mythos, adică de formulările narative”. Astfel, logos-ul, discurs care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]