3,991 matches
-
autoritățile bisericești interveneau în sfere ce nu erau de competența lor, cum ar fi cea politică. Și în acest caz era obligat jurnalistul să se supună? Nu era posibil ca autoritățile ecleziastice să mai și greșească? Don Eusebio i-a replicat că un subiect poate aparține atât sferei politice, cât și celei morale, el fiind întru totul de acord că supunerea este necesară doar în domeniul aflat în competența autorității, adăugând totuși că supusul nu are dreptul să judece până unde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ciumă. E hotărât să se facă zidar. O mătușă îl găsește și-l ajută. Vine focul Londrei. După foc, băiatul se duce la Mirabilis, "bunul lui maestru", cerându-i sfatul, fiindcă e loc mult de construcție acum: Ai să construiești, replică el, și vei face din casa asta de carton (se referea la locul nostru de întâlnire) un monument: să-ți fie piatra Dumnezeu și să-l afli pe Dumnezeu în piatră. Apoi își strânse haina întunecată și se îndepărtă în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mendeleev s a adresat țarului. Potrivit unei relatări contemporane, un membru al clasei nobiliare a dorit mai târziu să obțină aceeași dispensă și a apelat la Alexandru, făcând aluzie la chimist. E drept că Mendeleev a avut două soții, a replicat țarul, dar eu am un singur Mendeleev . Cel de-al doilea mariaj al său a fost foarte fericit, iar cuplul a avut patru copii. Introdus de soția sa în lumea artei, Mendeleev a devenit colecționar și critic de artă, chiar
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
fi fost fără Dumnezeu, ea a răspuns Nimic. La întrebarea Ce i-a dat Dumnezeu, ea a răspuns Totul. Impresionat de convingerile și de viața pe care o duce, a îngenuncheat în fața ei, ea fiind extrem de stânjenită. El i-a replicat că îngenunchează în fața suferinței, că ea este păcătoasă fiindcă s-a jertfit în zadar. Era solidar cu ea, de aceea a avut curajul să-i facă destăinuirea crimei. Forța acestei femei firave și vulnerabile stă în tăria morală și în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îi răspunde: " Și chiar dacă te-ai fi jucat pentru plăcerea ta, de ce-ar fi ceva rău? Oh, pentru plăcerea mea... Dumneata nu te-ai apuca să te joci cu un căluț de lemn, nu-i așa ! Spune-ți asta, replică Alioșa zâmbind: oamenii mari se duc, de exemplu, la teatru. Or, la teatru sunt reprezentate și aventurile a tot felul de eroi, poți vedea acolo bandiți, scene de război... Ei bine, nu-i același lucru, în genul său, bineînțeles? Să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a replicat printr-o serie de articole: "Opiniile primejdioase ale unui rău patriot"131. Era ceva tipic pentru "superioritatea" jurnalistică a lui Iorga. Începuse bătălia. Metamorfozarea unui istoric și critic literar într-un polemist fără teamă era deja un fapt împlinit. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rege, Ferdinand, era nepotul său. Acesta era un om slab, ezitant, bolnăvicios și predispus la accese bruște de furie. Mulți intelectuali români îl porecleau "Fritz". Atunci cînd înaltele oficialități germane i-au amintit de "datoria" sau de "onoarea" sa, a replicat prompt că sentimentele de datorie și onoare "sînt cunoscute și românilor, dar se știe și felul în care trebuie înțelese aceste sentimente, fără să fie nevoie de interpretarea lor de către străini sau ca aceștia să se amestece"10. Soția lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o poziție anti-Brătianu. Atunci cînd Goga a sugerat (în primăvara lui 1917, în timpul tulburărilor anarhiste rusești de la Iași) că dărîmarea casei lui Iorga ar putea fi o idee bună în vederea constituirii unui perimetru defensiv pentru reședința primului-ministru Brătianu, Iorga a replicat prompt: "De ce nu invers?"16. Părerea lui Iorga despre Brătianu oferă un bun exemplu de măsura în care era el în stare să piardă perspectiva atunci cînd lăsîndu-se în voia pornirilor lui afective se confrunta cu contemporanii săi fie într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Turtucaia, o înfrîngere care a costat-o scump. Dunărea era sub stăpînirea navelor de război fluviale austro-ungare. Iorga nu a avut niciodată vreo îndoială asupra judecății sau a rezultatului luptei. Atunci cînd ungurii au acuzat România de trădare, el a replicat: "Grofii de la Budapesta vorbesc despre trădare". Și a dat următorul răspuns: "Vom lua Transilvania; e a noastră!" Un ziar românesc din Brașov (după recucerirea orașului) numea România "hiena războiului". Iorga considera că "singurul răspuns posibil" la acest fel de jurnalistică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Problema rezida în sfera politicului. Iorga își amintea că atunci cînd ambasadorul Spaniei le-a cerut diplomaților ruși părerea despre analiza lui Iorga a relațiilor ruso-române, aceștia au răspuns că este scrisă "din punctul de vedere al românilor". Iorga a replicat: "Mă-ntreb ce-ar fi spus dacă aș fi scris cu adevărat din punctul de vedere al românilor?"73 Brătianu era furios. Iorga i-a spus mai tîrziu lui Șeicaru: Evenimentele au dovedit că am avut dreptate". A continuat, spunînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spunea Iorga) dăduseră dovadă de înțelegere și curaj atît în luptă cît și în politică 90. Dar, după părerea lui Iorga, toate acestea nu erau ușor de legiferat. Brătianu i-a spus: "Moșierii se vor revolta!" La care Iorga a replicat: "Va trebui atunci să-i împușcăm pe moșieri de dragul țăranilor, așa cum au fost mai înainte împușcați țăranii de dragul moșierilor". Iorga l-a determinat pe rege să aprobe faptul împlinit, spunîndu-i: "Reformele ori vor fi împlinite fără rege, ori vor fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a considerat că ar fi sub demnitatea sa să comenteze afirmațiile despre Franța făcute de acesta lui Pierre Laval (căruia senatorul Borah îi spusese că granițele stabilite la Versailles trebuie revizuite, deoarece fuseseră impuse cu forța). Primul-ministru Iorga a replicat prompt: Îi pot trimite două hărți senatorului Borah: una a Statelor Unite așa cum arăta ea în 1776 și alta cu granițele de astăzi". Încheind astfel: "Atîta vreme cît granițele Statelor Unite vor rămîne unde se află ele acum, vom rămîne și noi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Un sionist evreu din România este un trădător al ambelor lui țări". În momentul în care minoritatea evreiască și-a făcut apariția în Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice ("Partidul Evreiesc"), Iorga s-a simțit ultragiat și a replicat: "Cum de cutează ei să se declare evrei asimilați? Cum de cutează ei să vină aici cu dezgustătoarele lor nume galițiene care le-au fost impuse de Împăratul Iosif al II-lea?" (...) "Îndrăznesc aceste partide ale minorității evreiești să pretindă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brătianu a vechiului sistem, acești studenți au luptat împotriva clasei conducătoare (cu coloana ei vertebrală economică, evreii, protejați de Constituție și de regimul liberal) care bloca viitorul nou apărutei intelectualități. Iorga nu era deloc îngrijorat de superproducția de pseudointelectuali. A replicat ziarului "L'Indépendence Roumaine", "care era îngrijorat de apariția unui proletariat intelectual", explicînd că nu vrea să primească de la nimeni lecții în privința funcționării universităților. Diploma era pur și simplu o recunoaștere a muncii depuse, dar nu asigura o slujbă. Dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mă ataca zilnic"142. Autorul cărții de față nu poate decît să adauge că, dacă este vorba să fie spus totul, a scrie biografia cuiva nu constituie cea mai adecvată formulă de exorcizare apelînd la scrierea istoriei. Iorga i-a replicat lui Cuza (și LANC-ului) în stilul său: "Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește femeile în public este eroul grădinilor publice". După care, Iorga a afirmat încă o dată că evreii vor fi bineveniți, în ciuda protestelor lui Cuza, în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a adresat Regelui Ferdinand, exprimîndu-și dezaprobarea față de exilarea prințului Carol, după care i-a atacat pe Brătieni. Regele i-a spus că "ei sînt sfetnicii mei!" "și o țară-ntreagă nu reușește să înțeleagă de ce nu-i concediați!", a replicat Iorga 197. Atunci cînd prințul Mihai a devenit rege, Iorga scria: "Carol ar trebui să se întoarcă în țară, să fie alături de soția și de fiul său. Acest lucru a devenit o chestiune de credință pentru conștiința mea"198. Poporul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cum îndrăznește un student să-l atace într-o asemenea manieră pe un savant de renume mondial?" Vasile Bogrea i-a răspuns lui Eliade printr-un articol șfichiuitor, mai curînd punîndu-l "la locul lui" decît respingîndu-i acuzațiile. Mircea Eliade a replicat, explicînd că el nu este "Iorghist". Născut în 1907, Eliade și-a făcut studiile primare sub ocupația germană. El nu era ca generația tatălui său, care-l considera pe Iorga un profet al naționalismului. I-a amintit lui Iorga că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incapabil să accepte critica. Unul dintre editorialele sale era intitulat Cine are dreptul să mă judece? în care explica limpede că, într-o democrație, oricine are dreptul să-i judece pe ceilalți, dar nu era de acord cu acest lucru, replicînd: "Dar nu așa!" Numai oamenii cu un anumit standard aveau dreptul să-l judece. Critica nu trebuia să devină "apanajul tuturor"230. Depresiunea a afectat grav scena românească, unde oamenii (în special țărănimea) nu-și reveniseră încă de pe urma greutăților îndurate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, "Maniu vrea să devină președintele unei republici solemne și inoperative", cu Mihalache în umbra gulerului budapestan, elegant și țeapăn al lui Maniu 18. Atunci cînd Maniu a afirmat că într-o democrație "regele domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profesorul Madgearu (ca și Mihalache) a încercat de mai multe ori să-i arunce lui Iorga în față legăturile lui cu Blank. Maniu s-a referit odată la cele patru fotolii ocupate de Iorga la universitate, la care Iorga a replicat (ca reprezentant al eticii muncii): "sper să ocup și mai multe fotolii și să cîștig și mai mulți bani în mod cinstit"20. Nu putem spune decît că, în cadrul acestei confruntări, Maniu a fost mai demn și că avea dreptate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dr. Lupu, Vaida, Goga, Maniu și Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui relații cu A. C. Cuza. Cernăianu a citat chiar și exagerările pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, ca să întineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet ca de obicei, dîndu-l în judecată pe autorul lui pentru defăimare și calomnie. Ziarul vienez "Welt am Montag" afirma că Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a răspuns prompt la această acuzație dînd ziarul în judecată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rămas practic nereprezentat. La căderea guvernului său, Iorga își amintea că, în timp ce se întorcea de pe litoralul Mării Negre, "o fată simpatică" l-a întrebat: "Sînteți fostul prim-ministru?" "Din nefericire, da", a răspuns Iorga. "Cel mai nepopular om din România", a replicat fata. După căderea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (în iulie 1932) erau chiar și la Văleni de tipul: "Iorga ne-a mîncat salariile și pensiile și ne-a luat pîinea de la gură". Chiar și doamna Catinca a fost obligată să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intrat într-o celulă în care se aflau deținute comuniste. (După cum își amintește Iorga, "toate erau evreice urîte"). Erau toate intelectuale și vorbeau mai multe limbi. Atunci cînd Iorga le-a relatat scenele de pe gheața care acoperea Nistrul, ele au replicat prompt în clasica manieră stalinistă: "Numai așa vom obține victoria!" Cînd Iorga le-a spus că trebuie să dobîndești victoria sacrificîndu-te, nu sacrificîndu-i pe alții, evocînd sacrificiul lui Hristos, i s-a răspuns prin hohote de rîs batjocoritoare. În acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își amintea cu indignare că remarcile acestor lepădături erau rostite "în auzul copiilor mei!" Tot la Mangalia, o delegație de șomeri a făcut apel la Iorga. Cîțiva dintre aceștia au strigat că sînt disperați. Iorga, impulsiv cum era, le-a replicat: în cazul acesta, nu trebuiau să vină la casa lui, ci să-și continue drumul pînă în marea din spatele ei, neținînd cont de ceea ce avea să se întîmple dacă presa prindea de veste că făcuse asemenea afirmații. Atunci cînd mass-media
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că lucrez la biografia lui Iorga și am menționat asasinarea lui de către Legiune. "A primit ce-a meritat! El a fost cel care a sădit semințele naționalismului românesc, așa că puii lui s-au întors acasă ca să-și facă cuib!", a replicat pastorul. "Iorga îmi amintește de ucenicul vrăjitor al lui Goethe", a adăugat el. Într-o discuție cu profesorul Jean Ancel (originar din Iași) de la Institutul Yad Vashem de la Ierusalim, acesta avea despre Iorga păreri mai echilibrate și mai moderate decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]