4,632 matches
-
ani ca mine! Lăsându-l în urmă pe Murai, care tremura, Inuchiyo porni spre intrarea principală, pentru a-l primi pe Katsuie. Acesta sosise la poarta castelului și încă mai era pe cal. Ținea într-o mână coada unei lănci rupte, dar nu părea a fi rănit, și avea fața - ba chiar întreaga făptură - pătrunsă de deznădejde. Căpăstrul calului său era ținut de Toshinaga, care-i alergase în întâmpinare. Cei opt oameni care-l însoțeau rămăseseră dincolo de poartă. Prin urmare, Katsuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
săi, nu întârzia niciodată să insinueze că mai avea și alți prieteni, care l-ar fi susținut dacă situația nu ieșea așa cum voia el. Fără a fi avut un aliat secret de rezervă, nu și-ar fi putut găsi, în ruptul capului, liniștea. Astfel, Nobuo își aminti de singurul mare personaj care rămăsese în umbră. Omul acela, desigur, era dragonul adormit din Hamamatsu, Seniorul Tokugawa Ieyasu. Dar rezultatele jocurilor strategice depind și de ceilalți jucători. Faptul că Nobuo se gândea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tras de ureche, de fapt asta era. Urechea îl ardea, și umilința pe care o simți era incomensurabilă. Dumnezeule, de-ar fi bănuit ce avea să se întâmple! Ei bine, dacă ar fi bănuit, nu s-ar fi întors în ruptul capului acasă de-a dreptul pe strada I.C. Brătianu, ca de obicei. Ar fi făcut un ocol, oricât de lung, ar fi ocolit pe Bulevardul Carol, sau dincolo de el; ar fi ocolit tot orașul! Ar fi meritat orice efort. Dacă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cuvintele, alteori erau în contradicție. De fapt, completează Lucian în gând, la nervi poate c-ar fi spus-o. A fost o femeie care a avut o problemă de-o viață: controlarea impulsivității. Însă n-ar fi recunoscut-o în ruptul capului; ieșirile nervoase, așa cum le vedeau la ea alții, inclusiv Lucian, ea le considera manifestări ale unei nevoi permanente de clarificare. Mă rog, așa o fi fost. Lucian își amintește de un miting aviatic la care a luat parte cu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-i mărturisească soarta vazei de cristal. Ea n-a avut norocul celei de sticlă albastră. Mai puțin stabilă, a căzut de pe etajeră și s-a spart. Lucian nu era acasă. La înapoiere a găsit-o la piciorul etajerei, cu piciorul rupt. Nu făcută țăndări, ci doar cu piciorul rupt, parcă retezat. Sper c-ai aruncat-o. Nu-i bine să ții în casă vase sparte. Aduc ghinion. Chiar și lipite. Sigur că da, nici lui Lucian nu-i place să țină
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a avut norocul celei de sticlă albastră. Mai puțin stabilă, a căzut de pe etajeră și s-a spart. Lucian nu era acasă. La înapoiere a găsit-o la piciorul etajerei, cu piciorul rupt. Nu făcută țăndări, ci doar cu piciorul rupt, parcă retezat. Sper c-ai aruncat-o. Nu-i bine să ții în casă vase sparte. Aduc ghinion. Chiar și lipite. Sigur că da, nici lui Lucian nu-i place să țină în casă obiecte sparte sau stricate. Deși, având
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
al aleii în iarba umedă și rece pe care Dragoș o cam tăvălise cu picioarele tot așezând la crengi verzi de jur-împrejur. Tu ai făcut casa asta? Dragoș o lăsă înainte. Trecură aplecați printr-un tunel cu acoperiș de crengi rupte, cam cinci pași, nu mai mult, afundându-se în verdeață. Dincolo de tunel ieșeau din nou în soare. Nu-i casă, e un fel de îngrăditură. De afară nu se vede nimic. Neti își roti privirea peste zidul de crengi pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
răscolea prin cameră, neputând să stea locului, iar eu, răbdător, l-am așteptat. Pentru că eu pot înțelege tot. - În ce direcție curge timpul? m-a întrebat brusc, așezându-se pe un scaun meschin și scoțând din buzunarul răpciugos din cauza pielii rupte și plesnite pe alocuri a parpalacului de piele pe care-l poartă ultima țigară, pentru că mereu mai are doar una. Are un pachet cretin de doar trei țigări, ceva ce nicăieri nu mai există. Dumnezeule, ce om. Eu, pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Mă răsucesc. Vreau să urc, pentru Dumnezeu! Vreau să mă nasc din nou. Cu ochii plini de sânge plesnindu-mi, mai apuc să-l văd pe prinț. Coboară, mort fiind, drept, în picioare, cu capul atârnându-i în piept, parcă rupt. Ești o păpușă, prințule. Ca și mine. Acum se întâmplă, acum se va întâmpla. Acum! Cuvântul acum îmi stăruie în minte, infinit, și parcă e scris cu sânge de flăcări, așa arde. Simt o fericire uriașă aprinzându-mă din interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
dezgustătoare a mațelorsilesc bieții oameni să uite carnea care suntpentru a putea trăi... Cum naibii poate fi totul atât de înfricoșător? Și cum de poate arăta totul atât de cumplit aici și dincolo nu, pentru numele lui Dumnezeu? Nici în ruptul capului nu pricep ce cosmogonie nebună și fantomatică a putut inventa toate formele acestea infernale și cum de a putut avea atât de puțin umor încât să se manifeste astfel, pulsând printre bietele proiecții astrale cu forța și imaginația a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se pare că n-are destulă minte ca să-și dea seama cine-i vrea binele, se pare că și-o caută cu lumânarea. Bine și-așa, fie cum vrea ea. Atunci ofițerul pe nume Gyurka a aruncat pe jos sertarul rupt, acolo, lângă tacâmurile împrăștiate, spunând așa să fie, tovarășe maior, să facem cum vreți dumneavoastră, să mergem. Atunci ofițerul pe nume Gyurka s-a uitat la mama, a dat din cap și, întorcându-se către mine, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cum maiorul îi spune la revedere, mama s-a întors și sprijinindu-se cu spatele de ușa închisă, a rămas stând acolo, cu laleaua roșie în mână, uitându-se la cioburile cănii, la tacâmurile risipite pe jos și la sertarul rupt, gura îi tremura, apoi și-a strâns buzele, s-a uitat la mine și mi-a spus în șoaptă să aduc mătura și fărașul, ca să strângem cioburile, și atunci eu am privit lalelele din borcanul de pe masă și am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
săptămână, eu i-am spus că o fractură e prea periculoasă, putem s-o pățim rău de tot, la care Szabi a început să râdă batjocoritor, spunând că sunt un laș, el a avut de două ori până acum piciorul rupt, ba și capul spart o dată, și nu-i chiar așa de rău, nasol e doar atunci când se-ntărește ghipsul, pentru că e fierbinte și te arde, însă dup-aia poți să chiulești pe rupte și e haios să te scarpini cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
avut de două ori până acum piciorul rupt, ba și capul spart o dată, și nu-i chiar așa de rău, nasol e doar atunci când se-ntărește ghipsul, pentru că e fierbinte și te arde, însă dup-aia poți să chiulești pe rupte și e haios să te scarpini cu o andrea pe sub ghips și, dacă plouă, nu trebuie să mergi la școală, iar de alergări la ora de sport scapi o juma’ de an, pe motiv că n-ai voie să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Prodan a dat din mână, ce mă-sa, Dzsátá, am spus că poți să stai jos, și a lovit cu palma-n bancă, așa că m-am așezat, dar nu m-am uitat la Prodan, m-am uitat la tenișii mei rupți, gândindu-mă la ce urmează, un timp, Prodan n-a deschis gura, apoi a început să vorbească, e adevărat, Dzsátá, că ai făcut pian doi ani de zile, m-a întrebat. Am crezut că n-aud bine, dar nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se-ntâmplă, să-i răspundă odată, ori nu mai recunosc vocea propriei nurori, vorbea tot mai tare, am auzit măsuța telefonului trosnind când mama a lovit-o cu genunchiul, și știam că-și face griji pentru tata altfel, nici în ruptul capului nu i-ar fi sunat pe bunici, ei nu stăteau cu ea de vorbă, mai ales de când l-au luat pe tata, pentru c-o făceau pe mama vinovată de toate, spuneau că din proprie inițiativă tata niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au mai multe role, dar pe asta nu scria nimic, așa că atunci am scos-o pe următoarea, dar nici pe aia nu scria nimic, apoi ne-am mai uitat la vreo trei, pe una s-a văzut restul unei etichete rupte, pe care era scris optzeci și patru, dar Feri a zis că asta nu se poate, nici un film nu poate fi atât de lung încât să aibă optzeci și patru de role, și atunci din nou i-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pene cenușii, de vrabie, porumbel și corb, din loc în loc se mai vedea câte una colorată, de pasăre cântătoare, eram atât de surprins încât, pentru o clipă, mi s-a oprit mâna în aer în timp ce mi-o scoteam din mâneca ruptă, după ce m-am dezbrăcat de haină, Csákány, fără o vorbă, mi-a luat-o, iar mărunțișul din buzunare a început să zornăie. Csákány a examinat ruptura, și-a vârât mâna în ea, întorcând-o pe dos, a pipăit căptușeala, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o oră întreagă întoarcetea sarazinului. Iar cum acesta nu se mai arăta, a hotărât să pornească în căutarea lui. Și-a luat rămas bun de la Isabela și Zerbino care cu dragă inimă l-ar fi urmat, dar bravul paladin în ruptul capului nu îngădui așa ceva. El socotea necavaleresc să pornească în căutarea inamicului însoțit de un prieten care ar fi putut să-i sară, la un momentdat, în ajutor. Deci, rugându-i să-i spună lui Mandricardo, dacă l-ar fi
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de curajoasă. Frica mă va trece pragul și mă va propti în mijlocul străzii printre gunoaie și boschetari și-mi va arăta cine e șeful... S-ar putea să mă lase fără un dinte sau doi, ba chiar cu vreo mână ruptă sau să-mi termine un ochi! S-ar putea ca frica să se dezlănțuie, așa cum am mai văzut, și să uiți de tine, să nu-ți mai pese de nimic. Poate că am nevoie de o gașcă sau de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
se holbează vreun voyeur la mine în timp ce îmi interpretez partitura romantică dintr-un film porno turnat pe podeaua subsolului. Nu, totul era cât se poate de civilizat, foarte civilizat, într-adevăr. Fata își aplecase capul, privindu-și curioasă o unghie ruptă. Cascada părului făcea ca umerii mici să pară și mai vulnerabili și palizi. Să fim serioși, Insula nu era locul potrivit pentru contrastele locale. Fata, adolescenta slăbuță, în ale cărei subsuori strânse se iveau cute de forma unui W, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vii și cei morți. Aici găsești adevăratele vizuini ale curiștilor, la Spike, la Water Closet, la Mother Load. Nimeni nu știe ce se întâmplă în locurile astea. Numai adevărații poponari știu. Până și Fielding pare depășit de problemă. Ieși bătut, rupt, omorât - după părerea generală, ai parte de necazuri mari de tot. Clientul obișnuit ajunge la Spike într-un taxi, dar, ca să se întoarcă la ogeacul lui, are nevoie de două. Și, în noaptea următoare, se întoarce ca s-o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mâna-i caldă de sub plapumă ca să-mi aranjeze butonii de la manșeta cămășii. Avea fața... Nu-mi mai amintesc nimic. Fața îi rămânea sub plapumă. Vera era întotdeauna bolnavă. Îmi amintesc doar de degetele ei, de atingerea acelor degete, de unghiile rupte și de urma butonului de la manșeta albă. Probabil că nu puteam să-mi strâng singur butonii. Probabil că aveam nevoie de contactul uman. Sunt gata să izbucnesc în plâns, dar nu o voi face. De fapt, asta nu mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și-o scoale? Nu e nici măcar în stare să și-o găsească. În frustrarea lui plângăcioasă, o izbește cu putere pe frumoasa care râde de el. Ea răspunde cu o lovitură în boașe și Lorne se frânge ca un băț rupt. În scena propriu-zisă a bătăii, i se trage lui Lorne, îmbrăcat cu un hanorac, o mardeală cum n-a mâncat el toată viața lui, deși își atacă partenerul de distribuție, care dormea, cu o cheie de mașină. Abjectele-i replici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
exagerat. Doar câteva zgâlțâituri și ghionturi. Numai de așa ceva n-aveam chef: am pierdut gustul pentru asemenea activități. Dar știi ceva? I-a plăcut. Știu că bărbații care bat femei spun că femeilor le place să fie bătute. Nici în ruptul capului nu pot să pricep de ce adoptă linia asta. Nimic nu mi-a fost mai clar decât faptul că femeilor pe care le-am bătut eu nu le-a plăcut să fie lovite. Pentru că dacă le-ar face plăcere, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]