5,379 matches
-
de probă, pregătite minuțios după îndrumările învățătoarei, ale profesorului metodist și ale profesorului de pedagogie... Când la primul început de septembrie după absolvire s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și un hol, necesita multe îmbunătățiri. Pregătirile pentru începerea cursurilor au continuat într-un ritm alert în toate zilele până la 15 septembrie, astfel că în ziua inaugurală a anului de învățământ, școala și împrejurimile ei arătau mulțumitor. În scurtă vreme sătenii au început să o aprecieze și să o îndrăgească pe noua lor învățătoare care era calificată și venise cu gânduri de stabilitate, spre deosebire de suplinitoarele de până atunci care se schimbau în fiecare an. Mulți dintre ei nici nu știau cum
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acea zonă. Împreună cu colegul Ionică Onofrei, am plecat pe jos, urmărind calea ferată până în satul meu, situat la 5 kilometri de gara Vorniceni. Călătoria a durat vreo trei zile, mergând pe un frig de februarie-martie, și dormind pe la casele unor săteni cu mila lui Dumnezeu. Clasa a III-a, începută la Craiova, am terminat-o la școala noastră dragă, în condiții extrem de grele, determinate de războiul devastator. *** Pe toată durata anilor de școală, dar mai ales când copiii erau în cursul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și asupra „străinului alogen” (mai ales cel de altă religie). La sfârșitul secolului al XIX-lea, B.P. Hasdeu rezuma astfel opiniile țăranilor români, transmise lui de Învățătorii rurali : „Străinii ce trec prin sat, dacă Îs creștini, sunt bine priviți de săteni, ospătându-i și Îngrijindu-i. Străini se socotesc mai mult acei ce au o altă lege sau credință În Dumnezeu. Evreii sunt priviți de popor ca niște indivizi străini de nație, [de] religie și cu calitățile cele mai urâte” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote id="(171, p. 129)"/>, sau poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț - locuiesc totuși În „căsuțe destul de curate”. Această situație paradoxală pentru istoricul român trebuia să aibă o explicație : „Apucăturile lor mai bune vin de la curățenia naturii și de la viața Îndelungată În mijlocul sătenilor noștri”. Limbajul de mai sus nu se deosebește esențial de cel al lui Vasile Alecsandri când descrie Iașii În 1844 : „o casă mică și ticăloasă, unde zărești printre geamurile sparte vro duzină de jidovi grămădiți unii peste alții și lucrând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe care Îl fierb vitriol [magh. pálinkát vitriollal elegyitik], ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile locale au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a rachiului cu altceva, să propună o substanță, pe cât posibil ușor de folosit, pentru descoperirea adaosului”. Comunitatea sătească ceruse Încă din 1839 Guberniului Transilvaniei expulzarea evreilor locali. Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul de Sus poate nu ar trebui să caute În vitriol și altele asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul satului” convins fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și celei Răsăritene. Sunt atestate totuși unele excepții, târzii și nerelevante. Pe la 1813, de pildă, un evreu din Strășeni (Moldova) a fost acuzat de profanarea unui lăcaș sfânt, astfel că numai „sărdăria” (oastea călare) locală l-a scăpat din mâinile sătenilor. El a fost Învinuit că ar fi făcut anumite vrăji, punând „scârnăvii la ușa bisericii” : „niști petici de pămătuh”, „alte petici de pânză de sucman”, „chiperi roși”, „niște păr”, „scârnă de câine” și „niște cenușă di ce di cămeși” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Popescu din Pomârla. Din Dorohoi i-a luat cu căruța V.Rusu din Pomârla și au ajuns la locuința lui Dumitru Scriba, unde erau și profesorul V.Știrbu, șeful cuziștilor din Pomârla și avocatul Popescu, unde erau adunați 150 de săteni. Secția organizației cuziste din Pomârla era condusă de profesorul V.Știrbu. Au vorbit sătenilor despre Lanc și care este scopul organizației și despre pericolul evreiesc și au criticat partidele politice că sunt jidănite. Studenții cuziști împărțeau manifeste sătenilor și organizau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și au ajuns la locuința lui Dumitru Scriba, unde erau și profesorul V.Știrbu, șeful cuziștilor din Pomârla și avocatul Popescu, unde erau adunați 150 de săteni. Secția organizației cuziste din Pomârla era condusă de profesorul V.Știrbu. Au vorbit sătenilor despre Lanc și care este scopul organizației și despre pericolul evreiesc și au criticat partidele politice că sunt jidănite. Studenții cuziști împărțeau manifeste sătenilor și organizau ceremonii religioase în care, preoții sfințeau drapele tricolor românesc cu semnul zvasticii, considerat „baza
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
150 de săteni. Secția organizației cuziste din Pomârla era condusă de profesorul V.Știrbu. Au vorbit sătenilor despre Lanc și care este scopul organizației și despre pericolul evreiesc și au criticat partidele politice că sunt jidănite. Studenții cuziști împărțeau manifeste sătenilor și organizau ceremonii religioase în care, preoții sfințeau drapele tricolor românesc cu semnul zvasticii, considerat „baza Ligii pentru apărare națională. De exemplu, la 21 martie 1926 la Pomârla, într-o adunare ținută de avocat Popescu; la 26 martie 1926, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Păltiniș au sfințit drapelele organizației la Păltiniș, Horodistea, Bivol. Asemenea acțiuni se desfășurau în multe comune din județ, la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau slujbele de sfințire a drapelului, impunând sătenilor să depună jurământ. Implicarea preoților a produs îngrijorare autorităților locale, de aceea, la 19 mai 1926, prefectura trimite pretorilor și primarilor din județ ordinul părintelui protopop Grigorescu, care spune preoților din județ să dezlege pe oameni de jurământul dat pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
număr mare de participanți, au împărțit manifeste. De exemplu, vizita d-lui profesor universitar, dr.Șumuleanu, președinte LANC regionala Iași, deputat de Dorohoi, însoțit de Ilie Gârneață. Aceștia au fost găzduiți de avocatul Iacobovici. La adunare au participat 150 de săteni și membri ai organizației din oraș, au vorbit și studentul Alexandrescu, Ionel Franc, Hangan, Marcel Adam, tipograful Mateescu, avocat Dintevici G., frații Stroici, tinerii Mociulschi, Cosminschi, Ștefănescu. De asemenea, în august 1926 au fost organizate consfătuiri cu creștinii din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județul Dorohoi. Referatele agenților de poliție îl prezintă pe Marcel Adam, atașat țelului Ligii încă din anul 1923, pe când era student; Marcel Adam a știut să atragă de partea Ligii oameni importanți din lumea satelor, preoți, învățători, cu influență asupra sătenilor; a organizat comitete și nuclee cuziste în județul Dorohoi. Propaganda cuzistă a continuat prin activitatea unor agitatori care cutreierau satele, distribuiau manifeste, sau pregăteau întrunirile la care participau liderii organizației. Propaganda cuzistă a fost eficientă pentru că, pe de o parte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județul Dorohoi. Propaganda cuzistă a continuat prin activitatea unor agitatori care cutreierau satele, distribuiau manifeste, sau pregăteau întrunirile la care participau liderii organizației. Propaganda cuzistă a fost eficientă pentru că, pe de o parte, sublinia vinovăția evreilor pentru greutățile îndurate de sătenii români, iar pe de altă parte, lansa promisiuni de împroprietărire a țăranilor, pe seama evreilor. Propaganda cuzistă s-a desfășurat prin mijloace de altfel legale, manifeste, apeluri, chemări, organizarea de întruniri, la care de multe ori participau și conducători ai organizației
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de rezolvare a situației românilor ca „să nu ajungă robi la evrei în numele satanei uneltesc să pună stăpânire pe țară. Deci, lupta sfântă pentru apărarea națională” dusă de A.C.Cuza era de fapt, lupta împotriva evreilor. Într-o Chemare către săteni, se spune că „Liga nu voiește să fie un partid. Auziți-ne, pentru că vorbim de pământul nostru românesc, despre primejdia care ne amenință...în numele copiilor noștri care nu trebuie să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat un climat de ostilitate față de evrei. Primele comitete cuziste s-au format în Rădăuți, sat Miorcani și Rediu, șeful cuziștilor era ajutorul de primar Mihai Maxim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
e încercat de secetă și de aici lipsa porumbului. Starea financiară a județului este rea, din 15318326 lei, venituri înscrise în buget în 1937/1938 s-au încasat, până în martie 1938, numai 8986794 lei, adică 52,8%. Am stimulat acțiunea sătenilor pentru munca de folos obștesc pentru lucrări cu paramilitarii. Populația județului este de 239534 suflete. Într-o dare de seamă întocmită de prefectul județului, col.Em.Procopiescu pentru 1 aprilie - 31 mai 1938 se precizează după inspecția comunelor s-a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
poliție erau expuși pedepselor. De aceea adresele președintelui comunității. Restricțiile de circulație făcea ca problema aprovizionării cu alimente să devină o problemă de supraviețuire pentru evrei. Evreii erau dispuși să plătească mai mult pentru unele produse. Pe de o parte, sătenii care veneau în oraș pentru a-și vinde produsele erau cointeresați să vândă evreilor, iar pe de altă parte, s-a făcut simțită o accentuată creștere a prețurilor pentru unele produse. Situația a nemulțumit o parte a populației românești, care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Pe de altă parte, mulți agenți de poliție și chiar jandarmi erau din oraș, cunoșteau mare parte a evreilor, de multe ori erau mai îngăduitori cu evreii surprinși circulând în afara orelor permise, sau cu cei care se aprovizionau direct de la săteni. Primarul orașului Dorohoi, la 2 septembrie 1941 face cunoscut șefului poliției că la orele 7,30, în afara orelor permise, în piață erau evrei tolerați de organele polițienești și că la bariere agenții poliției permite cumpărarea alimentelor călcându-se ordonanța dată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ordonanța nr.2179 din 16 martie 1943, având în vedere dispozițiile art.41 din legea activării producției, regimul prețurilor, reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic; art.15 și art.16 din legea administrativă. Prin aceasta se ordona: „se interzice sătenilor de a găzdui evrei, de a vinde evreilor produse de orice fel, de a cumpăra de la magazinele evreiești orice fel de marfă”; de asemenea, „se interzice evreilor de a cumpăra direct de la săteni produse alimentare și orice fel de produse
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
administrativă. Prin aceasta se ordona: „se interzice sătenilor de a găzdui evrei, de a vinde evreilor produse de orice fel, de a cumpăra de la magazinele evreiești orice fel de marfă”; de asemenea, „se interzice evreilor de a cumpăra direct de la săteni produse alimentare și orice fel de produse, de a primi și depozita în magazinele, casele și curțile lor produse lăsate de țărani, de a se aproviziona de pe piețele publice numai între orele 9-10. dimineața. Magazinele evreiești vor avea pe ușă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și depozita în magazinele, casele și curțile lor produse lăsate de țărani, de a se aproviziona de pe piețele publice numai între orele 9-10. dimineața. Magazinele evreiești vor avea pe ușă sau geamul din față steaua lui David cu indicațiunea că sătenii nu au voie de a cumpăra de la acel magazin. Ordonanța din 16 martie 1943, era motivată de faptul că populația evreiască din cuprinsul orașului Dorohoi, în sfidarea tuturor ordonanțelor și dispozițiunilor date, acumulează atât în bariere cât și pe străzile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]