4,209 matches
-
perioada cea mai fericită din viața lui, mai luminoasă în stare a bucura pe maica lui sărmană. Trăia în liniște și pace, cu conștiința împăcată și în liniște și siguranță financiară. Astfel, el și-a cumpărat o casă pe strada Sălciilor, astăzi în plin centrul Bucureștilor. Activitatea sa de tipograf l-a pus în contact cu scriitori și oameni importanți timpului său (Ion Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc.). În 1862, Ispirescu a publicat primele șase basme
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
100 de călini, 300 de sângeri, 100 de stejari (cu o lungime de șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport indica faptul că aceste plante pot fi găsite în zone împădurite de pe malurile Putnei, ale Bistriții, cât și în
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
scria în "The Times": Lewis compară de asemenea cartea cu "Alice în Țara Minunilor" prin faptul că atât copiii, cât și adulții pot găsi în ea diverse lucruri care să îi atragă, plasând-o alături de "Flatland", "Phantastes" și "Vântul prin sălcii". În recenzia făcută la "Frăția inelului", W. H. Auden numește "Hobbitul" „una dintre cele mai bune povești pentru copii ale acestui secol”. Auden a corespondat ulterior cu Tolkien, cei doi devenind prieteni. "Hobbitul" a primit recenzii bune în "Horn Book
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
românesc, de proveniență din zona județului Cluj. Celebrul lingvist român, Iorgu Iordan, în "Dicționarul numelor de familie românești", București, Editura Științifică și Enciclopedica, 1983, explică proveniență acestui nume de la un instrument muzical numit hurgoiu, însemnând "bucium făcut din scoarță de salcie". În Ungaria, în orașul Giula/Jula/Gyula din județul Bekes/Bichis, numele se întâlnește dinainte de 1804, iar în orașul Békés-Csaba un nume asemănător apare dinainte de 1763 (ex: Hirgo Peter, muzicant, născut în 1763 în Békés-Csaba și decedat tot aici la
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
Sadoveanu. În vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoavă poposește în romanele "Șoimii" (1904) și "Nicoară Potcoavă" (1952) în satul Dăvideni de pe malul Moldovei, după ce se odihnise în noaptea anterioară în lunca râului. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Lunca de sălcii vechi deschidea bolți în jur; pe subt ele unii din ei duseseră caii la păscut. Pe cei rămași, pâlpâirile focului îi descopereau când și când, apoi umbra îi cufunda ca într-un necunoscut. Venea până la foc sunet de ape de la
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
nord, se întâlnesc mulți fagi și stejari. Stejarii pot crește până la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantități mari de lemn dur. De-a lungul malurilor râurilor, se întâlnesc specii ca arinul negru și salcia. Lemnul de arin este galben pal către maro-roșcat, de textură fină și rezistent chiar și sub apă. Este un lemn important pentru tâmplărit în primul rând datorită rezistenței sale la boli. Sălciile pot ajunge la o înălțime de 20 m
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
râurilor, se întâlnesc specii ca arinul negru și salcia. Lemnul de arin este galben pal către maro-roșcat, de textură fină și rezistent chiar și sub apă. Este un lemn important pentru tâmplărit în primul rând datorită rezistenței sale la boli. Sălciile pot ajunge la o înălțime de 20 m și sunt valoroase în scop ornamental. Văile înguste, adânci, din nord sunt un habitat pentru plante și animale rare, în special lutria, o specie protejată. În sudul industrial, printre cariere și mine
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viață literară și mondenă, cucerind prin frumusețea, inteligența și talentul ei numeroase admirații. A păstrat până la urmă nostalgia după «țara sălciilor» și amintirea prieteniilor lăsate în țară.“ Articole biografice
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
văzute o serie de animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț. Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu- zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici completează peisajul de vis.
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
preia chemarea studenților mediciniști la o demonstrație în Piața Universității, convocând numeroși colegi de facultate și alți cunoscuți. Este arestat la 4 noiembrie 1956 și condamnat în lotul organizatorilor la patru ani închisoare corecțională. Îi efectuează la Jilava, Gherla, Periprava, Salcia, Luciu-Giurgeni, după ce fusese anchetat la Ministerul de Interne. A avut câteva mari suferințe: oreionul ce nu i-a fost tratat, rămânând astfel fără dreptul la urmași, avitaminoza A, tratată numai cu o pilulă de polivitamină pe tot parcursul bolii, însoțită
Mihai Rădulescu () [Corola-website/Science/303597_a_304926]
-
și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului, dar fără ca forma să se piardă sunt capodopere ale genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în lucrări
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
George Enescu") - "Patru "Evocațiuni" pentru soprană": "Cântecul Înțeleptului", "Cântecul Îndrăgostitului", "Cântecul ploii", "Cântecul leagănului" - "Două dansuri pentru suflători, pian și baterie" (1927 - mențiune la Veneția) - "Baletul frescă antică" - Muzică de scenă la piesa "Don Juan" de Victor Eftimiu - "Hora Ciciului" -"Salcia" - "Lăzărelul" - "Iancu Jianu" - "Mihu Copilul" - "Toma Alimoș" ? "Trei piese simfonice" "Rondo" "Marș festiv" Articole biografice
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
ce urma să-i ducă înapoi la școală, băieții iau măsuri de urgență pentru a nu întârzia și a nu trezi mânia profesorului Snape, care cere exmatricularea lor după ce ei distrug mașina zburătoare Ford Anglia intrând cu ea în fermecătoarea salcie bătăușă de la Hogwarts. Între timp, acțiunile eroice din primul an ale lui Harry s-au răspândit în toată școala Hogwarts și el se trezește în centrul unei atenții nedorite. Printre noii săi fani se află: sora mai mică a lui
Harry Potter și Camera Secretelor (film) () [Corola-website/Science/311319_a_312648]
-
cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iovă ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte ("Campanula
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Ciorăști este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Ciorăști (reședința), Codrești, Mihălceni, Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou și Spătăreasa. În comună sunt 2038 gospodării cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
Ciorăști este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Ciorăști (reședința), Codrești, Mihălceni, Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou și Spătăreasa. În comună sunt 2038 gospodării cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura. Comuna se
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
1867 și una la Codrești construită în 1858) și o școală mixtă cu 70 de elevi, deschisă în 1886. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Slobozia-Mihălceni, formată din satele Slobozia-Mihălceni și Salcia, cu o populație de 844 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
și o biserică ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și Ciorăști. În aceeași plasă se afla și comuna Slobozia-Mihălceni, cu satele Slobozia-Mihălceni, Salcia Nouă și Salcia Veche, având 1680 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În timp, comuna Slobozia-Mihălceni a luat numele de "Mihălceni", ca
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
ridicată în 1832. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Măicănești a aceluiași județ, având o populație de 3004 locuitori în satele Codrești și Ciorăști. În aceeași plasă se afla și comuna Slobozia-Mihălceni, cu satele Slobozia-Mihălceni, Salcia Nouă și Salcia Veche, având 1680 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În timp, comuna Slobozia-Mihălceni a luat numele de "Mihălceni", ca și satul ei
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
începând cu punctul de confluență cu râul Mârșa și îl părăsește la punctul de confluență cu Pârâul Hotărăl. Pe toată această porțiune, datorită pantei mici(0.88m/km), râul are un parcus leneș, cu meandre, printre maluri joase, umbrite de sălcii. Debitul mediu este de 67mc/sec și se menționează ani în care el a putut fi trecut prin vad atât cu piciorul cât și cu carul. În 1975 s-a înregistrat la punctul hidrologic de la Sebeș-Olt un debit maxim de
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de [[fag]] de pe ""Valea Lupului"" coborau spre sat până deasupra ""Răzurelelor"", în timp ce ""Braniștea"" se unea cu ""Arinii"", care coborau și ei până la actualul drum județean [[Tălmaciu]] - Racovița - [[Avrig]] unde se întâlnea cu crângurile de sălcii din lunca [[Râul Olt|Oltului]], pe care râul le delimita de ""Pădurea Ciorului"". După cum se știe tot din tradiția orală și din documente, racovicenii au avut în trecut proprietăți și în "Pădurea Surului" situată pe terenurile comunei [[Avrig]], precum și alte
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]