11,123 matches
-
MODALIZARE. Modalizarea este un proces continuu ce se înscrie în problematica enunțării. Ea desemnează atitudinea subiectului vorbitor cu privire la propriul său enunț, atitudine care lasă urme de variate tipuri: morfematice, prozodice, nonverbale etc. În legătură cu modalizarea există o concepție largă și una restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tipuri: morfematice, prozodice, nonverbale etc. În legătură cu modalizarea există o concepție largă și una restrînsă. Viziunea extinsă are tendința de a suprapune conceptele "modalizare" și "enunțare", cea din urmă fiind definită drept atitudine a subiectului vorbitor față de propriul său enunț. Perspectiva restrînsă, cea care separă cele două noțiuni, definește modalizarea drept una dintre dimensiunile enunțării care le integrează pe celelalte, în particular dimensiunea referențială. Pentru P. Charaudeau, de exemplu, modalizarea nu este decît o parte a fenomenului enunțării, dar ea constituie pivotul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numește motivare relația pe care locutorul o face între forma unui cuvînt și semnificatul (sau conținutul) lui sau între un cuvînt și alt semn. Motivarea nu este, prin urmare, înțeleasă ca o simplă stimulare a expresiei prin conținut, ci, mai restrîns, ca existență a unui raport natural și justificabil între expresie și conținut, arbitrarul reprezentînd absența legăturilor naturale și justificabile. Ferdinand de Saussure a susținut că, în afara onomatopeelor, semnele limbii (cuvintele) nu sînt motivate, dar, mai tîrziu, Emile Benveniste a contestat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formei cuvîntului) și semnificatul (conceptul obiectului), sînt motivate de însăși existența semnului, căci fără ele semnul nu ar exista. O tipologie realizată de filozoful american Ch. Peirce, care face distincția între indice, icon și simbol, este fondată pe aceeași înțelegere restrînsă a motivării. În cazul indicelui, conținutul întreține un raport fizic cu expresia, iar, în cel al iconului, conținutul are un raport de asemănare cu expresia, în ambele cazuri fiind situații de semne motivate, datorită contiguității dintre conținut și expresie, ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care realizează o relatare, o expunere a unei întîmplări, a unui fapt etc. Se produce astfel o disociere între discursurile narative și cele non-narative, așa cum a procedat Emile Benveniste care a stabilit opoziția dintre povestire (histoire) și discursul în sens restrîns, avînd în vedere categoria persoanei (istoria fiind caracterizată prin non-persoană) și, în plan secundar, de distribuția specifică a timpurilor verbale. Din perspectivă praxematică, textualitatea narativă rezultă din ascendența timpului, adică din reprezentarea timpului ca derulîndu-se din direcția trecutului spre viitor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și postulează posibilitatea unei clasificări lingvistice care redă adevărul despre lume. Nominația nu poate fi receptarea unei cunoașteri absolute și definitive, adică denominația unui adevăr, ci este numai expresia lingvistică a unui punct de vedere în mod inevitabil cu perspectivă restrînsă. Deoarece nominația nu presupune numirea unei esențe, ea evidențiază raportul omului cu ființele și cu lucrurile, ce constă din practicile prin care el realizează categorizările și reprezentările. Aceste practici depind de interesul acordat obiectului numit și, de aici, apar variațiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În literatură, Antichitatea grecească îi cunoaște pe aezii nomazi, Evul Mediu pe truveri, clasicismul secolului al XVII-lea pe paraziții protejați ai aristocraților. V. discurs constituent. MAINGUENEAU 1993; MAINGUENEAU - COSSUTA 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; MAINGUENEAU 2004. NM PARAVERBAL. În sens restrîns, trăsătura "paraverbal" este atribuită aspectelor vocale ale producerii verbale, deoarece, de obicei, nu numai alegerea cuvintelor și îmbinarea lor sînt semnificative, ci și expresia vocală cu care sînt asociate. De altfel, se pare că fiecare comunitate influențează cu modulații previzibile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că nu este decît o diferență de grad între ritualurile colective ale ceremoniilor codificate și rigide (cu caracter religios sau sacru) și formulele convenționale ale politeții cotidiene sau alte schimburi de cuvinte, care se produc între indivizi sau între grupuri restrînse (de exemplu: - Merge treaba? - Merge!). Aceste formule pot fi mai mult sau mai puțin codificate, exprimarea mulțumirii sau un compliment poate lua ușor calea unei formule gata-făcute, dar ele permit și un număr mare de varietăți. Formula se poate prezenta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inițiale, una puternic ritualizată și are drept scop finalizarea interacțiunii pe două niveluri: la nivel lingvistic (încheierea propriu-zisă a interacțiunii) și la nivel interpersonal (modul în care interlocutorii se despart). Structura interacțiunii, reprezentată de secvența inițială, cuprinde un număr relativ restrîns de schimburi posibile, apoi această structură devine foarte permisivă în dreptul corpului interacțiunii, ca, spre sfîrșit, secvența finală să presupună, din nou, un număr restrîns de variante. Organizarea secvențelor inițiale și finale variază de la o cultură la alta, însă prezența lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul lui Mihail Sadoveanu în care se regăsesc etichetări ale comunităților etnice, de exemplu). Stereotipul (stereotipismul), în general, este definit, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se banalizează exprimarea. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii clișeu, șablon - repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model. De la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adverință (prin prezenta se adeverește că...) etc. În reglementarea relațiilor dintre individ și autoritate este necesară o orientare univocă a semnificațiilor, cuvîntul fiind un moderator social, motiv pentru care primează formulele fixe, textele organizate după scheme și un vocabular relativ restrîns. Unele stereotipii caracterizează și varianta juridică a stilului prin codurile de legi. Pe de altă parte. Stilul științific, prin caracterul de obiectivitate și de neutralitate se apropie de limba standard, redînd cunoașterea sistematizată din diferite domenii și se definește de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subiectivității în limbă o reprezintă teoria subiectivemelor propusă de C. Kerbrat-Orecchioni, în 1980, care inventariază și descrie principalele mărci prin care se manifestă subiectivitatea în discurs, clasei deicticelor adăugîndu-se cea a termenilor afectivi și a modalizatorilor. Astfel, într-o accepțiune restrînsă, noțiunea de "subiectivitate" se definește ca totalitate a mărcilor care transmit atitudinea și sentimentele vorbitorului față de discursul său. Dincolo de distincția tipurilor de subiectivitate, una dintre concluziile importante ale lucrării o reprezintă omniprezența subiectivității în limbă, prin investigarea fenomenului la nivelul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ei, în acord cu exigențele determinismului social și cultural. O primă accepție a termenului text ar trebui să clarifice identitatea unității funcțional-comunicative în raport cu suportul material al obiectului-text, cu alte cuvinte, o precizare preliminară de tip ontologic impune ca sensul său restrîns să se limiteze la scriere, înțeleasă ca rezultat al creației individuale ori colective, care îi asigură un anumit grad de stabilitate, de fixitate și o delimitare spațio-temporală (manuscris, scriere tipărită etc.). Nu tot ceea ce este scris poate fi considerat însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recepție. Structurarea spațiului discursiv se operează cu ajutorul unor parametri, care permit descrirea comunităților discursive, precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite localizarea discursurilor în interiorul sau în afara comunităților originare și prin raportare între ele. Astfel, comunitățile discursive predominant economice (întreprinderi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actualizată într-un discurs", adică în vorbire, opunîndu-se astfel lexemului, care este o unitate virtuală ce ține de limbă și este încadrabilă lexicului. Termenul vocabulă desemnează ocurența unui lexem particular în discurs, însă el este folosit mai mult în domeniul restrîns al statisticii lexicale, dezvoltate de C. Muller, în 1969. Astfel, într-un enunț precum Un mic obstacol nu poate produce decît un mic disconfort, ce conține de două ori vocabulele un și mic, se constată că există 10 cuvinte, dar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la Festivalul „Zile și Nopți de Literatură“, ținut la Neptun între 8 și 11 iunie. Fui anunțat și invitat cu vreo trei luni înainte, când mi se cerură și textele în limba română și în altă limbă plus un CV restrâns. M-am simțit bine, mai ales că am fost cazat singur în cameră, cu un televizor la îndemână, putând să văd pe îndelete finala pe zgură, de la Roland Garros, unde a câștigat pentru a treia oară la rând favoritul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
era o formă literară des întâlnită printre evreii perioadei inter-testamentare și scriitorii bisericii creștine primare. Contrar a ceea ce am fi înclinați să credem, genul apocaliptic se definește ca ceva scris după data sfârșitului pe care îl prezice 1. Definiția aceasta restrânsă pare influențată de deism, care contesta cartea lui Daniel pe motiv că fusese scrisă după evenimentele pe care pretindea că le prezice. Vizionarismul apocaliptic ca gen literar practicat de evrei și de primii creștini dintre 250 î.Hr. și 150 d.
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de teologie ortodoxă, au apărut o serie de reviste de teologie ortodoxă, au fost publicate două colecții de traduceri ale textelor patristice, precum și opera Părintelui Dumitru Stăniloae (Stan, Turcescu, 2000; Gillet, 2001). Însă religia nu s-a păstrat doar în cadrul restrâns al elitei religioase. Deși supusă educației ateiste puternic promovată în școli sau în mass-media, populația nu s-a rupt prea ușor de religie. O serie de anchete de teren realizate în 1975 indică existența unei practici religioase moderate în rândul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate fi inclusă în categoria ateu in Polonia, România, Republica Moldova și Cipru. Așa cum precizam anterior, în România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
opinelor în tumori (nopalina) și prezența bacteriilor care utilizează aceste opine. Din punct de vedere epidemiologic, galele plantelor dintr-o zonă nu au origine clonală (induse de același plasmid Ti) ceea ce este un indiciu că tumorile naturale dintr-o zonă restrânsă au fost induse de mai multe tipuri de plasmid Ti. Escobar și colaboratorii (2001) au studiat mecanismul de silențiere mediată de ARN de interferență (iARN) a oncogenelor ce conferă rezistență la tumorigeneza de colet. Agrobacterium tumefaciens este unul dintre singurele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplazică a cozii pancreasului, realizînd acele operații lărgite în cancerul gastric sau al colonului transvers. Spre deosebire de pancreatectomiile drepte, pancreatectomiile stîngi au un singur timp operator și anume - timpul de exereză. Timpul de refacere nu există sau dacă există are indicații restrînse și nu se referă decît la restabilirea retrogradă a tranzitului pancreatic, prin anastomoza pancreato-digestivă, pe care o vom descrie la timpul potrivit. Tehnica pancreatectomiilor stîngi a fost descrisă de către Mallet-Guy, tehnică pe care o vom enunța și noi. Tehnica splenopancreatectomiilor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
minime”. Rezecțiile pancreatice sînt operații care extirpă porțiuni din pancreas utilizînd două incizii totale din parenchimul glandular. Aceste segmente sînt cuprinse între capul pancreasului și coada sa. Sînt operații fără dificultate tehnică, dar ceea ce le face să aibă indicații restrînse, optîndu-se pentru amputații ale pancreasului, drepte sau stîngi, derivă din greutatea impusă de rezolvarea celor două bonturi pancreatice restante. Indicații: Tumori benigne, chistice sau solide, localizate la nivelul corpului pancreasului. Tumori maligne neivadante, cum ar fi sarcomul corpului pancreasului. Această
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
II - I.D.) Pancreatectomiile 119 Fig. 50B - Diagnostic: Stenoză de D.2 prin pancreas inelar total (Figura 49-A) Operația: Anastomoză duoden doi-duodenală doi, latero-laterală (A.D.2- D.2 P.P.) 4. Anastomoza duodenală, latero-laterală (Fig. 49A și Fig. 50B) are indicații restrînse (procedeul poate fi practicat în condiții speciale și anume: - pancreasul inelar total să fie situat cît mai jos pe D II; - segmentul D II suprapancreas inelar să fie suficient de dilatat, dar și alungit; - D II substenotic să nu fie
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fixată, care să acopere în întregime gura de anastomoză. Timpul VIII Vagotomie bilaterală Dragstead. Timpul IX Drenaj subhepatic. Timpul X Sutura plăgii operatorii în planuri anatomice. c. Operații „complexe” în stenozele duodenale D2 prin pancreas inelar Aceste operații cu indicații restrînse vizează rezolvarea radicală și definitivă uneori a întregului proces patologic generat de prezența pancreasului inelar la nivelul D-2; aceasta pe de o parte. Pe de altă parte - aceste operații pot rezolva și diversele complicații ale pancreasului inelar, în special
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cavității abdominale. Fig. 54 - Diagnostic: Pancreas Inelar total cu hidro-Wirsungopancreatoză (P.I. t. cu H.W.P.) Operația: Anastomoza pancreato-Wirsungo-jejunală, pe ansa în „Omega” (A.W.-J.) în fine, o ultimă derivație pancreato-digestivă este cea care utilizează stomacul, cu indicații mai restrînse însă. C. Gastro-pancreato-wirsungoanastomoza Tehnică: Timpii I, II, III și IV - ca mai sus. Timpul V - Constă din evidențierea feței anterioare a pancreasului care este abordat prin traversarea ligamentului gastrocolic. Timpul VI - Se apropie fața posterioară a stomacului de zona unde
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]