10,986 matches
-
din cuvinte mai mult sau mai putin adevèrate, De parcè nu ne-am construi și în viața realè când avem oameni reali în fața noastrè?! Voi, profetizeazè Șerban, incluzându-mè în acest voi pe mine și pe Angel, stați de vorbè cu proiecții virtuale, proiecțiile voastre virtuale comunicè între ele și nu voi înșivè ca niște ființe umane reale! Într-o zi, veți vorbi singuri, ca în fața oglinzii, dacè nu se și întâmplè deja, Omul și-a cam pierdut astèzi individualitatea! îi ripostez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mai mult sau mai putin adevèrate, De parcè nu ne-am construi și în viața realè când avem oameni reali în fața noastrè?! Voi, profetizeazè Șerban, incluzându-mè în acest voi pe mine și pe Angel, stați de vorbè cu proiecții virtuale, proiecțiile voastre virtuale comunicè între ele și nu voi înșivè ca niște ființe umane reale! Într-o zi, veți vorbi singuri, ca în fața oglinzii, dacè nu se și întâmplè deja, Omul și-a cam pierdut astèzi individualitatea! îi ripostez eu, Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
într-un anonimat numeric fèrè precedent, Nu înțelegi, îi explic eu, cè tocmai asta îți oferè calculatorul?! Sè ieși din anonimat, sè te conectezi la lume, la ceilalți, sè te construiești pe tine așa cum îți dorești! Sè devii propria ta proiecție sau reprezentare virtualè! Sè te imaginezi, sè te inventezi! În lumea virtualè îndrèznești tot ceea ce nu poți face în viațè! Adicè, sè minți! crede Șerban, Nu înțelege prietenul meu, ziaristul, cè viața e oricum o mare minciunè, cè am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cât i-a mai rămas, asistenta se rezumase doar la o cafea, iar pe lângă ei, alți membri ai aceleiași echipe, toți preocupați de mâncare și hohote de râs, iar eu mă holbez la ei ca și când nu ar fi decât niște proiecții pe un ecran, eu îi văd, însă ei nu mă văd pe mine, ca și când între noi ar fi o barieră translucidă, ei sunt conchistadorii, ei sunt oamenii locului, în vreme ce eu nu sunt decât ultimul dintre supuși. Acum, în camera aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
De fiecare dată când mergea la control, mai primea un capitol. La început au fost dischete, apoi CD-uri, iar mai nou primea DVD-uri. Doctorul îi recomandase să citească în timp ce asculta muzica înregistrată pe DVD, dar și să privească proiecțiile cromatice, exploziile de lumină, efectele spectaculoase obținute cu ajutorul artei digitale. În felul ăsta, completa medicamentația cu artterapie și meloterapie. L V În Botoșani au stat cândva mama mea, bunicii și alte zeci de neamuri. Numele de familie era Taubergher. Meseriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fost scris! Pân'aici! Pupici! Canci! Unde scrie? În farfurioara ta cu lapte? Aberezi? Te dai profet? Bufonule! De unde-ai mai scos-o? Nimic nu este scris, în mod definitiv! Există variante și variabile matematice. Alternative. Fluctuații. Influențe. Conjuncturi. Calcule. Proiecții. Ipoteze. Versiuni. Care tind să se materializeze și ele, odată și-odată! Tocmai de aia și trebuie ca Horus să fie găsit și adus înapoi. Sau..., să nu mai fie găsit viu, niciodată! Amintiți-vă: Într-o noapte viscoloasă, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a ne crea imagini spațiale în descrierea arcadelor dento-alveolare și a tuturor elementelor sistemului stomatognat, vom denumi cele trei planuri ale spațiului: - sagital - orientat vertical, antero-posterior (meziodistal): frontal - orientat vertical - supero-inferior și transversal - orientat orizontal, stânga - dreapta. Întotdeauna se apreciază proiecția pe plan a detaliului morfologic raportat la un reper. CAPITOLUL 3 ODONTONUL Un dinte și elementele sale de susținere formează odontonul. Odontonul reprezintă o componentă morfologică a sistemului stomatognat, structurat din țesuturi diferite, dar în ansamblu adaptate funcțional să participe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adevărat. Nu pot crede în realitatea obiectivă a persoanei cu care stau de vorbă; o consider "dublul" meu. - Într-un anumit fel, așa și este. Dar asta nu înseamnă că nu există în chip obiectiv, independent de conștiința a cărei proiecție se arată a fi... - Mi-ar plăcea să mă las convins, dar... - Știu, în controversele metafizice probele empirice nu au valoare. Dar nu ți-ar plăcea să primești chiar acum, într-o clipă, două, câțiva trandafiri proaspăt culeși din grădină
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pasul vertical decât întru sacrificiul sinelui ca jertfă titanică și alogică aprinsă pe ancestralul rug al iubirii de celălalt. În acest context, nu se relevă experiența ascensiunii mistice, poate mai presus de cea a creației artistice și a Erosului, drept proiecție ce învecinează cu transcendența integrând, ulterior, conștiința activității primordiale a acesteia? Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică Să apropiem privirii atente unul dintre oamenii cotidianului și să-i recunoaștem acestui personaj deplina ancorare în dinamica mundaneității efemere. Așadar, el poate fi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
așezarea sinelui în propria stingere odată cu apusul spre enigma morții, toate aceste stări corespondente secvențelor evolutive ale vieții sunt preluate și supuse în sistematica ordonărilor sociale. Copilăriei și adolescenței li se oferă disciplina modelantă a educației solicitându-le, în schimb, proiecția de la efortul asimilării către exercițiul interpretării și asumării cognitive, către perspectiva elaborărilor și deciziilor proprii. Maturității îi este exploatat potențialul de energie creatoare, de implicare ce produce amprentând mereu alte orizonturi și deschideri ontice. Omul matur este nu numai meșteșugarul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ca și cum fiecare particulă a ființei sale spirituale se desprinde și plutește în căutarea unei noi regrupări care să permită saltul spre abisul altor lumi. Această stare îl introduce în solitudinea funebră ce-și va atinge apogeul odată cu pasul înstrăinării și proiecției dincolo de viață. Finalitatea vieții și singurătatea morții sunt extreme ontice, surveniri răsturnate în raport cu entuziasmul naiv al ființării întru cotidian. Deși este incapabilă să le înțeleagă esența, rigoarea socială învăluie și așează aceste inevitabile apariții ca repere enigmatice asupra cărora privirea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sa dorind mistuirea propriei identități temporale și saltul triumfător spre invincibilitatea propriei firi. De aici convingerea că cel îndrăgostit își poate sfida și depăși limitele dragostea întru eros fiind oarbă. Totuși, ce semnifică, în profunzime, o astfel de orbire caractreristică proiecției lipsite de măsură a dorinței pentru celălalt? În sens larg, spunem despre orbire că survine atunci când vederea absentează ori îi este neutralizată funcționalitatea prin excesul de lumină, prin surplusul de întuneric sau simbioza celor două stări. Pentru cel îndrăgostit, realitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce între-rupe somnolența raportării constante la banalul social se fundamentează pe acceptarea chemării transcendente de către omul ancorat cotidianului. Fiecare dintre semenii acestuia este apelat în același mod de către ecourile înalte sosite din nesfârșitul interiorității dar numai opțiunea personală alege între proiecția în deschiderile spirituale ale lăuntricului neglijând exterioritatea mundană și menținerea în sfera epuizărilor cotidiene ignorând dimpotrivă posibilitatea saltului în interioritate. Așadar, optarea în esență, pentru transcendent sau imanent revine numai conștiinței individuale după întâlnirea dintru început cu propunerea-chemare, cu apelarea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aspirația desprinderii de cetate alături de valorizările sociale prezente chiar în afara acesteia dar și năzuința evoluției spre înaltul transcendent prin depășirea titanică a imanentului. Aici nu este vizat un raport secvențial, din când în când, cu sferele transcendentului, o serie de proiecții reversibile spre acesta. Se intenționează o aderare ontică deplină la tensiunea lui, o mutație substanțială ce impune asumarea extremă a reflexiei nelimitatului etern în parcursul unei vieți muritoare. Într-un astfel de context, intervalul existenței terestre nu doar interferează cu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întru spiritual a conștiinței se află în plenitudinea voinței individuale. Ajunsă în stadii superioare ale saltului spre transcendent, fosta prezență umană ancorată în cotidian trebuie să-și supună dinamica existențială unei noi alegeri. Dacă prima îi cerea să decidă întru proiecția spre imanent și cea către transcendent, a doua îi solicită să opteze între a rămâne contemplatorul-trăitor al spiritualității absolute și a se pierde, a se topi mistic în tensiunea acesteia. În prima variantă ontică resurecția se dovedește a fi amplă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sinele dăruit prin ofrandă. Așa cum renunțarea indică un demers diferit de cel al sacrificiului din trăirea mistică tot astfel și durerea determinată prin frecventele pierderi suportate în banalul social reprezintă o stare existențială distinctă față de suferința celui ce jertfește în proiecția spre piscurile transcendentului. Astfel, omul ancorat cotidianului se confruntă cu multiple înfrângeri, scăderi ale potențelor și cumulului său dezvoltat prin conflict și ambiția depășirii celorlalți. Aceste cedări din propria posesie sunt împlinite sub presiunea constrângerii exterioare și a neputințelor ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
domină raportarea la cei superiori și disprețul înveninează privirea către cei inferiori. Se dorește aici stingerea ambelor categorii: a celor dintâi pentru că dețin din plin și a celor din urmă pentru că supraviețuiesc puținului pe care îl au. Stingerea diferenței și proiecția galopantă spre mai mult vine să însemne idealul omului așezat sub spectrul răutății: inaugurarea unei lumi în care doar ecoul și reflexia propriului său eu ar mai răspunde râsului aruncat peste axiomele toleranței de cel ajuns în apogeul intoleranței. Ne-
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
conexiunea ei cu sfera trupului fiind evidentă. În acest sens, se poate spune că orbirea reprezintă o suferință intermediară între durerea mijlocită de trup și cea pur spirituală, o suferință ce preia pulsația devastatoare a acestora și îi conferă o proiecție expansivă deschizând și răsfirând intensitatea acesteia. Astfel, orbirea se manifestă ca extensie și văl ce acoperă și învăluie deplin ființa martirizată a orbului. Printr-o forțare a limbajului, putem spune că orbii văd doar spectrul și chipul aform al durerii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
apropierii ce este să devină momentul apropierii ce a fost și al îndepărtării ce este. Prezentul situării înde-aproape devine trecut reflectat în amintire iar posibilitatea îndepărtării celui drag devine actualitate concretă, act sfidător și aspru de real. Așadar, în-depărtarea presupune proiecția propriu-zisă spre orizontul fostei apropieri urmată de saltul ulterior dincolo de frontiera ontică impusă prin acest orizont. Cum și de ce afectează atât de profund un asemenea fapt ontic spiritul celui în raport cu care se manifestă îndepărtarea ființei dragi? Care poate fi temeiul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
stă mereu să apară. Întâlnirea și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în doi, rătăcirea și proiecția spre enigma viitorului este învăluită de visarea proiectelor alături de luciditatea realistă. Planurile de viitor dețin mai multă consistență când sunt elaborate în doi iar înfruntarea realității care va să vină are, în acest caz, mai multe șanse la izbândă. Aspectul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cel drag cândva nouă continuă să trăiască chiar dacă atât de îndepărtat ființei noastre. Locul său nu poate fi negat și anulat, el rămâne ca tribut strident pentru clipa de fericire nerostită când alături de cel drag am trăit experiența unei iluzorii proiecții dincolo de timp ca zei ai propriei idile. Cazul dispariței totale, al morții celui drag implică survenirea unor alte aspecte și presupune o nouă experiență afectivă în perceperea și asumarea imaginii persoanei ce ne-a părăsit într-un astfel de mod
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
privind, la rândul nostru, gesturi și chipuri active. Însă, noi prin centrarea atenției spre sunetul ce ne parvine și spre cel care tocmai îl articulăm pentru comunicare nu mai suntem preocupați de ceea ce vedem și de modul cum arătăm în proiecția ego-ului spre celălalt. Aceste detalii, aceste amănunte ne scapă și odată cu ele pierdem și accesul la zone profunde ale conștiinței celuilalt. Astfel de zone ne pot deveni penetrabile, ni se pot deschide numai în urma tot a unui exercițiu de voință
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
amănuntul, detaliul constituie, așadar, ferestre deschise spre profunzimile întemeietoare ale metafizicului, ale sensurilor și explicațiilor ce palpită în zona primordialităților ontice. Detaliul reprezintă aici paranteza prin care vălul de iluzii active se disipează temporar permițând, pentru o transparentă clipă, aducerea, proiecția în prim-plan a străfundurilor prime, a temeliilor ce poartă resortul și fluxul lumii. Prin zăbovirea asupra amănuntului, amănunt ce scapă cel mai adesea privirii superficialului mundan neatins de spectrele suferinței, orbul, cel lipsit de putința mersului sau de funcționalitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a mâinii, cel damnat surzeniei și neputinței de a rosti sau uneia dintre aceste tragedii, alături de orice alt suferind din insuficiențe și incapacități ce privează trupul de normalitate, dețin conștiințe a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
peste această pecete spre propria interioritate nu implică aici o rupere primordială, o dezrădăcinare de această emblemă. Spectrul ei mă urmărește constant și în mijlocul demersului de a mă sonda spre profunzimea mea abisală. Chiar atunci când sesizez că am uitat, în proiecția spre fundamentele propriului ego, numele și statutul ce mi-au fost impuse de social continui să gravitez în jurul axiomelor deja stabilite de mundaneitate și pentru mine. Aceeași tiranie mă urmărește învăluitor și în demersul de cunoaștere al celorlalți. Astfel, eu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]