5,519 matches
-
de zone albe. Totuși, confruntarea cu moda a avut un rol important: s-au selectat spiritele capabile de a duce la capăt curiozitățile care denivelează planurile unor înterpretări parțiale. Mereu actualizat de sensibilități, viziuni, credințe și instrumente hermeneutice noi, spectacolul receptării operei lui Mircea Eliade nu poate fi vreodată "postum". După Cum am găsit piatra filozofală și Misterele și inițierea orientală, Editura Humanitas își continuă lăudabilul plan editorial cu Itinerariu spiritual, scrieri de tinerețe, 1927. Astăzi este greu de crezut că la
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
se pare, al formelor, total opuși umaniștilor care se apropiau literar de edificiile antice. Mi se pare foarte interesant faptul că la originea conceptelor de monument și de monument istoric se află de fapt o distincție de mentalitate disciplinară, între receptarea literară pe de o parte, și cea a oamenilor de artă (artifices) pe de altă parte. Evident, noțiunea de patrimoniu în înțelesul ei actual, care presupune conservare și păstrare pe baza unei discerneri riguroase între monument și monument istoric, se
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Friedrich Sieburg în urmă cu peste patru decenii romanului Halbzeit a alimentat de-atunci și pînă azi judecățile critice stereotipe pe marginea lui Martin Walser, despre care se spune că este un maestru al discursurilor echivoce. Oricum, opera sa favorizează receptări derutante și din pricina dezechilibrului dintre calitățile retorice și cele narative ale discursului, dintre vehemența limbajului și fragilitatea structurilor epice sau cea a personajelor. Nici judecățile critice ale lui Marcel Reich-Ranicki despre cărțile lui Martin Walser, emise de-a lungul a
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
și etape ale vieții și operei medicului-scriitor sunt descrise și supuse unui examen critic detaliat de Nicolae Oprea într-o recentă monografie. Mai mult de o treime a cărții este dedicată studiului operei. împrejurările tragice de viață, dar și tardiva receptare critică au destinat-o unui succes postum. Contextul nefavorabil al debutului sub semnul corifeilor tradiționalimsului, va îngreuna și el decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă apropiată prin volumul Poeme cu îngeri (1927), urmat de Destin, Urcuș
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
boticellian al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Profesorul universitar nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci pentru a ataca. în "Dosarul de receptare critică" figurează nume tutelare precum G. Călinescu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, precum și Eugen Simion, Ion Pop, Aurel Sasu, N. Balotă, Roxana Sorescu (autoarea ediției integrale V. Voiculescu, Opera literară, vol. I-III, 2003-2004). Critic serios ce se mișcă cu
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
Cronicar Din Bucureștiul Cultural În BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 118, octombrie) am remarcat grupajul de articole dedicate lui Marius Robescu. Daniel Cristea-Enache scrie despre romanul postum Trunchiul și așchia, publicat în 2005-2006 la Editura Muzeul Literaturii Române, roman lipsit de receptare critică la momentul apariției, iar doi dintre colegii de generație și apropiații poetului dispărut, e vorba despre Nicolae Prelipceanu și Constantin Abăluță, îl evocă în pagini emoționante: „Mă aflu într-o situație paradoxală ori de câte ori scriu despre colegii și prietenii mei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
românești"; o a doua are 14 eseuri despre "Te-me și figuri în psihanaliza apuseană". Îi vom întâlni în prima, într-o lumină destul de crudă, dar revelatoare, pe Cioran, Noica și Blaga; ne vom confrunta cu un test de mentalitate în ceea ce privește receptarea de către societatea românească a ideii de homosexualitate; ne vom pune la curent cu situația actuală a psihanalizei românești; și vom afla mai multe, sau mai mult despre raporturile intelectualului român cu pornografia. ~n cea de-a doua parte vom trece
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
printr-o piață înțesată cu oameni. Sunt cărți care, pentru a fi gustate, cer o anumită ambianță: acesta e cazul Luntrei lui Caron. E prea multă natură în acest tom ca paginile lui să nu ceară, ca o condiție a receptării adecvate, un pic de natură înconjurătoare pentru cel care îl citește. Iar dacă nu ai proaspete în minte amănuntele de decor ale unei naturi ca cea în care se mișca Blaga, atunci pe multe din paginile cărții le vei sări
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune îndătinate. Dacă în spațiul ediției s-ar fi găsit și corespondența și publicistica, puteam spune că aceasta este adevărata și moderna (inclusiv în comentarii) ediție
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
postumelor, încheiată cu titlul atribuit "Ultimele cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o descripție a manuscrisului, între timp rătăcit. Iată, de pildă, un fragment semnificativ din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de Paște demn de tot interesul. Duiliu Zamfirescu, mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat undeva între
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
regula. Sau, altfel spus, côté-ul de amintiri al poveștii, prin ?amintiri? înțelegînd tot ce-a contribuit, în timp, la finalizarea unei cărți în forma în care-am ajuns s-o cunoaștem și la pattern-ul după care s-a produs receptarea ei. Povestea propriu-zisă ( admițînd că povestirea, în sensul, oarecum, de emplotment, are-a face, mai degrabă, cu judecata de valoare, restrînsă, aproape întotdeauna, la aprecierea însemnătății documentare a cărților) , aparte de informațiile despre carte, leagă unele de altele informațiile cititorului
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
în text mult mai mult decît critica propriu-zisă. Desfășurări de experiențe personale, biobibliografii ale scriitorilor, teorie literară, sociologie a lecturii, semantică și stilistică, excursuri prin mentalități, istorie și istorie literară, psihologie colectivă și filosofie constituie corpul solid al tipului de receptare ce ni se propune. Adunînd de peste tot - din lecturi și reflecții proprii - idei și imagini, concepte și umanitate concretă, devine evidentă nevoia de a impune o perspectivă relativizantă asupra literaturii și de a nu opera prin diagnostic și verdict, prea
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
se mișcă nonșalant, fără să laude prea tare pe nimeni, "cîrtind" din cînd în cînd, simpatizînd, empatizînd cu o privire peste umăr spre trecut, dar întoarsă cu regularitate către prezentul activ, tînăr, cu potențial. Poate că este un tip de receptare care nu-i mulțumește pe amatorii de diagnostice și înscrieri sau pe căutătorii de noduri în papura literaturii, însă, cu siguranță, pe reflexivi critica Irinei Petraș îi interesează.
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
producțiilor care aveau în comun cu romanul doar criteriul cantitativ al numărului de pagini, așa cum este cazul pretinsului roman Americana îndrăgostită de Vasile Pop sau a celor cinci nuvele reunite sub un singur titlu, Strigoii, de N. Porsenna. Scandalizat de receptarea polemică a cărții lui Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, pe care o consideră defavorizată de opinia criticilor, nu consemnează însă în nici un fel apariția lui Ion sau a Pădurii spânzuraților. În dramaturgie, preferă cronicile teatrale, limitându-se la rezumat și
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Răzvan Voncu Cioran - Razne, stabilirea textului, prefață și note de Constantin Zaharia, Editura București, Humanitas, 2012, 124 p. Nu stă în atribuțiile istoricului literar să comenteze mișcările de suprafață ale vieții literare. Totuși, nu-mi pot reprima mirarea față de slaba receptare de care au avut parte, în presa literară, cele trei cărți inedite scrise de Emil Cioran în românește, la Paris, în anii ’40. După efervescența (adesea necritică) din primul deceniu de după 1989, era de așteptat ca interesul pentru opera marelui
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
blazat. "Mă gîndesc, scrie Ioan Pintea, și zic: dacă Steinhardt era cardinal la... Paris sau Roma, iezuit sau pur și simplu evreu, și nu doar călugăr cu ascultare de bibliotecar la o mînăstire ortodoxă din Maramureș, alta ar fi fost receptarea pe malurile Senei, alta ar fi fost soarta acestei capodopere.
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
trebuie să pornești de la tine ca să ajungi la altul, că în "ograda omenirii nu poți intra decît pe portița pe care este scrijelit numele tău", Liiceanu atinge, cred, în mod subjacent o problemă filozofică, dar și o trăsătură fundamentală a receptării realității în viața de toate zilele de către fiecare individ în parte: subiectivitatea. Noi toți vedem și interpretăm diferitele evenimente, situații, personaje cu care ni se încrucișează cărările, în mod diferențiat, în funcție, îndeosebi, de modul în care am fost afectați
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
lor. Dl. Vatamaniuc și-a remaniat, bine, aparatul critic al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
relegate în note, sau de a asambla toate aceste fragmente, printr-o muncă laborioasă și devotată de cunoaștere a personalității lui G. T. Kirileanu, într-o narațiune ordonată cronologic și escortată oportun de documente. Din fericire pentru lector și pentru receptarea lui Kirileanu însuși, editorul a optat pentru cea de-a doua versiune. Firește că această opțiune a însemnat, înainte de toate, o amplificare a exigențelor cărora a trebuit să le facă față el însuși, începând cu aceea a cunoașterii depline, din
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
Puterile Răului); apendicele a fost abandonat (dimensiunile și costurile editării sale fiind considerate prea mari), iar cel de-al treilea volum a apărut decalat (1955) și doar cu un cuvînt de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
curente, însă, poate fi mai comodă și mai sigură tocmai dezambiguizarea. Am constatat de mai multe ori că ironia nemarcată - ca ton și atitudine generală a unui text -, nu este percepută de mulți dintre cititori; cred că o testare a receptării ar produce rezultate surprinzătoare, demonstrînd că foarte des enunțurile ironice sînt luate în serios. Mărcile ironiei însoțesc de obicei elemente izolate - cîte un cuvînt, o expresie - dar au efect asupra întregului text, în măsura în care e de așteptat ca autorul care a
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
este amintit „excepționalul dar imagistic al lui Blaga” sau „originala sinteză clasică”. Vorbind despre o „structură duală, contradictorie”, autorul conchide: „ai sentimentul că pătrunzi în universul unui mare poet”. Articolul lui Matei Călinescu despre Lucian Blaga reprezintă un moment în receptarea acestui mare scriitor, aflat în mod dramatic sub vremile de după 1945. Făcînd referirile obligatorii și la aspectele politice ale existenței scriitorului, Matei Călinescu dă însă dovadă de o nuanțare la fel de necesară, dar și spectaculoasă în anul 1963. Amintește, de pildă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
acum pentru recuperarea canonică a acestui „mare poet”. Cronica e intergral superlativă, în sensul evaluării artistice a creației lui Lucian Blaga, iar gestul lui Matei Călinescu de a scrie despre Lucian Blaga, într-un moment încă tensionat în ceea ce privea receptarea sa postumă și într-un moment în care exista o altă tensiune în jurul poeților tineri pe care Matei Călinescu îi susținea și din rîndurile cărora făcea el însuși parte, este cît se poate de semnificativ. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
8 a cuprinzătorului studiu introductiv) ca fiind Nuvele și schițe aproape... futuristice. Probabil, o nevinovată scăpare. Însă prea multele greșeli de tipar nu sunt de acceptat la un asemenea eveniment literar, care aspiră să creeze un nou „moment zero” în receptarea celui mai enigmatic scriitor român.
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
scriitor francez, abdicînd de la vechile mele păreri că nu poți să spui tu român despre un străin ceea ce spun ai lui și am două proiecte în această direcție. Unul privește domeniul în care mă pricep mai bine, și anume ecoul, receptarea operei lui Proust în România. Am trufia de a scrie acestă carte în limba franceză, să vadă colegii mei de la secția de specialitate cît pot în această direcție. Celălalt este o carte pentru publicul român despre Proust într-o perspectivă
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]