112,413 matches
-
apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește), Kuhn povestește cum a avut loc conversia: lucrand la o serie de prelegeri despre istoria mecanicii an secolul al XVII-lea, veac al creșterii și descreșterii imperiului aristotelic an filozofia naturală, el a citit, pentru prima oara probabil, Fizica lui Aristotel. La o lectură parcursă inevitabil cu mintea unui fizician modern, care a ănvătat sărguincios lecția lui Einstein
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
oglindește o nostalgie a inocentei:"Visul/ stă spănzurată o tărfă de-oglindă și vămuie vămuie/ stoarce panza copilăriei uleioasa"(Exerciții ăntr-o jumătate de vis). Inocentă a cărei năluca băntuie an melancolica mărturie a autorului ce-a ămplinit o jumatate de secol de viață, ăntre mecanică elegiaca a fotografiei și (admirabila sugestie) "pianul plin de oboseli", sub steaua războinic-săngeroasă a solitudinii (ibidem). Asociată cu lirismul, fiziologia se poate asocia la fel de profitabil cu morală. Dincolo de metaforă (adică depăsind-o, urmăndu-si calea lăuntrica, mai putin
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
surda. Pisică noastră e muta./ Mai deunăzi era chiar moartă an curte!" (Pisică noastră). Sau un acord duios ănchinat cărtitei și cainelui: "Naufragiul premiul/ Marele premiu/ ar putea fi cărtita care ma trezește/ cu săpăturile ei de o jumătate de secol/ semn că odată si-odată va ăncepe linia verticală/ disimulata e drept/ poate chiar alandala/ pe partea ăntemeierii de care mă plăng/ an fața oglinzii cainele Heki așteaptă/ anca un milimetru de obraz"(Cainele Heki). Mărturisim că prin acest bestiar
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria literaturii, scrisese celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta voind să spună că valabilă ar rămâne numai Istoria literaturii române an secolul al XVIII-lea. E drept că dintre cele trei istorii ale literaturii iorghiste (la care se cuvine să adăugăm mică Introducere sintetică din 1929) cea dintâi, pomenita fără titlu și de G. Călinescu, e cea mai rezistentă. Și dacă cea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
XVIII-lea. E drept că dintre cele trei istorii ale literaturii iorghiste (la care se cuvine să adăugăm mică Introducere sintetică din 1929) cea dintâi, pomenita fără titlu și de G. Călinescu, e cea mai rezistentă. Și dacă cea despre secolul al XIX-lea mai prezintă, totuși, interes (deși scriitorii nu șanț tratați monografic), cea despre perioada modernă, chiar 1936, e de o cecitate sămănătorista compactă, nimic de aici neputând fi reținut decât, poate, ca necesitate de disociere polemică. Și, totuși
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
nu șanț tratați monografic), cea despre perioada modernă, chiar 1936, e de o cecitate sămănătorista compactă, nimic de aici neputând fi reținut decât, poate, ca necesitate de disociere polemică. Și, totuși, are dreptate dl. Liviu Leonte, istoria lui Iorga despre secolul al XIX-lea o regăsim, adesea, ca model posibil an Istoria lui Călinescu. E un paradox uneori ăntălnit că o operă refuzată să fie, totuși, utilizată, poate inconștient, de cel ce a respins-o. Judicioase observații ăntălnim pe marginea importanței
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu ăncoace. Valori prea mari nu se pot clădi pe postamente de nisip". Apreciere curajoasă, negreșit, si validată, apoi, de istorie, Arghezi fiind, cu siguranta, cel mai mare poet al românilor din secolul al XX-lea. Numai că aceasta curajoasă apreciere critică a lui Ralea avea precedent. De la război ăncoace, mult ănaintea apariției acestui volum de debut ăntărziat, aceeași apreciere o făcuseră, ăn presă, ducând o efectivă bătălie, N. Davidescu, F. Aderca și
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
tip artistic la fel de rar că ăntemeietorul. Că și Eminescu an cadrul romantismului european, poate mai tranșant chiar, Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni. Este propriul său reper. Aparținând principial structurii liricii moderne, ca rețea abstractă a unei paradigme literare a secolului nostru, Nichita Stănescu impune prin originalitatea expresiei viziunii sale un sistem poetic insolit și inconfundabil, rămânând an conștiința cititorilor și acum, la mai bine de un deceniu și jumătate de la dispariția să, unul dintre cei mai vii poeți ai literaturii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea ei de către Eminescu, a doua mare mutație a structurilor limbajului și viziunii poetice, prima fiind cea modernista a interbelicilor. Dacă pentru poetul modern existența este
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
din ănvătăturile social-istorice ale epocii. Disputa dintre adepții realității date și cei ai idealității visate nu este, de altfel, atât de nouă, ea are ăndepărtate și nobile origini. Căile doar de a impune realitățile și ideologiile au fost diferite an secolul nostru, cel al tuturor totalitarismelor. "Clasicii vedeau idei, romanticii vedeau sentimente", susținea ăntr-un eseu din 1966 tânărul Nichita Stănescu, considerându-se astfel pe șine romantic. Se ănsela. Și unii și alții, cum ai "denunță" Lucian Blaga an numele modernismului căutător
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
realitate an "ideea platonica" (Zări și etape).Modernismul a fost și el la rându-i denunțat (la propriu și cu consecințe punitive imediate) că "evazionist", "decadent" și "burghez" de dogmaticii deceniului șase, gardieni ai ănchisorilor ideologiei comuniste. O jumatate de secol poezia românească s-a scris pe zidurile ănchisorilor. an loc de ferestre. O poezie de sorginte concentraționara, deci a negarii realului, a evadării din timp, a refugiului an imaginar și vis. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
cu regimul politic l-a costat pierderea premiului Nobel an 1980. an schimb, a rămas acel uimitor "fenomen Nichita Stănescu" luminând meteoric viața semenilor săi, cărora le-a dăruit și cea mai ănsemnată opera poetica a acestei ultime jumătăți de secol. E mult, e puțin? Esență enigmei constă an a descrie ceva printr-o combinare imposibilă de cuvinte; nu poți ajunge aici combinând doar cuvinte; nu poți ajunge aici combinând doar cuvinte obișnuite, ci combinând metafore" (Aristotel, Poetica)
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ăntotdeauna de citit, nu de sărit. Numărul dublu 7-8(113-114) al revistei orădene UNU e umplut an ăntregime de Miron Kiropol. Cu ce? Surpriză: cu un Dicționar al poeziei române, cuprinzând poeme traduse an franceză ale unor poeți din patru secole de literatură română, de la Dosoftei și Miron Costin la tineri născuți după 1970. an Prologul la cele aproape 50 de pagini de revista (pe două coloane) ce alcătuiesc o variantă intermediară a Dicționarului poeziei române - Miron Kiropol (D.P.R.-M.K.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
al patrulea pas, cel dedicat setului de valori mentale ale poporului român. Constantin Bălăceanu-Stolnici pune față an față două personalități de talie europeană: Dimitrie Cantemir și Nicolae Titulescu. Două "Siluete feminine" se detașează foarte clar pe fondul primelor decenii ale secolului XX: Ana de Noailles, corespondând cu Marcel Proust și Martha Bibescu, căreia Paul Claudel ai scria an 3 iulie 1948 că sfârșitul sComunismului, n.m. D.C.t "e aproape" și că "Gorila de la Moscova se clatină pe marginea prăpastiei"! Vor trebui
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
de Liviu Rebreanu, Minerva 1985, Revista Jurnalul literar, Timpul, 1999, al sutelor de pagini de istorie literară publicate prin reviste și, aflăm acum, al unor volume de sertar ce ași așteaptă editorii - a avut un destin marcat dureros de istoria secolului: refugiu, detenție, marginalizare. Refugiat an 1940 la București, unde și-a continuat studiile și activitatea publicistica ăncepute la Oradea, Nae Antonescu i-a cunoscut pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache și s-a ănscris an PNȚ, al cărui membru fusese
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
și datorită, poziției noastre retrase, se crezură singuri (și liberi să discute an voie - n.n.). an fumul trabucelor, bând șampania, răsfățați de plăcerile fine ale deșertului, o conversatie intimă ăncepu." Este una din conversațiile cele mai spirituale ale prozei ăntregului secol și cele mai strălucite. Tălmăcim, cât de cât, cu puterile noastre: "Pătrunsa de un spirit glacial ce face să ăntepenească sentimentele cele mai elastice, ămpiedecănd inspirațiile cele mai generoase, si care dau rasului ceva strident, ascuțit, conversația această, plină de
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
Luminița Marcu Cel mai recent număr al revistei Secolul 20 și-a ales un subiect cu două înfățișări distincte: pe de-o parte, metaforă locului și a locuirii, spre satisfacția eseiștilor și a scriitorilor, pe de altă parte, problemă gravă a poluării mediului, abordată cu maximă seriozitate de specialiști
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
Heidegger dintr-un volum în curs de apariție și un eseu în care mai vechea peratologie se adaptează cu ușurință problematicii locului și a locuirii, Mihaela Anghelescu-Irimia cu un eseu British-oriented, în care abundă etimologii savante și moralizatoare dintr-un secol 18 englez plin de învățăminte pentru lumea de azi, Anca Manolescu cu un amplu și foarte documentat text despre problematică geografiilor simbolice. Pentru doritorii de literatură, un monolog de Vlad Zografi, poeme de Allen Ginsberg, Lawrence Ferlinghetti și Robert Bly
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
Toiu, Ștefan Aug. Doinaș. Pentru a doua parte a subiectului, poluarea, semnează articole și fragmente de lucrări: James Lovelock, Marcian Bleahu, Cristina Ochinciuc, Pierre Alphandery, Pierre Bitoun, Yves Dupont (în traducerea Doinei Jela Despois), Augustin Ioan. Cu următoarea apariție, revista Secolul 20 va reînnoda tradiția să din deceniile trecute și va avea ca subiect o personalitate: Goethe. "Secolul 20", Loc-locuire, poluare, 1-2-3/1999, Revista de sinteză, Literatura universală, Științele omului, Dialogul culturilor, editata de Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Culturală
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
James Lovelock, Marcian Bleahu, Cristina Ochinciuc, Pierre Alphandery, Pierre Bitoun, Yves Dupont (în traducerea Doinei Jela Despois), Augustin Ioan. Cu următoarea apariție, revista Secolul 20 va reînnoda tradiția să din deceniile trecute și va avea ca subiect o personalitate: Goethe. "Secolul 20", Loc-locuire, poluare, 1-2-3/1999, Revista de sinteză, Literatura universală, Științele omului, Dialogul culturilor, editata de Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Culturală Secolul 21.
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
20 va reînnoda tradiția să din deceniile trecute și va avea ca subiect o personalitate: Goethe. "Secolul 20", Loc-locuire, poluare, 1-2-3/1999, Revista de sinteză, Literatura universală, Științele omului, Dialogul culturilor, editata de Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Culturală Secolul 21.
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
Constantin Țoiu Nu numai oamenii de litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera lui Balzac... Secolul, după atîta brutalitate, se termină
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
la niște dimensiuni pe care secolul nostru pe sfîrșite nu a avut cum să le cuprindă. Dar numai faptul că nici unui regizor, sau producător, nu i-a trecut pînă acum prin minte să facă un serial după opera lui Balzac... Secolul, după atîta brutalitate, se termină în grabă printr-un acces febril de frivolitate, în întreaga lume. Cercetați serialele t.v. care au cucerit atenția populației civilizate de pe aproape mai tot globul... Și mereu îmi vine în minte vorba bătrînei pensionare
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
emană însuși Balzac, în mers, ținîndu-se, tot prin jurul halelor, după cîte un trecător, gata, pătruns, intrat în nemuritoarea ficțiune și în galeria ticsita a Comediei. Ar fi o realizare, în fine nimerita, pe masura scriitorului despre care inca de pe la începutul secolului XX se spunea că ar fi fost Secretarul epocii sale. Ce face mai puțin popular scrisul lui Balzac, față de românele lui Eugen de Sue, si de tot ce intră în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]