11,108 matches
-
ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o. „Mătrăguna are dublă putere
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o reacție contra cultului Bachus Sabazius, contra orgiilor În care vinul juca rolul principal, În care menadele dansau și cântau, iar preoții beți de vin, făceau profeții. În credințele populare românești legate de săditul și Îngrijirea viei, există reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vinul juca rolul principal, În care menadele dansau și cântau, iar preoții beți de vin, făceau profeții. În credințele populare românești legate de săditul și Îngrijirea viei, există reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism prin adăugarea unor elemente proprii acestei religii. 2.Dendromitologie Înfrățirea Între român și codru nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și este un simbol al existenței, având valențe magice și rituale recunoscute. Bradul e prezent În ceremonii și rituri proprii vieții săteanului român Începând cu nașterea când Înfățișează o Înfrățire simbolică a noului născut cu un brăduț. Copilul era Închinat ritual, de mic, arborelui, crezându se că În vârful copacului este scrisă soarta copilului. Destinele copilului și al arborelui se Împleteau din acea clipă pe tot parcursul vieții, părinții având grijă și de arbore ca substitut al fiului lor. În situația
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ceea ce se numește „nunta mortului”. Prin această ceremonie se urmărește reintrarea În ordinea firească a rânduielii cosmice pentru tânărul sau tânăra care nu au fost căsătoriți și se crează cadrul unei pseudoceremonii de nuntă. Obținerea bradului se făcea după același ritual ca și al nunții, recurgându-se la bradul frate. Ceata de feciori, Îmbrăcați de sărbătoare, cu topoare, alegea bradul și-i cereau iertare că-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plimbat, ca să mă Îmbune zicând să mă pună/ la un cap de fată/ soț pe lume alaltă.” Ajuns la casa mortului, bradul substitut era scrijelit, Împodobit cu panglici cu flori albe de mire sau mireasă și sprijinit de casă. La ritualul Înmormântării era purtat În alai Înaintea mortului până la groapă, unde se Împlânta la capul mortului. Tot pe mormânt se mai implantau treptat și alte Însemne funerare, Între care: sulița sau săgeata bradului sau bradul simplu, care marchează consubstanțialitatea brad-om
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
consemnează tradiția populară. Datinile și credințele populare au asociat aproape fiecărei plante, oricât de infimă, umilă și aparent inutilă, un rol În economia mitologiei populare. Dendromitologia a oferit magiei numeroase posibilități de exercitare și diversificare a registrelor de practici și ritualuri. Una din caracteristicile creștinismului țărănesc al românilor este prezența a numeroase elemente religioase „păgâne”, arhaice. „Este vorba de o nouă creație religioasă proprie sud estului european, numită „creștinism cosmic, pentru că, pe de o parte proiecteză misterul hristologic asupra Întregii naturi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date fixe, a treia joi după Paște, de „Sângeorge”, de Rusalii și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
adeseori le ține cu o sfințenie mai mare chiar decât pe cele legate de biserică sau creștine.” Pe lângă respectarea unor zile sfinte datorită motivației creștine, există și alte motive ce țin de un timp Îndepărtat. În cadrul anumitor sărbători descoperim unele ritualuri păgâne cu practici specifice unor perioade când creștinismul nu se impusese. O caracteristică a mitologiei legate de sărbători o constituie fantezia populară care a operat În voie creând numeroase legende despre sfinți, multe prezentându-i pe aceștia ca având caractere
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați de zâne sau de „vânt” Își pierd
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cunoscută ca perioadă de maturitate pentru multe plante de leac, de aceea Sânzienele mai sunt numite și sărbători ale plantelor. 2. Rusaliile și Călușarii Datinile și tradițiile legate de sărbătoarea creștină Pogorârea Sfântului Duh sunt numeroase, Însă cel mai important ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea acestei sărbători, este favorabilă unor Îmbolnăviri de tipul nebuniei. Pentru a contracara influența lor nefastă și pentru a-i vindeca pe cei luați de „vântul nebuniei”, există ritualul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ritual este cel al Călușarilor. Sărbătoarea Sânzienelor sau, mai bine spus, perioada dinaintea acestei sărbători, este favorabilă unor Îmbolnăviri de tipul nebuniei. Pentru a contracara influența lor nefastă și pentru a-i vindeca pe cei luați de „vântul nebuniei”, există ritualul coregrafic și catarctic al Călușarilor. Originea lor este obscură, cercetările, atât cele românești cât și cele străine consacrate Călușarilor, concluzionează că ar fi vorba de un „spectacol complex, de origine străveche, probabil din comuna primitivă, iar raportarea lui este foarte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
trac, cu implicații rituale, medicale, războinice și catarctice. datina se desfășoară În cerc, În hore, care imită mersul soarelui pe cer. Participau doar bărbații care purtau toiege mascoide ce simbolizau razele solare transformate În mascoide de cai solari. Moștenirea acestui ritual s-a transmis la daci, iar apoi la români, atât În dansul Căiuților la solstițiul de iarnă, cât și În dansul Călușarilor la solstițiul de vară. Cultul cailor solari este o reminiscență a vechiului cult celtic solar care s-a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
reminiscențe ale unor vechi rituri. Datina foarte veche le conferă autoritate și Îi scoate cumva de sub legea statală. Călușarii făceau parte dintr-un fel de asociație secretă, măștile pledînd și ele pentru această ipoteză, În care se intra În urma unor ritualuri de inițere. Numărul de Călușari era limitat, fapt ce dovedește că accederea se făcea În urma unor selecții severe. Eliade spune că inițierea „se face În locuri singuratice sau păduri și constă mai ales În Învățătura unui număr mare de dansuri
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
legată de vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
joacă „dansul soarelui” pentru ultima dată, apoi după ce vătaful trage câte un foc de pistol pentru fiecare din ei, fug toți spre casele lor, neuitându-se Înapoi. Obiceiul Călușarilor, deși În esență același, prezintă diferențe de regiuni, Însă, În general, ritualul de Înrolare se păstrează peste tot la fel. Vătaful umblă pe la târguri și urmărește tineri care joacă frumos. Dacă cei aleși acceptă să intre În călușerie sunt chemați În ziua de Ispas (Înălțare la casa lui. Acolo Începe prima parte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Înrolare se păstrează peste tot la fel. Vătaful umblă pe la târguri și urmărește tineri care joacă frumos. Dacă cei aleși acceptă să intre În călușerie sunt chemați În ziua de Ispas (Înălțare la casa lui. Acolo Începe prima parte a ritualului de inițiere prin participarea tuturor membrilor și a celor care doresc să intre În asociație. Inițierea propriu-zisă are loc În zone pustii la Încrucișare de căi, când ucenicului Îi este oferit costumul. Tânărul este inițiat În tainele societății după jurământul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a suferit aculturații lente, Însă repetate În istoria lui mitică de la celți, romani și de la slavii sudici. S-a realizat o simbioză Între diferitele culturi cu influențe reciproce, adaptări
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
romani și de la slavii sudici. S-a realizat o simbioză Între diferitele culturi cu influențe reciproce, adaptări de la o civilizație la alta. Ceremoniile cu măști de lup sau alte animale din perioada sărbătorilor de iarnă sunt niște reminiscențe ale unor ritualuri magico războinice de inițiere a tinerilor. „Sursa primară a acestor ritualuri se află probabil În universul religios al vânătorului primitiv dominat de solidaritatea mistică vânat-vânător” care implică o relație deosebită Între om și animal. O asemenea concepție are la bază
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
diferitele culturi cu influențe reciproce, adaptări de la o civilizație la alta. Ceremoniile cu măști de lup sau alte animale din perioada sărbătorilor de iarnă sunt niște reminiscențe ale unor ritualuri magico războinice de inițiere a tinerilor. „Sursa primară a acestor ritualuri se află probabil În universul religios al vânătorului primitiv dominat de solidaritatea mistică vânat-vânător” care implică o relație deosebită Între om și animal. O asemenea concepție are la bază mitul descendenței dintr-un carnasier, un mit justificativ: „animalul primordial ucidea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vânat-vânător” care implică o relație deosebită Între om și animal. O asemenea concepție are la bază mitul descendenței dintr-un carnasier, un mit justificativ: „animalul primordial ucidea oameni (... Animalul a fost În cele din urmă doborât și acest eveniment este ritual reactualizat”. Originile practicilor rituale ale celor mai multe sărbători se pierd În negura timpului, aparțin unor altor vremuri, Însă cu toate acestea, sunt reactualizate prin forme de ritualuri ce nu au Încetat să existe. Concluzii Cultul geto-dacic cuprindea o bogăție de practici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]