614,058 matches
-
însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote caraghios, produs hilar al comunismului. El vine în sat să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici nu are, de altfel, nimic de înțeles) pentru ca în cele din urmă să fie inițiat el însuși în ceva mai important
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
degrabă, pentru că individual această adaptare s-a produs în mare parte, la condițiile și la exigențele pieței libere. în pofida apariției, în noile realități ale economiei de piață, incipientă și nesigură, așa cum este ea, a multor forme noi de absorbție a produsului artistic, există încă acel reziduu de mentalitate, acea convingere profundă că statul este cel care trebuie să facă achiziții și că el este principalul partener al artistului. Această așteptare, doar foarte puțin modificată, care acționează subtil în profunzimea fenomenului, a
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
Lipsește încă, de pildă, o instituție a curatoriatului, a criticii aplicate care este cu totul altceva și decît critica de întîmpinare și decît epica sistematizată pe diverse teme artistice, după cum lipsesc cu desăvîrșire instituția impresariatului și structurile de promoționare a produsului artistic. Pînă acum un an lipseau pînă și revistele de artă, gol umplut parțial în acest moment, umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține excepții, se promovează mai curînd vanități editoriale decît semnalele fenomenului însuși. Cîțiva pași
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
oameni de presă și sportivi. Ce venit au și ce audiență? Iarăși o întrebare justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu e VIP. Folosind acest criteriu cantitativ, rezultatul e catastrofal - cam 80% dintre VIP-uri sunt produse gonflate de presă. De unde întrebarea acestui cititor de control: Nu se induce indirect cititorului, prin fabricarea de personalități, un sentiment de provincialism, de aici nu se întâmplă nimic, de lume cu evenimente inventate? În sfârșit, ajungând la lumea politică și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
nu mă fi născut. Vieții și morții le prefer ne-nașterea. Voluptatea de a nu te naște. Cu cît trăiesc, cu atît prețuiesc voluptatea de a nu te naște. Inși ca mine n-ar fi trebuit să existe niciodată. Sînt produsul unei erori, nu eram prevăzut în legile Creațiunii". De-abia în 16 octombrie 1970 notează că a trimis redacției articolul de care, firește, era nemulțumit, regretînd că nu l-a distrus. În însemnările sale cu caracter jurnalier e convins că
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
exterioare care îi erodează puterea și îi anemiază rezistența. Dintr-un fenomen viu, născut din propria sa motivație și din acele energii care ordonează amorful și mîntuie neantul, arta ajunge doar un vehicul, un simplu mijloc de transport pentru un produs a cărui măreție trebuie dedusă exclusiv din declarații. în mod absolut, Camilian Demetrescu știe acest lucru, manifestă o vizibilă mefiență față de capacitatea limbajului plastic de a transmite el singur întregul set ideologic, filosofic, estetic și moral, și atunci, aproape cu
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
de cetate - în poemele lui Sorin Mărculescu apar nume, personaje reale, discuții care au avut loc (cu Gellu Naum, de exemplu), așa cum la Dante apar personajele politice ale vremii - toate pe un fond profund livresc, savant. Lumina de seară e produsul unei umbratilis vita care păstrează ecouri din lumina orbitoare a zilei marcate istoric. De altfel, Sorin Mărculescu spune că: "Urme ale acestei irupții de discurs civic reprimat pînă atunci (e vorba despre activitatea sa publicistică din anii 1990-93 pe care
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare de apropiere de perfecțiune. La începuturile experienței noastre de receptare a artei, ne reamintește Updike, noi toți credem inconștient că undeva trebuie să existe produsul desăvîrșit, acea capodoperă în căutarea căreia sîntem dispuși să citim munți de literatură, să colindăm toate muzeele și toate sălile de concerte din lume. Gazetarul este, într-un fel, descendentul indirect al acestei Ur-ipostaze a consumatorului de literatură, pentru că el
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
broșuri cu instrucțiuni de folosire a unui aparat pînă la corespondența oficială a directorului. La mare căutare, pentru îndemănarea lor foarte practică într-ale condeiului, acești sofiști ai zilelor noastre, așa-numiții technical writers (nu găsesc un echivalent românesc) reprezintă produsul unor programe de studiu speciale, încă foarte tinere în lumea universitară, centrele de scriere și compoziție, de regulă afiliate facultăților de filologie, dar cu pretenții din ce în ce mai mari de autonomie. Judecînd după revistele de specialitate, planuri editoriale, conferințe și programe de
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
domnului Constantinescu pe inși evident lipsiți de orice calificare și vocație de a conduce un guvern. Ca și cum experiența somnambulului Ciorbea n-ar fi fost suficientă, dl. Constantinescu a plusat sinucigaș pe o personalitate frauduloasă precum Radu Vasile, cel mai simpatic produs al cacialmismului carpato-danibuiano-pontic. Nici ostilitatea pronunțată a presei, nici sfaturile dinăuntru și dinafară, nici primejdia tot mai de neevitat a catastrofei nu l-au determninat pe Emil Constantinescu să abandoneze stilul inconștient de a conduce țara. E ceva irațional în
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
de astăzi, obișnuiți să fie (sau să creadă că sînt) stăpîni pe destinele lor. Teoretic vorbind, la un nivel filozofic, lucrurile nu stau chiar așa. Nu doar pentru că de la Geertz încoace antropologia a marșat enorm la ideea că individul e produsul mediului din care provine, idee preluată și confirmată de filozofi din cei mai diverși, de la Alasdair MacIntyre pînă la Michel Foucault, ci și pentru că, paradoxal, aparent trăim într-o vreme aflată sub domnia individualului. La ce bun, atunci, să pledăm
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
literei legii. * În timp ce dl Băsescu hăituiește buticari, premierul Isărescu se mulțumește să-i mustre pe cei care au falsificat o listă care a luat drumul Monitorului Oficial, listă prin care diferiți datornici ai statului urmează să-și plătească datoriile în produse de interes strategic. * Un alt "mare" subiect de presă îl constituie revenirea în țară a celebrului Fane Spoitoru pe care mai multe ziare centrale îl pîndesc în așteptarea momentului cînd el "va rupe tăcerea". Deocamdată, avocații celebrului Fane au declarat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
consemnării amuzate nu se întrevede un accent grav, general-omenesc? Firește, nea Gică dorește a-și depăși condiția. Altfel spus, se visează pe sine. E sentimental și i-ar plăcea să scrie versuri. Precum la Minulescu și Topîrceanu (ambii valahi, deci produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă, nu e străină de emoție, sub masca grotescă lunecă lacrimi. Comportarea arlechinului nu exclude misterele sufletești. Erosul dezlănțuie elanuri și stimulează inventivități în contrastanta materie ingrată a prozei părelnic iremediabile: Cînd eram tînăr, voiam
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor considerate capabile să "hrănească" un documentar, cît și decuparea ulterioară
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor considerate capabile să "hrănească" un documentar, cît și decuparea ulterioară a acestor subiecte. O altă "afecțiune" a documentarului contemporan (prin care înțeleg ceva mai mult decât produsele marca "Discovery" sau "Animal Planet") este, în bună măsură, consecința locuirii spectatorului într-o cultură a "ficțiunii" cinematografice (filmul "artistic" în denominație local incetățenită). Privit cu ochi dedați la story-uri hiper-mediatizate, filmul documentar devine dificil de considerat ca gen aparte
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
echilibrul pe care îl degajă (cu atât mai mult cu cât vin din partea unor realizatori foarte tineri). Lipsește răceala, aproape a-emoționalitatea remarcată (prea) frecvent în practica de gen autohtonă. Lipsesc de asemenea ironia căznită, incisivitatea, nevoia de amprentă personală pe produsul documentar, impulsul jurnalier înțeles ca indiscreție sau agresivitate. în locul acestora descoperim căldură umană și emoție bine temperată, curățată de patetismul care adesea îneacă produsele (uneori aparținând altor medii decât cel cinematografic) sosite dinspre Moldova. Excesul estetizant la nivelul imaginii e
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
în practica de gen autohtonă. Lipsesc de asemenea ironia căznită, incisivitatea, nevoia de amprentă personală pe produsul documentar, impulsul jurnalier înțeles ca indiscreție sau agresivitate. în locul acestora descoperim căldură umană și emoție bine temperată, curățată de patetismul care adesea îneacă produsele (uneori aparținând altor medii decât cel cinematografic) sosite dinspre Moldova. Excesul estetizant la nivelul imaginii e o altă fericită absență. Discreție sau adecvare sunt, probabil, termenii cei mai potriviți pentru a descrie regimul de viață al celor patru filme, relația
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greșala de ortografie ne ia ochii? Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
Apeluri fuzionarisme și războiri Ziarul CURIERUL NAȚIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
al Camerei de Comerț și Industrie: "ROMÂNI! CUMPĂRAȚI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMÂNIA!" Acest apel, lăudabil în esență, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiți-vă de produsele de tip Caritas și FNI. Nu uitați de produsul Băncii Populare Române, această cooperativă de credit care s-a travestit în Bancă și nici de oferta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiți-vă de produsele de tip Caritas și FNI. Nu uitați de produsul Băncii Populare Române, această cooperativă de credit care s-a travestit în Bancă și nici de oferta Băncii Internaționale a Religiilor, care, cu toate proptelele ei ecumenice (?) s-a văzut în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiți-vă de produsele de tip Caritas și FNI. Nu uitați de produsul Băncii Populare Române, această cooperativă de credit care s-a travestit în Bancă și nici de oferta Băncii Internaționale a Religiilor, care, cu toate proptelele ei ecumenice (?) s-a văzut în faliment. * Totuși, dacă vreți să cumpărați un automobil la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
președinte O nouă afacere din categoria celor uitate agită presa cotidiană. E vorba de așa-numita "afacere Jimbolia" botezată astfel, deoarece prin gara cu același nume au trecut în Iugoslavia, în perioada embargoului respectat de guvernul Văcăroiu, trenuri întregi cu produse petroliere. Și se pare că nu numai trenuri cu produsele numite, ci și vagoane cu armament. Cel puțin așa afirmă Cornel Nistorescu într-un editorial exploziv din EVENIMENTUL ZILEI. Dar înainte de a prezenta acest editorial, nu strică să reamintim că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]