37,862 matches
-
prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică, aprobarea publicului larg pentru a le „pune în lucru”, a le implementa, cum se spune mai prețios? Mulți analiști sunt sceptici, iar reținerea lor vine și din răspunsul echivoc la cea de-a treia întrebare: sunt asemenea programe eficiente? Cu referire la această ultimă chestiune, s-a dezvoltat o adevărată teorie și practică numită evaluarea programelor. Evaluarea se face și în faza de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei sale, care admira uniformele ulanilor. Pe front se comportă exemplar, capătă decorații, e omul „datoriei”. Membru al tribunalului militar, nu are nici o reținere să osândească orice abatere de la obligațiile ostășești, chiar cu sentința capitală. Prima scenă din carte este în întregul ei o metaforă cu reverberații ce sporesc în timp: Apostol Bologa ia parte la execuția unui dezertor și verifică personal soliditatea ștreangului
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem oare să fim individualiști și orientați spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru noi, libertatea Înseamnă abilitatea de a aduna bogăție personală și astfel, de a deveni independenți. Am privit Întotdeauna guvernul ca pe un garantor al drepturilor de proprietate individuală și ne-am ferit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gândesc prietenii noștri europeni despre calitățile lui intelectuale, Înțelege bine psihicul american. În cuvântarea sa despre starea Uniunii din 2003, președintele Bush a spus poporului american că „drumul acestei națiuni nu depinde de decizia altora”27. În general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sprijină apartenența la ONU și sunt de acord ca Statele Unite ale Americii să fie parte a Înțelegerilor internaționale. Un sondaj de opinie cuprinzător realizat de German Marshall Fund În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt mici. Dată fiind expunerea selectivă, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar o dată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse ș.a.) sau prin distorsiunea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.). Se înțelege că rezistența la schimbare intervine atunci când poziția propusă de sursă este în discrepanță cu o poziție a subiectului-țintă la care acesta ține foarte mult. De aceea, pentru mulți oameni modul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce asistă la scenă sunt prieteni sau când au consumat alcool. Și, în consecință, crește probabilitatea de intervenție (Baron și Byrne, 2000). Chiar dacă situația apare evident ca una ce necesită ajutor, din moment ce ceilalți nu se amestecă, ai și tu o reținere cauzată de grija de a nu-i ofensa pe ceilalți. Te gândești că neangajarea celorlalți are la bază evaluarea de către ei a situației ca fiind nepericuloasă sau una care nu merită intervenția. Dorința de a evita dezaprobarea celor prezenți face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale unor boli (infecții cu HIV fără ca ei să fie „de vină” - prin transfuzii de sânge, de pildă), în detrimentul celor care au contractat virusul prin relații sexuale, mai ales homosexuale, sau prin injectarea de droguri. În cazul acestora din urmă, reținerea cetățenilor de a se constitui în asociații de ajutorare este mult mai mare, chiar dacă acești bolnavi nu sunt blamați direct. Decizia de a deveni voluntar într-o asociație de binefacere are ca resort o gamă largă de motive, începând de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răniri grave sau mortale, ei nu au ajuns nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mai mult, asociate cu personajele pozitive, cu eroi și eroine, astfel de comportamente sunt gratificate material și psihosocial de colectivitate, fiind considerate, în final, demne de urmat. În cazul multor cititori, spectatori sau telespectatori, un atare conținut slăbește constrângerile și reținerile față de agresiune dobândite prin socializare și educație. Expunerea la violență prin mass-media înseamnă, cu deosebire prin cinematograf și televizor, contactul apropiat cu variate și ingenioase tehnici de luptă și mijloace de agresiune. Oameni care altfel niciodată n-ar fi avut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acte agresive antisociale, ci și de a servi ca exemplu. Prin învățarea socială observațională - a percepției consecințelor conduitelor reprobabile - indivizii își dau seama la ce se pot aștepta. Astfel încât deopotrivă pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa (directă sau indirectă) conduc la reținerea de la acte de violență. Este rațional să admitem că, dacă n-ar funcționa penalizările, în diversele lor formule, și conștiința existenței lor, cel puțin în actuala fază de dezvoltare a omenirii, însăși supraviețuirea ei ar fi greu de imaginat. Efectul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1970). Părinții care descurajează violența, comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot astfel expunerea la modele și acțiuni nonagresive induce subiecților reținerea de a se comporta agresiv, chiar atunci când ei au fost puternic provocați (Baron și Byrne, 1991). Apare destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și menținerea interesului să fie conjugate în acțiunea sa. Există la nivelul mesajelor două efecte importante, aparent contradictorii, însă foarte utile în structurarea comunicării educaționale (Steers, 1988, p. 97; DeVito, 1988, p. 50): efectul de întâietate, care precizează că, în reținerea unor elemente de conținut cu influență informațională, datele prezentate de emițător la început au mai multă influență. Putem spune, spre exemplu, că metodele expozitive posedă drept caracteristici economicitatea și rapiditatea, transmiterea unui volum de informație sporit, oferă o sinteză a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le fie accesibil materialul de studiat, chiar dacă nu și-au însușit terminologia respectivă, organizarea mesajului, folosirea ilustrațiilor și exemplelor adecvate - deoarece, atunci când acestea nu sunt în directă legătură cu ceea ce presupune conținutul mesajului, nu doar că nu ajută, ci împiedică reținerea mesajului, comunicarea etc.); - folosirea etimologiilor, clasificărilor, sinonimiilor, comparațiilor, demonstrarea utilității, (cum funcționează lucrurile, cum pot fi acestea folosite) etc. La acestea se pot adăuga multe alte elemente care să facă comunicarea eficientă, dintre care (Ferreol, Flageul, 1998): - concizia (în acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amprenta personală, de interacțiune a ascultării). Când ascultăm pentru a reține informații, putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă: frecvent, se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem folosi una dintre cele trei tehnici pe care autorii ni le recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă: frecvent, se argumentează în mod circular (astfel, dacă vom cere argumente pentru o problemă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei judecăți de nepătruns, către un scop doar de El cunoscut; îndurarea divină a trasat itinerarul scriitorului de la păgînism la creștinism, de la viața păcătoasă din trecut la viața creștină; de altfel, mărturisirea propriilor păcate nu este altceva decît repetarea fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului, nici măcar ceea ce este în subconștient (și aceasta a fost una din marile descoperiri din Confesiuni). Avînd în vedere aceste premise, se înțelege cum Confesiunile sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1964 (R. Braun); CChr.Lat 60, 1976 (R. Braun); CTP 82, 1989 (A.V. Nazzaro). 4. Tyron Prosper Prosper și Ilarie l-au informat pe Augustin în 428-429 prin două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) despre reținerea cu care era întîmpinată doctrina harului și a predestinării în Gallia meridională; lor le-a dedicat Augustin Predestinarea sfinților și Darul perseverenței. Ilarie nu e cunoscut ulterior decît ca prieten al lui Augustin, iar pe atunci se găsea la Marsilia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
insistență. Faptul nu este întâmplător, căci, dacă ar fi invocat în prezența unui rabin, foarte strict în privința respectării tradiției biblice, istorioara apocrifă a căderii îngerilor, descrisă cu numeroase detalii în 2 Enoh, filozoful nostru ar fi fost imediat sancționat. Aceeași reținere, din aceleași motive, după cum am văzut, și în privința figurii Anticristului. În fața unui public păgân, această figură ar fi reprezentat, dimpotrivă, un argument de primă importanță. Miza principală a celor două Apologii este deculpabilizarea creștinismului în fața puterii imperiale. În plan secundar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Eva strecurându‑se în pielea șarpelui. În cea de‑a doua etapă însă, el „își dă arama pe față” acționând direct, la lumina zilei, prin oameni și mai ales prin Anticrist, chintesența însăși a tuturor apostaziilor. Nu mai are nici o reținere, căci știe că a fost condamnat, prin gura lui Isus, la focul veșnic (cf. V, 26, 2 și citatul de la Mt. 25,41). El se năpustește asupra neamului omenesc, găsindu‑și consolarea în răzbunare. Unica lui satisfacție este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Preocupare sa esențială rămâne cea a prezentării și a interpretării, cât de succint posibil, a unui dosar de fragmente scripturistice legate de figura ultimului tiran. Deși mai politizat decât cel al lui Irineu, discursul său anticristologic vădește încă o anumită reținere. El devine evident și declarat antiroman în Com. Dan., unde Hipolit aplică profețiile, pe care se mulțumește doar să le descrie în De Christo..., unei situații istorice devenite disperată pentru comunitățile creștine. Figura și activitatea Anticristului (cap. 43‑64) Capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sugerată realitatea cotidiană - comportamentul Romei este similar celui de odinioară al Imperiului Macedonian și anunță viitorul imperiu în care răul va ajunge la apogeu. Cu toate acestea, existența sa face parte din planul divin, motiv pentru care există o oarecare reținere în a‑l judeca prea aspru. Aceeași ambivalență referitoare la Roma se regăsește și în capitolul 50, dedicat misterului numărului Fiarei, 666. Hipolit trece în revistă toate ipotezele enumerate odinioară de Irineu - Teitan, Euanthas, Lateinos - arătându‑se favorabil celei din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care domnește în sânul Bisericii: „Diavolul începe prin a‑și pregăti dezbinările printre popoare așa încât, la venirea sa, să fie bine primit”. Odinioară ereticii puteau fi identificați cu ușurință din mulțimea creștinilor. Ei își arătau adevărata față fără prea mari rețineri, mărturiseau fățiș învățătura lor mincinoasă. Astăzi, dimpotrivă, este foarte greu să îi distingem. Biserica s‑a umplut de „criptoeretici” care fac jocul adversarului eshatologic. Acești agenți infiltrați în comunitățile creștine au misiunea de a pregăti instaurarea stăpânirii Răului pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu trebuie să facem o delimitare netă, absolută, Între acord și dezacord. De fapt, aceasta nici nu ar putea fi posibilă. Limitele dintre ele sunt greu de trasat. Între acord și dezacord pot intra numeroase forme intermediare: cedare, toleranță, transparență, reținere, Înțelegere etc. În plus, atât acordul, cât și dezacordul dintre persoane sunt circumstanțiale; ele pot dispărea la fel cum au apărut. Este Însă important ca individul să prevadă forma relațiilor sale cu celălalt, să-și aleagă interlocutorul, să conducă Întâlnirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care se poate declanșa brusc, cu brutalitate, agresivă primară, din care de altfel Își și trage originea. Conduitele de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eu Însumi nu aveam nici o șansă de scăpa de efectele „otrăvii” pe care o luasem și că medicina nu era, la urma urmelor, decât o artă Înșelătoare 108. Mi-am amintit că Întotdeauna am evitat să-mi iau sânge, având rețineri În această privință când era vorba de mine Însumi - dar acum, ca ultimă soluție și În ciuda eliminărilor de sânge avute, m-am hotărât să Încerc experimentul, mai ales că mulți considerau că prima operație de acest fel, În cazuri periculoase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]