5,068 matches
-
dea conștiinței. La întrebarea provocatoare formulată de el "ce este emoția", răspunsul dat a fost că "emoția este o stare a conștientizării organismului". Răspunsul acesta îl va completa ulterior cu accentul expres pus pe reacțiile motorii. O completare cu însemnătate pragmatică, a concepției sale generale, conform căreia lumea este expresia unei construcții individuale, susținută cu argumentele reacțiilor motorii ale organismului. 3.3. Critica teoriei reflexului John Dewey Al doilea reprezentat de bază al gândirii funcționaliste născut pe tărâm american a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materia mistică a unor energii care nu a mai fost explicată. Însă astfel, a fost creat necesarul început pentru dezvoltarea psihologiei, pentru gruparea tuturor eforturilor acesteia pe tărâmul american într-un curent de gândire propriu, ca reprezentând o filosofie distinctă, pragmatică, de înțelegere și explicare a vieții psihice. Acest curent va fi numit behaviorism. În anul 1903, în sediul funcționalismului american, la universitatea din Chicago, sub îndrumarea lui Engle, își dă doctoratul John Broadus Watson (1878-1958), cu o teză despre comportamentul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiunilor umane. Teoria sa este o încercare de sinteză dintre psihologia experimentală pe care a învățat-o în laboratorul lui Wundt, și axiologie ca teorie generală a valorilor, aplicată din perspectiva științelor naturii. Cercetările sale au fost desfășurate în nota pragmatică caracteristică psihologiei americane, prin realizarea de aplicații în domeniul selecției profesionale a muncitorilor, de studii diferențiale în școli și în universități. Meritul său a fost acela de a-și fi dat seama că produsele muncii celor studiați pot fi analizate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
supus cenzurii, cercetările de acest fel erau admise doar dacă dovedeau subordonare față de puterea dictaturii, față de reprezentanții acesteia, ulterior față de valențele ei naționaliste. Alte explicații erau interzise, cum ar fi cele ale psihanalizei, ale gestaltismului sau cele făcute în spirit pragmatic. Dificultatea interpretării în acele vremuri provine din faptul că acest stat, cel puțin inițial, deși s-a declarat un susținător înflăcărat al cunoașterii și creației științifice psihologice, cu trecerea timpului s-a completat cu aparatul birocratic al unei Noi Inchiziții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre domeniu semanticii lingvistice, a modelelor computaționale și cognitive imaginate, etc. 3. Curentul behaviorist În anii de început de secol al XX-lea, într-un efort teoretico-experimental de limitare a influenței școlii introspective în psihologie și de afirmare a spiritului pragmatic propriu societății americane, se naște curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de toate influențele metodelor subiectiviste de investigație. La început nu au existat nici prea multe griji și exigențe strategice, care să facă deosebire dintre comportamentul animal și cel uman. Totul era subordonat spiritului pragmatic al societății americane, unde din obiectul de cunoaștere al psihologiei au fost scoase faptele de conștiință, unde accentul se punea pe caracterele și proprietățile comportamentului, pe cele care să conducă la succes și eficiență, singurele care se integrau sistemului. În
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a știrilor actuale. 3. Mass-media ca actor cheie al spațiului public actual Dezbaterea legată de configurarea spațiului public este dominată de două tipuri de discurs: unul normativ, generat de opera fundamentală a lui Jürgen Habermas (1962/2005), și un altul pragmatic, formulat în contextul unor teorii și modele de cercetare multiple. Primul tip de discurs pleacă de la constatarea că, în societatea contemporană, participarea socială și-a pierdut valoarea practică și morală, dat fiind că reprezentarea socială este prea instituționalizată (politică, birocrație
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cercetare multiple. Primul tip de discurs pleacă de la constatarea că, în societatea contemporană, participarea socială și-a pierdut valoarea practică și morală, dat fiind că reprezentarea socială este prea instituționalizată (politică, birocrație, tehnocrație), în timp ce participarea socială este din ce în ce mai restrânsă. Discursul pragmatic susține, dimpotrivă, că noile practici mediatice lărgesc spațiul public, și, implicit, participarea socială la dezbaterea agendei publice. Din acest punct de vedere, putem vorbi de funcția democratică a spațiului public mediatic. Noțiunea de "spațiu public" a fost propusă de mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1955). Această diseminare în trepte a informației media minimiza importanța discursului jurnalistic, accentuând rolul rețelelor interpersonale în interpretarea și folosirea informațiilor preluate din media. Noile paradigme, îndeosebi cea legată de stabilirea agendei (agenda setting), spirala tăcerii, paradigma studiilor culturale, abordările pragmatice ale comunicării, teoria cultivării sau teoria dependenței de media definesc funcții și modalități de influențare care nu au constituit obiectul de studiu al observațiilor și cercetărilor anterioare. Pentru o viziune de ansamblu, redăm într-un tabel recapitulativ caracteristicile principalelor paradigme
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dependentă de filtrele sociale și interpersonale, așa cum au fost ele ilustrate de teoria fluxului comunicării în două trepte, propusă de cercetătorii de la Universitatea Columbia (Katz, 1957). O altă dovadă a interdisciplinarității comunicării politice provine din preluările conceptuale din semiotică și pragmatică. Spre exemplu, ideile lui Murray Edelman (2004) legate de "categorizare" și erorile care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1.6. Identitatea limbajului politic / 47 Capitolul 2. Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic / 63 2.1. Particularități ale abordării semiotice / 63 2.2. Sintaxa limbajului politic / 66 2.3. Vocabular politic și mutații semantice / 70 2.4. Dimensiunea pragmatică / 78 Capitolul 3. Publicistica eminesciană în orizontul receptării / 93 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene / 93 3.2. Specificul exegezelor în domeniu / 97 3.3. Etape în activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
3. Sintagmatica semnelor verbale / 183 5.2. Semantica / 185 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate / 186 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională / 194 5.2.3. Categorii semantice / 197 5.2.4. Dihotomii semantice fundamentale / 200 5.3. Pragmatica / 204 5.3.1. Mijloace de persuasiune / 208 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor / 218 Capitolul 6. Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa / 223 6.1. Descrierea corpusului și criterii de selecție a textelor / 224 6.2
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mijloace de persuasiune / 208 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor / 218 Capitolul 6. Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa / 223 6.1. Descrierea corpusului și criterii de selecție a textelor / 224 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu / 241 Anexe / 259 Bibliografie / 283 Indice / 297 Abstract / 301 Prefață Intuiția directă și simplă a bunului simț teoretic ne poate spune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intuiției noastre, dar și declarației explicite de intenții a autoarei, analiza limbajului politic eminescian caută informații relevante cu privire la opțiunea și atitudinea politică a emitentului mesajelor. Iar semiotica, cu orizontul ei integrator, favorizează colaborarea și integrarea mai multor discipline lingvistică, sintaxă, pragmatică, pentru o descriere cât mai completă a acestui complex obiect de cercetare. Prima parte a lucrării fixează punctele de plecare ale cercetării, cel teoretic capitolul Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării, și cel metodologic Dimensiuni ale analizei semiotice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o parte, și la competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care să facă însăși cercetarea să funcționeze după modelul sistemic. Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se situează la nivelul mizei sale principale, începând prin a tranșa cadrul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și referențial epocii, discursul politic eminescian este mult mai bogat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Obiectul analizei îl constituie cele cinci volume de publicistică din ediția Perpessicius la care se adaugă o serie de articole din alte publicații ale vremii. Orizontul integrator al cercetării este conferit de perspectiva semiotică care vizează descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic cultivat de jurnalist și caracterizarea parametrilor semiozei publicisticii eminesciene. Știință integratoare, semiotica favorizează recursul la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercetării este conferit de perspectiva semiotică care vizează descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic cultivat de jurnalist și caracterizarea parametrilor semiozei publicisticii eminesciene. Știință integratoare, semiotica favorizează recursul la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada semiotică a lui Charles Morris, cu cele trei dimensiuni ale sale (sintaxă, semantică și pragmatică), de specificul analizei situaționale a procesului de semioză și de teoriile discursului din domeniul lingvisticii computaționale. Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea politică eminesciană sau operarea unor ierarhizări între creația literară și cea publicistică, lucrarea are
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
folosite, dat fiind că politica înzestrează cu accepțiuni particulare cuvintele din vocabularul comun, iar enunțarea ideilor și concepțiilor politice se face prin apelul la structuri sintactice individuale. De asemenea, modelat de finalități discursive specifice, limbajul politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul publicității. În cazul limbajului politic cultivat de presa scrisă, rațiunile manifestărilor discursive nu mai sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare determină constituirea sa în subiect de reflecție și de cercetare încă din cele mai vechi timpuri. Secolul al XX-lea marchează întoarcerea reflexivă asupra naturii limbajului, inaugurând discipline noi care și-l asumă ca obiect de cercetare: lingvistica, semiotica, pragmatica ș.a. Interesul este generat de ceea ce specialiștii numesc turnanta lingvistică, inițiată de Cursul de lingvistică generală (1916), al lui Ferdinand de Saussure, care subliniază necesitatea elaborării unei teorii a limbajului. Intuirea importanței limbajului în procesul de comunicare și a potențialului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de delimitare devine semnificația. Reprezentând, în esență, "comunicare, în anumite condiții de producere, sau parole plus condiții de producere, dezvăluind resorturile sale intime, caracterul acțional al vorbirii"16 (participanți, instituții, timp, loc), conceptul de discurs se impune în lucrările de pragmatică, datorită valențelor interacționale pe care le presupune semantica sa. Spre deosebire de discurs, limbajul se află în situația unei suite întregi de termeni care, în ciuda circulației de care se bucură, sunt privați de înțelegerea sferei conceptuale de către utilizatori. Astfel, în conștiința vorbitorilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
construirea de fraze sau formule corecte. Perspectiva semantică își propune să furnizeze mijlocul de a interpreta aceste formule și de a le pune în corespondență cu altceva, cu realitatea sau cu alte formule (aparținând aceluiași limbaj sau altuia). În sfârșit, pragmatica descrie utilizarea formulelor de către interlocutori care își propun să acționeze unii asupra altora"25. Parcurgerea definițiilor înregistrate de lucrările de lexicografie evidențiază că, de cele mai multe ori, circumscrierea semnificației termenului limbaj se realizează prin raportare la un alt concept limba. Din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Relația dintre funcția politică și limbaj suscită cel puțin două întrebări: Care sunt efectele funcției politice a limbajului? și Care sunt mecanismele pe care le angajează limbajul în îndeplinirea funcției sale politice? Dacă prima întrebare aduce în prim plan dimensiunea pragmatică a comunicării, în cea de-a doua prevalează aspecte legate de sintaxă și semantică. Semantica limbajului politic vizează cercetarea cuvintelor-cheie, a sloganurilor și doctrinelor din punct de vedere al semnificației, iar sintaxa urmărește descrierea relațiilor logice și gramaticale care guvernează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prezentarea cauzelor care stau la baza unor condiții particulare, politice, economice și sociale); * caracter evaluativ (se referă la stabilirea standardelor de evaluare a condițiilor politice, economice și sociale); * caracter orientativ (crearea unei identități pentru o poziționare în spațiul politic); * caracter pragmatic (orientează modul de acțiune și de gândire al receptorilor)62. Descrierea limbajului politic se face de cele mai multe ori în cheie peiorativă, în strânsă legătură cu termeni precum manipulare și mistificare. Politica recurge la limbaj pentru a-și face cunoscută ideologia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]