4,646 matches
-
apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de o calitate a susceptibilității afină poate cu Cioran, cu toții reuniți excepțional de Eliade în preajma nunții sale și a celebrărilor ulterioare. Într-o hartă a evoluției istoriei religiilor în secolul XX, a paradigmelor ei metodologice și tematice constitutive, așa cum o schițează Eliade, opera lui Wikander este reprezentată mai ales de teza din 1938, integrată constant și aproape canonic ca o contribuție la tipologia mult mai largă a inițierii, ca un afluent arhaic, indo-iranian, de tip războinic, la morfologia riturilor „de trecere
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Jung, „Ueber Synchronizität”, care mă atinge personal, întrucât am avut adesea experiențe personale de acest gen. Am meditat mult asupra diferenței dintre cercetarea istorică și studiul sistematic al religiei - dar ar fi nevoie de o lungă epistolă Șdoarț pentru a schița această problemă. Pentru moment, mă preocupă un manual de istoria religiilor pentru licee, unde ideile dvs. vor fi amplu utilizate - mă întreb dacă există lucrări asemănătoare pentru liceele franceze. Sper că dna Eliade este bine și noi, soția mea și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
rezistenței prelungite a grecilor” la abordările indoeuropeniste. Într-un fel, Wikander anticipa eventualele critici ale acestei abordări, asupra căreia el însuși nu a mai revenit: „Din mai multe puncte de vedere, se va obiecta comparațiilor pe care tocmai le-am schițat că este vorba de motive folclorice care se grupează aproape peste tot și în epocile cele mai diverse în jurul unor personaje ce degajă trăsături legendare, fondatori de dinastii și eroi naționali. Determinante nu sunt analogiile de detaliu, ci identitatea secvențelor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
spontan al acestor inițiative de rezistență care veneau deopotrivă din sînul armatei și din rîndurile populației. E vorba de tineri, mai ales elevi de școală, studenți care au reacționat atunci împotriva invaziei sovietice înainte chiar ca o soluție să se schițeze pe plan politic. Maria Cenușă, soția unuia dintre șefii grupurilor de luptători, consemna în Jurnal: "Eu sînt gravidă în luna a patra și nu mai pot rezista la fugă; mă duc la sora mea în sat, ajung dimineața, și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
stat să mă gândesc, Doamne ! cum trece timpul... Șapte ani... Eram la câteva străzi de aici, eram de cealaltă parte a Cișmigiului, aproape de Kogălniceanu, și ne-am cunoscut într-o noapte. Chiar nu vă amintiți ? Degeaba încerca frumoasa femeie să schițeze exerciții de memorie, încruntându-se, părând că gândește profund, nu era nimic acolo. — Bine, ne-am cunoscut, e mult spus ne-am cunoscut... Eram cu niște prieteni și v-am abordat, nu am putut să ne abținem, văzându-vă atât
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
am încălzit inimile oamenilor cu vocea mea, care pentru dumneavoastră, pentru nimeni altcineva decât pentru dumneavoastră s-a auzit pentru prima dată. O coincidență, spuneți, fie, dar ce coincidență ! Și cum să nu vă iubesc pentru asta ? Ea însă nu schița niciun gest. Se abținea poate sau chiar era rece înăuntru, fără suflet, Cristi nu putea să-și dea seama. — Și îmi spuneți că după toate pe care vi le-am zis nu simțiți nimic ? Îmi spuneți că nu credeți în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-l anunțe publicului. Cristi nu răspundea, semn că nu era încă momentul opor- tun. Forfota și aplauzele nu erau îndeajuns, punctul de maximă intensitate nu fusese încă atins. Continua să stea drept, ca o statuie. Nu avea nicio grimasă, nu schița nici cel mai mic gest, dar simțea înăuntru cum se transformă. Bucățică cu bucățică, din măduva oaselor până la pielea ce-i învelea trupul. Devenea din omul simplu care bea un pahar cu prietenii și râdea cu ei la mese, din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
eu i-aș fi dat un altul decât cel pe care se pare că l-a urmat. Martori ai acestor speculații sunt amicii mei din acei ani care m-au auzit În câteva rânduri, În lungile noastre seri de palavre, schițând variante de destin pentru cei doi citați mai sus, ca și pentru alții, câțiva!... L-aș fi sfătuit, atunci, În lunile aprilie și mai ale anului 1990, pe dl Iliescu să lase altora grija Înființării unui partid, chiar și social-democrat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
numim valoare, de valoarea familială și, ca și Biserica, credința, fie ea mozaică, creștinească, mahomedană sau budistă, Familia susține de milenii structurile „de rezistență” socială și morală ale umanității.Ă 7 Tot acest lung „excurs” a fost Îndeplinit pentru a schița, pentru cei interesați, parcursul meu, drumul meu „spre a ajunge la mine”, ca să ne exprimăm Într-o formă care va plăcea celor obișnuiți cu expresiile plastice de tip asiatic. Sau, dacă vreți o altă formulă - „nașterea Realității”, a celei „adevărate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nici Întru totul adevărate. În ce măsură reprezintă ele țara sau oamenii la care ne referim, și În ce măsură ne reprezintă pe noi Înșine, maniera noastră de a privi și de a Înțelege lucrurile? Acum aproape 2500 de ani, Herodot, părintele istoriei, a schițat pentru prima dată un tablou complet al lumii cunoscute. În fața cititorului se perindă o mulțime de țări și de popoare. Să fie Însă oare aceasta lumea adevărată, sau mai curând adaptarea ei „grecească“, privirea grecească asupra „celorlalți“? A pune Întrebarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un prim pas spre instituirea unei veritabile dominații rusești? Este momentul când relațiile româno-ruse basculează: românii Încep să se teamă de ruși. La 1848, Într-o Europă cuprinsă de revoluție, românii au revoluția lor. În Moldova, la Iași, s-a schițat abia un Început de mișcare, dar la București domnitorul Gheorghe Bibescu a fost Înlăturat și s-a instituit un guvern provizoriu. Românii aveau multe de rezolvat, două obiective erau Însă prioritare: unul social, altul național. Societatea românească se Înfățișa sensibil
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
proprietăți boierești și crearea sau consolidarea micii proprietăți țărănești. Cei șapte ani ai lui Cuza au fost anii cei mai denși pe care i-a cunoscut România. A murit În exil, la Heidelberg, În 1873. Dinspre Balcani spre Occident Am schițat, În linii foarte generale, evenimentele cruciale ale unei jumătăți de secol, din 1821 la 1866. Se petrece Însă, În aceeași perioadă, un proces În profunzime, care preface nu doar temeliile politice, ci temeliile civilizației românești. Elita românească optează, pe cât de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aveau prea mult de-a face cu cultura rusească sau sovietică (nici cu cea românească, de altfel!); oricum, nu se puteau ignora la nesfârșit sentimentele naționale ale populației. Pe de altă parte Însă, era și refuzul liberalizării, timide, totuși efective, schițate de Hrușciov (denunțarea crimelor lui Stalin În 1957, câțiva ani mai târziu publicarea primelor texte ale lui Soljenițân...). Gheorghiu-Dej nu avea intenția să meargă atât de departe. „Liberalizarea“ rusească, denunțarea „cultului personalității“ și schimbarea, cam peste tot, a vechilor garnituri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu blocuri construite În fața lor sau de jur-Împrejur, sau chiar deplasate și reinstalate În locuri mai puțin vizibile. La București, această strategie s-a aplicat pe scară largă. Obiectivul era, evident, un peisaj citadin fără biserici! Biserica ortodoxă nu a schițat nici o rezistență efectivă; nu este una dintre paginile glorioase ale istoriei ei. Ce s-ar fi Întâmplat dacă regimul comunist din Polonia ar fi Început să dărâme biserici? În schimb, Ceaușescu, tot pe urmele mitologiei comuniste și ale modelului sovietic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
campionul neintervenției la 1968, ajunsese să ceară el acum o intervenție În Polonia. Condamnat era orice fel de comunism. Problema era Însă cum se va ieși din sistem, și România a ieșit cel mai rău. În timp ce În țările vecine se schița o societate civilă, al cărei rol avea să fie capital, și se contura o economie de piață, În România se Înăsprea controlul ideologic și politic asupra societății și economiei. De aceea revoluția a fost sângeroasă, fiindcă nu avea cine cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încolo. Relația specială cu maghiarii a decurs din faptul că P.S.D. dispunea În Parlament doar de o majoritate relativă. Până În 1996, se sprijinise pe partidele ultranaționaliste. O asemenea soluție nu mai era Însă de gândit În 2000. Inițial, s-a schițat o apropiere cu liberalii; după câteva gesturi binevoitoare, aceștia și-au retras Însă sprijinul. Cu P.D., raporturile nu se prezentau deloc bine, fiindcă gândul, nici măcar ascuns, al P.S.D., era să lichideze concurența social-democrată. Rămânea doar U.D.M.R. Fără a ieși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
totodată turca, araba și persana. A scris și un tratat despre muzica turcească. Nici un european nu s-a apropiat atât de mult ca el de cultura Orientului islamic. Sub titlul Sistema religiei mahomedane (carte publicată În rusește În 1722), a schițat o sinteză a acestui tip de civilizație. Celebritatea europeană și-a dobândit-o Însă ca istoric al Imperiului Otoman. Manuscrisul latin al lucrării sale Incrementa atque decrementa Aulæ Othomanicæ, rămas nepublicat la moartea autorului, a fost adus la Londra de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
era o frază care îmi tot venea în minte în timp ce mă uitam la părul meu, și îmi plăcea atât de mult, încât m-am gândit s-o încorporez în noul meu roman când mă voi apuca a doua zi să schițez intriga. În spatele meu se găsea un stal pentru dușuri și baia cu aburi, cu mai multe rozete și o cadă imensă din marmură italiană pe care o admiram de fiecare dată când intram în baia lui Jayne; extravaganța ei își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
val oceanic. Voiam din tot sufletul ca micul dejun să se sfârșească - am închis ochii dorindu-mi asta - ca toți cei din casă să dispară pe tăcute. Apoi chiar au dispărut. 4 r o m a n u l Am schițat intriga din Teenage Pussy peste vară și am scris destul de mult în ciuda orelor petrecute jucând Tetris pe Gateway și verificării e-mailurilor din cinci în cinci minute și a rearanjării nesfârșitelor rafturi înțesate cu ediții străine care îmi decorau pereții biroului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Am fost redus la: - Ai dreptate. Îmi pare rău. Sunt extreme de obosit. Nu mai știu nimic. Și nu râd de tine. Miller continua să mă fixeze, ca și cum ar fi încercat să decidă ceva. Mă întrebă dacă aveam diagrama casei. Schițasem una aproximativă pe o coală de corespondență de la Four Seasons și când am scos-o din haină mâna mea tremura în așa hal încât mi-a căzut pe masă atunci când i-am întins-o. Mi-am cerut iertare. A aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
separeu fără să privesc înapoi și fără să-mi iau rămas bun și m-am pomenit stând în bătaia soarelui descheindu-mă la cravată și valetul din parcare mi-a adus lângă bordură acel 450 SL de culoare crem. Am schițat un zâmbet pe jumătate față de această amintire, gândindu-mă că aș fi putut tolera răul pe care un tată îl poate provoca unui fiu. N-am mai vorbit cu el după aceea. Asta se întâmpla în martie 1992, iar el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la Lisabona, un aer de vedete mediatice. Își pun o mină serioasă în fața reporterilor, se lasă filmați la mese în vagonul-restaurant, cu țigara aprinsă între degete și cafeaua aburindă. Urmărindu-i de la distanță, poți crede că tocmai în acest moment schițează noi strategii de dezvoltare culturală a Europei și a lumii întregi nicidecum că răspund la întrebări naiv-cognitive despre frumusețile Lisabonei, despre cărțile publicate, despre curajul de a te avânta într-o asemenea aventură cu trenul etc. Pe scurt: încep să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Albert-Mollat, despre care ne povestește pe scurt Eric des Garets. Tot el prezintă asistenței proiectul Literatur Express Europa 2000, pentru a justifica într-un fel prezența noastră acolo, apoi dă cuvântul oaspeților, care procedează la un exercițiu deja rodat: își schițează fiecare un portret de creație și prezintă cultura zonei sale de origine. Se discută despre starea poeziei în țările respective: traduceri, tiraje, tematică, ediții, impactul la public, direcții estetice. Toate aceste elemente trebuie corectate în funcție de specificul condițiilor politico-sociale, spun eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i vorbesc unui străin despre mizeria de acasă - că avem și noi conducători care n-au aflat nici până acum că, de fapt, vorbesc limba română. Iar statul român, împotmolit greu în reziduuri neocomuniste și cu reforma economiei blocată, va schița probabil un plan strategic în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova numai după ce rușii vor privatiza și ultimul metru pătrat din solul Basarabiei. Abia atunci, când vom fi vânduți-cumpărați definitiv, vor (vom) încerca să ne regăsim ca frați. Nu-i spun nimic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]