5,549 matches
-
ochi negri lăcrămând. / Unde lacrima chica / Două merișoare de aur se făcea / Îngerii că le strângea / Și în sân i le punea."31 Conform doctrinei creștine ortodoxe, Iosif are un vis inspirat, în urma căruia o scoate pe tânăra mamă, împreună cu Pruncul, din mâinile lui Irod și îi duce în Egipt. Conform legendei însă, Fecioara Maria fuge singură, doar cu Pruncul; de la curtea lui Crăciun pleacă spre Egipt; pe drum se întâlnește cu Lisaveta (mama lui Ioan Botezătorul, al cărei fiu era
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
i le punea."31 Conform doctrinei creștine ortodoxe, Iosif are un vis inspirat, în urma căruia o scoate pe tânăra mamă, împreună cu Pruncul, din mâinile lui Irod și îi duce în Egipt. Conform legendei însă, Fecioara Maria fuge singură, doar cu Pruncul; de la curtea lui Crăciun pleacă spre Egipt; pe drum se întâlnește cu Lisaveta (mama lui Ioan Botezătorul, al cărei fiu era cu șase luni mai mare decât Iisus; pe o măgură întâlnesc și o altă femeie, care avea gemeni (cei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
regulată a sângelui și umezelile trupului n-au când să se închege, n-au când să se învârtoșască, prin care anomalii calea vieții nu numai că ni se scurtează, dar ni să și amărăște. Un mijloc ce rumenește fața unui prunc și șterge zbârciturile unui moșneag 12, acel mijloc, întreb, pute-va strica la partea femeiască? Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică că nicăiri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai credea: nimeni n-a sărit s-o apere acum când era cu cuțitul la os. Nici la copii nu s-a gândit nimeni. Cu atât mai puțin își putea închipui că ar exista cineva care să se îngrijească de pruncii ei, dacă ea s-ar omorî. Plus că nici ea nu s-ar putea despărți de ei. Ar mai muri o dată de dorul lor în mormânt. Dacă n-ar fi fost copilașii... Magdalena Ursu avea douăzeci și nouă de ani
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
o dată de dorul lor în mormânt. Dacă n-ar fi fost copilașii... Magdalena Ursu avea douăzeci și nouă de ani, bărbatul i s-a încurcat cu cea mai bună prietenă a ei, au fugit, i-a făcut și ăleia un prunc, acum s-au mutat undeva pe un șantier. Florin era un betonist bun, pentru el nu era nici o problemă să-și găsească o slujbă. Doar că dispăruse cu totul. Nu-i trimitea nici un ban pentru copii. Magdalena Ursu era magazioneră
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
ducea greu și cu banii, însă mai ales sufletește. |i mici o bucurau, îi iubea, dar de multe ori nu avea răbdare cu ei. P'ormă avea remușcări, dar ce putea să facă? Era obosită seara, nervoasă... abia aștepta ca pruncii să adoarmă. Când nu luau curentul, se uita la televizor, să mai audă și ea o vorbă, în vreme ce croșeta. Câteodată se gândea să mai croșeteze și pentru a face un ban. Dar nu apuca să lucreze cât ar fi dorit
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
Florin, alt bărbat n-a avut nici până atunci, nici după aceea, a trăit nouă ani cu soțul ei, n-a călcat nici în stânga, nici în dreapta. Și, totuși, tocmai pe ea a trebuit s-o lase bărbatul! Cu cei doi prunci ce-o să se întâmple? Dacă n-a învățat până acum să umble după cavaleri, acum să-nvețe? E drept, la combinat ea a mai întârziat de câteva ori - și autobuzele circulau așa cum circulau, și copiii o mai rețineau câteodată, fără ca
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
în răsfrângeri. jar. și nimeni. nimeni în jur, doamne ce cu adevărat făurim nu se poate zări cum tot ce-n sine ne definește și ducem cu noi dincolo de un prag de unde nimeni nu s-a mai reîntors decât drept prunc. tot ce zărim este și nu este, ce este/ joc ars de-un jind totul. martoră mi-e privighetoarea ademenită în zbor de o chemare străbătându-ne ca o vedere pe amândoi în cânt
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
azi pe mâine. O jumătate o împart Cu sora ce m-așteaptă acasă, Iar ceealaltă drept ecart Al umbrei ce mi-a fost mireasă. între Ardealul legendar Și Dunărea ce mă răsfață Duc tot trecutul de amar Ca pe un prunc din altă viață. Sunt eu acela care-l duc Ori el mă-ntoarce la izvoare Să numărăm un glas de cuc într-o pădure gânditoare? Ardeal bătrân, străbun tărâm, Să-mi fii de-a pururea aproape, Când, cu tot neamul
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
S-aflăm dacă-i aievea, ori nu-i adevărat C-am scris cu mâna stângă, plângând, cuvântul: Moarte... (2008) Cu sacul gol Cu sacul gol și cârja-ncovoiată, Cu barba albă până în pământ, Mă-ndrept, spre casa plină altădată De prunci, pe care-i mai aud plângând. Când bat în ușă, nimeni nu-mi răspunde... Doar la fereastră flori de gheață râd... Unde sunt toți? S-au dus pe rând... Dar unde E întrebarea ce mă ia de gât. în loc să mor
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
Parcă am mai auzit o dată ușa trântindu-se. Numai ca prin vis mi-aduc aminte". În cele din urmă, este descoperit de săteni "plin de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două luni. Mocanul însă, arhetip al mentalității rurale, tânjește după răzbunare, pe care o formulează în termenii incantatorii ai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de a nu sincroniza diegeza cu terifianta încatenare de fapte care au condus la uciderea pruncului, ci ni le prezintă rezumativ, pudrate etic, din perspectiva arbitrilor tragici, care sunt ciobanii lui Dănilă. Sursele terorii sunt, așadar, două: fuga nebunească a Agripinei și a copiilor prin pădure și uciderea lui Păunaș de către vulturii înfometați. La acestea, desigur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
condiția mizeriei sale biologice. Din această serie lipsește o verigă importantă, definitorie, a feminității pe care Munch o va trata separat, maternitatea. Modelul exemplar al maternității este definit de imaginea consacrată de arta creștină, imaginea Madonei, ca mater lactans cu pruncul. Munch tratează tema de o manieră care răspunde punct cu punct esteticii decadente în Madonă (litografie colorată, 1895-1902) reluare a unei alte Madonă (1894). Raportul întotdeauna problematic dintre masculin și feminin constituie tema centrală pe care o edifică seria intitulată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o maternitate avortată a unei Madone libidinoase care împinge într-o arie periferică, nesemnificativă, rezultatul accidental, rezidual al coitului. Madona lui Munch nu corespunde în niciun caz funcției sacrale, desprinse din iconografia tradițională a compozițiilor cu tema Madona și Pruncul. Sânii, ambii expuși privirii, nu sunt înfățișați în exercițiul alăptării, ci pentru a accentua senzualitatea femeii. Figură maternală coruptă, Madona a devenit Veneră, iar Munch aplică după un cod decadent inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel să își păstreze puritatea, deși a procreat. Reprezentarea hagiografică, icoanele și picturile pe sticlă o înfățișează fie ca adolescentă, fie ca tânără femeie. Ea este fecioara adolescentă din "Buna Vestire"; adolescenta însărcinată din ,,Scena nașterii"; este femeia tânără cu pruncul Iisus sau cu băiatul Iisus în "Madonna cu copilul"; este femeia tânără în doliu din scena "Răstignirii" și este aproape la fel de tânără atunci când este cinstită de Iisus în "Ridicarea la ceruri, Consacrarea și Încoronarea Maicii Domnului". La acestea se adaugă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în "Madonna cu copilul"; este femeia tânără în doliu din scena "Răstignirii" și este aproape la fel de tânără atunci când este cinstită de Iisus în "Ridicarea la ceruri, Consacrarea și Încoronarea Maicii Domnului". La acestea se adaugă reprezentările interesante ale "Madonnei cu pruncul", ca Madonna Lactans, în vi-ziunea Renașterii italiene și a artei baroce, care au imaginat-o ca femeie cu forme pline, voluptuoase, hrănindu-și copilul la sânul dezgolit 141. Acestea sunt singurele portrete ale Fecioarei "dezvelite", iar focalizarea este pe sân
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Valcamonica, 1409), ediție bibliofilă, filă metalică, legătură manuală în piele, decorată cu foiță de aur (conține rugăciunea "Tatăl nostru" în șapte limbi, dimensiuni 3,5/3,5mm, tipografia Gutenberg, Germania), rugăciunea înrămată "Tatăl nostru" (proveniență Teodor T. Burada), icoana "Maica Domnului cu Pruncul" (tempera/lemn, sec. XVI-XVII), ceas din bronz, salvat din incendiul Teatrului Mare din Copou (februarie 1888), vas ornamental din opalin cu suport metalic (proveniență actorul Matei Millo), ceas din aur cu trei capace, marca Brequet, dăruit poetului Mihai Eminescu de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de dictatură și au deschis zările către instaurarea darului dumnezeiesc al libertății... Crăciunul nostru strămoșesc ne-a aflat, iubiții mei, în acest an de mântuire pentru neamul românesc, cu lacrimile bucuriei și ale durerii. Anul acesta, o dată și cu nașterea Pruncului Iisus, în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o nouă formă de viață, bazată pe principiile libertății și demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
32. Producția a fost impresionantă pentru acea vreme, regia nefiind lipsită de amploare. Pentru a arăta decorurile mari în întregime, se filmează panoramic, iar în scena "Adorația păstorilor" se văd mai întâi ieslele. La semnalul dat de o stea, un prunc apare pe paie. E o scenă ce acum stârnește zâmbete, având aspectul unei magii nereușite, însă pentru acele vremuri era un moment ce sublinia venirea în chip miraculos a lui Dumnezeu pe pământ. Tot Sadoul remarcă stângăcia mișcării panoramice ce
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
credinței și nădejdii cu care ne înarmăm în vremuri de restriște, de umilire și de pângărire a Sfintei Sfintelor sufletului românesc și-au arătat acum roadele lor: dreptatea și libertatea, bunuri dumnezeiești dobândite de poporul nostru. Anul acesta, odată cu nașterea Pruncului Iisus în Betleemul inimilor, caselor și plaiurilor românești, s-a născut și o formă nouă de viață bazată pe principiile libertății și demnității umane al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Căci salvare înseamnă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sau „oricine va lăsa pe femeia sa și va lua alta, săvârșește adulter cu ea” (Marcu 10, 11). Iar pentru cine disprețuia copiii, părinții, păgânii care obișnuiau să-i arunce cu cruzime păgână, Iisus a spus: „cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Matei 18, 5). Sf. Ap. Pavel zice: „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sălășluiește în trup și trăiește dincolo de trup și moarte. Mama săvârșește o lucrare sfântă ca să-L introducă pe Dumnezeu în viața copilului, iar viața copilului să o dea lui Hristos. Din copilărie, mama și tata trebuie să dea viață dinamică pruncilor, echilibrată, optimistă, realistă, lucrătoare și creatoare de valori. Aceasta este viața creștină. în special, mama trebuie să pătrundă cu adevărat sensul vieții pe care o trăiesc copiii ei. Mama are rolul și datoria să fie izvor de viață, să formeze
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a luat copiii în brațe, i-a iubit și binecuvântat, zicând: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este împărăția cerurilor” (Matei 19, 14) și a spus că „cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Matei 18, 5). Poate aceasta a făcut pe marele poet francez Victor Hugo să mărească copilul, acest soare al familiei și al vieții. în una din poeziile sale zice: „O, Doamne, ferește
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
unor grupuri de oameni. Nu avem dreptul și nici libertatea să hotărâm asupra vieții altuia. Avortul este un atentat asupra libertății de a te naște și a trăi. Justificând avortul, justificăm crima. Viața însăși implică jertfă și responsabilitate față de nașterea pruncului în virtutea iubirii ce își are originea în natura dumnezeiască a comuniunii Sfintei Treimi. Orice argument politic, social, economic sau de altă natură care vrea să justifice avortul cade în fața tainei iubirii. Viața este cel mai mare dar dat de Dumnezeu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
luptă pentru cununile cerești”. Când începe viața pentru om? Părerea cea mai plauzibilă pe care o exprimă și Sfinții Părinți este: atunci când Dumnezeu sădește sufletul în om, iar omul primește sufletul de la Dumnezeu în momentul zămislirii. Dar de multe ori pruncul nu mai ajunge să vadă lumina zilei, fiind ucis de mama lui. Ce lucru groaznic! Ce păcat strigător la cer! Să ucizi viața asupra căreia nu ai nici un drept. Sunt ucideri care se săvârșesc înainte sau după actul nașterii. Primele
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]