6,936 matches
-
răul care s-a produs, cu atât mai puțin de binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și asta este de-ajuns ca să se creeze incertitudine, cea mai mare nenorocire la adresa muncii. Sub acest regim capitalurile nu vor putea să se formeze. Vor fi rare, scumpe, concentrate. Asta înseamnă că salariile vor scădea și că inegalitatea va săpa, între clasele sociale, o prăpastie din ce în ce mai adâncă. Finanțele publice nu vor întârzia să ajungă la o dezordine completă. Cum ar putea oare sta lucrurile altfel când statul este însărcinat să furnizeze totul tuturor? Poporul va fi zdrobit de impozite; se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și sistematiza spolierea?". Căci dacă gândirea domnului primar triumfă, dacă văd, ca urmare a acestui precedent, toate industriile din sat agitându-se pentru a solicita favoruri pe cheltuiala unora asupra altora, dacă, în mijlocul acestui tumult de ambiții fără scrupule, văd săpându-se până la noțiunea însăși de Proprietate, îmi va fi de bună seamă permis să cred că, pentru a o salva de naufragiu, primul lucru de făcut este să semnalez ceea ce este injust în măsura care a fost prima verigă din
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
contribuie la redistribuirea permanentă a energiei solare pe glob, organizând și reglementând clima. Când se solidifică, apa se dilată, proces cu urmări imense pentru mediul în-conjurător (formarea bazinelor hidrografice, sfărâmarea rocilor, eroziunile etc). O picătură de apă ce cade neîncetat sapă chiar și piatra. Apa este marele unificator al planetei și pentru că leagă toate ființele vii între ele, dincolo de istorie. Viața s-a născut din apă și în apă. Când s-a aflat pe uscat, fiecare formă de viață a venit
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de uitarea care se va instala curând în mine. Apoi privirea îmi coboară pe colțul de stâncă pe care îmi sprijin un picior, pe mușchiul verzui-otrăvit care îi acoperă muchea, pe smocurile de iarbă care străpung zăpada, pe albia minusculă săpată de firul de izvor și care se pierde jos, în vale. Bogdan ne vorbește despre Raportul Natorp, un text pe care Heidegger l-a scris în 1922, în atenția lui Paul Natorp, profesor la Marburg, care îi ceruse lui Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de 28 iunie vestește că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate, având cuartierul său general la Cupelja lângă Morava. Pentru o eventuală retragere, sunt destinate punctele întărite Ruzady* și Deligrad. De-a lungul malului sârbesc al Dunărei s-au săpat șanțuri întărite prin artilerie suficientă. S-au dat ordin ca rezerviștii de clasa a II-a să culeagă grabnic recolta de pe câmp. Princesa s-a pus în fruntea femeilor din Belgrad cari 'și vor pune serviciile lor la dispoziția ambulanțelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate aceste, pomăritul la români s-a aflat și se află și astăzi într-o stare aproape deplorabilă. Deprinși a se încrede orbiș în ce produce natura însăși, țăranii noștri așteaptă totul de-a gata fără ca ei să mai îngrijască săpând și gunoid pomii, cari și așa rodesc "cînd sânt anii buni". Această încredere oarbă în ajutorul esclusiv al naturei, disprețuind cu desăvirșire forțele proprii, negreșit a contribuit și ea foarte mult la indolența de care bolește - mai ales în ce privește cultura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le stârpi pe cât timp vecinii nu fac și ei asemenea. Economul mai înțelept, care prevede și voiește să întîmpine primejdia ce-l amenință, este sclavul vecinilor leneși și ignoranți! O altă scădere este că țăranii noștri, necum să gunoiască pomii, săpând și scormonind pământul din apropierea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, mulți din ci nu știu decât să arunce după poame cu pietre și chiar cu lăstari, rumpând crengile cu grămada și sfâșiind coaja cu o nepasare vrednică de condamnat. Iacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
III-IV; - o cană de lut din pastă de proastă calitate, modelată cu mâna în mod rudimentar, a fost scoasă întreagă din pământ (data descoperirii: 25 aprilie 1979) în timpul efectuării lucrărilor de desecări, de la circa 1,5-2 m adâncime, din canalul săpat pe partea de nord a grădinii locuitorului Tănase Neculai, la aproximativ 200 m distanță de locuința lui actuală, prin grija excavatoristului care fusese avizat asupra posibilității de a descoperi vestigii arheologice importante; -o cană din pastă grosieră, stângaci modelată, greu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare, cu capacitate de 10 l, având oase calcinate în el, a fost scos la suprafață din zona de est a grădinii locuitorului Nicușor Dascălu și a văduvei Măria Crăciun, de către o echipă de la C.A.P.-ul Umbrărești, când se săpa un canal pentru irigații. Neștiind despre ce este vorba, oamenii au îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de grupuri au sălășluit temporar în zonă este demonstrat de descoperirea întâmplătoare a unui mormânt de nomad. Este important să se rețină că el se afla izolat, în afara vetrelor cu populație autohtonă. Într-adevăr, în anul 1972, când țărani cooperatori săpau gropi mari, pe un teren ceva mai ridicat, pentru însilozatul sfeclei furajere, la o distanță de 300-400 m sud de grajdurile C.A.P.-ului Umbrărești, a fost descoperit la adâncimea de circa 1,5 m, un schelet uman întreg, orientat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
foi de scoarță; 1 (una) saltea cu față de adamască nouă; 2 (două) plapumi cu fețăli de citu; 14 (patrusprezăci) cultuce...; 3 (trii) matce albine în stupi; 2 (două) icoane, una Maica Domnului și una Răstignirea și una candilă; -2 (două) sape vechi; 1 perechi fiară de plugu; 2 (două) topoară; -1 oghial nou cu fața de adamască; 12 (douăsprezăci) șărveti din cari unul lungu în două iță și unsprezăci în cinci iță; -3 (trii) cosunce mici din care două sunt di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Apoi, „căzi și poloboace și alte lucruri” nespecificate; urmează un „izvod de câte lucruri au rămas după moartea lui Simion Mocanu”, incomplet păstrat, în care se reiau cele de mai sus și o sumă de lucruri de inventar cum sunt: sape, topor, ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturie în această privință. De domeniul incredibilului pare acum și faptul că urmașilor celor împușcați în 1907 nu li s-a dezvăluit (este vorba de urmașii de mai târziu) că trupurile morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
murit, tu tot mai trăiești. HERRMANN: Bine, dar asta nu a fost decât o glumă născocită, pentru că tu te-ai purtat așa de vesel cu mine! DOAMNA WURM (Țipă): Ține-ți gura murdară în păcatul tău. Taică-tu mi-a săpat groapa în pântec. (Herrmann tresare și lasă să-i scape o farfurie, care bineînțeles că se sparge. Amândoi înlemnesc) DOAMNA WURM (cu încetineală măsurată): Din farfuria pe care tocmai ai necinstit-o și-a mâncat tatăl meu ultimul griș din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-l bag în sperieți, pentru că și așa totul merge execrabil azi... DESIRÉE: Fă bine și îngroapă stârvul micului meu hamster sub tufișul de trandafiri din grădina de legume și pe urmă încropește din câteva pietre o cruciuliță, ca să nu fie săpat mormântul la toamnă. Ascultă ce-ți spun, papa! (Domnul Kovacic învelește animalul într-un șervet si îl pune în buzunarul hainei) DOMNUL KOVACIC: Mâine... mâine, când totul va fi trecut, tot ceea ce seamănă cu ziua de azi... când ziua de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Și tot cimitirul scâncește Că trebuie să aibă în el o groapă cu un balon de săpun descărnat Pădurea duce un război de partizani împotriva cimitirului Cimitirul este tranșeea imaginilor contra pădurii Cine vrea să aibă o imagine neterminată Acela sapă un război mondial către contra apusului Și soarele e fecior de curvă Cine poate naște, naște pâine preacurvită Lumina de sânge a soarelui e mai rea decât toate relele pe care o mie de ani le-a scos din ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aș putea să te dau uitării, și tu ar trebui să mă extincționezi pentru a fi a ta. Tu ești hârciogul meu cel orb, care minează un regat subpământean căruia nu aș putea să-i aparțin, și cu toate astea sapi mai departe de jur împrejur pentru mine, un ochi de pasăre, un om prădător, cum vrei s-o iei, care s-ar hrăni cu razele soarelui și care ar putea fi dejunat fără să se facă întuneric. Tu înfuleci micul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
află în putrefacție. Există ceva așa ca recunoștința negativă, din care probabil te hrănești și tu. EA: Avantajul este că tot ce merită recunoștință nu știe, că pentru recunoștința lui îi sunt recunoscătoare. (Între timp Vehiculul gol a treminat de săpat groapa și aruncă în ea toate rechizitele, pe ale LUI și pe ale EI, masca de porc, găleata și tot ce mai are. Când vrea să arunce și un ghiveci plin cu flori este fluierat de EL. EL și EA
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o lună a anului; foaia care se umezea mai mult corespundea unei luni ploioase, iar cea care era uscată, o lună cu secetă). Cerealele se păstrau prin podurile caselor, în camere nelocuite sau în gropi de bucate. Aceste gropi se săpau adânc, în formă de ventuză, se ardeau bine, se lipeau și se văruiau ca să împiedice pătrunderea umezelii. Deasupra gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
potcoave sau caiele. Nelipsită din fața fierăriei era stănoaga, un dispozitiv din lemn care era folosit la imobilizarea animalului care era potcovit. Pentru foc se foloseau cărbunii din lemn, adică mangalul, care era pregătit după o adevărată tehnologie. Într-o groapă săpată în pământ se așezau lemne groase de esență tare (stejar, carpen sau fag) și se aprindea focul. Când acestea erau arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din paiantă, acoperite cu stuf sau paie. Gospodăriile multor oameni arătau altfel de cum arată astăzi, fiind mai puțin îngrijite, mereu sufocate de gunoaie și resturi vegetale de la animale. Mulți locuiau în bordeie săpate în pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu pământ și luminate cu opaițe. În condițiile lipsei luminii electrice, pe timp de noapte sau ploi abundente, plecarea de acasă fără felinar în mână, era un act de curaj. Nămolul ce trecea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prohodul, la finalul căreia, după un scurt necrolog care evocă faptele bune ale răposatului și compasiunea familiei, în cel mai emoționant moment rudele și cunoștințele decedatului își iau rămas bun de la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată din timp. Deasupra gropii se dau de pomană groparilor un cocoș și o găină. După înmormântare, toți participanții aruncă pământ în groapă, cu vorbele „să-i fie țărâna ușoară”. Urmează praznicele de 3, 9 și 20 de zile, ridicarea panaghiei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu mânecili suflecate/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]